8,411 matches
-
curții domnești de la Huși se aflau pe locurile de astăzi ale Episcopiei și încă se mai vedeau beciurile în vremea lui. La „leatul” 7003 <...>, consemna el în cronică, „Ștefan Vodă au zidit sfânta episcopie în târgu în Huși, hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, și curți domnești, carile suntu surpate, numai beciurile stau până astăzi”. Cercetătorii ieșeni Alexandru Andronic și Eugenia Neamțu, de la Institutul de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol” din Iași, au întreprins săpături pe locul vechii curți domnești și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de sate, care depindea din punct de vedere militar și judecătoresc de curtea domnească. Istoricii au stabilit că, în vara anului 1495, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, au fost zidite la Huși, curțile domnești și biserica cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, în jurul căreia se va cristaliza în secolul următor Episcopia, una dintre cele mai prestigioase instituții ecleziastice din Moldova. Textul inscripției slavone - actul de naștere al locașului -, tradus în limba română de episcopul Melchisedec, cuprinde informații privind ctitorul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
hramul bisericii, și data când a fost ridicată: „Euseviosul și iubitorul de Christos Io Ștefan Voevod, cu mila lui Dumnezeu, Domn țerei Moldavei, fiul lui Bogdan Voievod, a început și a zidit acest templu în numele sânților, slăviților și tot-lăudaților corifei Apostoli Petru și Pavel, pe Drăslăvăț, ce s-a săvârșit în anul 7003, iară al domniei lui, anul 38 curent, luna Noemvrie 30”. Construită între anii 1753-1756 de episcopul Inochentie, cu sprijinul domnitorului Matei Ghica (1753-1756), biserica actuală a păstrat numai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
anul 7003, iară al domniei lui, anul 38 curent, luna Noemvrie 30”. Construită între anii 1753-1756 de episcopul Inochentie, cu sprijinul domnitorului Matei Ghica (1753-1756), biserica actuală a păstrat numai temeliile și pisania fixată deasupra ușii bisericii Episcopiei. Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” a fost afectată de cutremure devastatoare, iar invaziile pustiitoare au provocat lăcașului daune incalculabile. De exemplu, biserica a fost avariată de cutremurul din 1692, apoi a fost arsă în timpul războiului ruso-turc din anul 1711 și prădată în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un drum anevoios, D’Antraignes a sosit „într-un sat mare sau mai curând într-un mic oraș, reșe//dința unui episcop (Inochentie, 1752-1782, n.a.). Se cheamă Huși. Ne-am dus în gazdă la Episcopie, casă vrednică de cei dintâi apostoli. Ferestrele nu se închideau și nu era în tot palatul episcopal nici un singur scaun. Ne-am simțit totuși foarte bine acolo în comparație cu bordeiele din noaptea trecută. Înainte de masă a venit o ceată (!) întreagă de popi. Pungașii aceștia supără pe străini
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1592. În acest act erau menționate satele pe care Ieremia Movilă le dăruiește Episcopiei: „Am dat și am miluit a noastră sfântă rugă, ce făcută noao (de) sfănta episcopie Huș(u)lui, unde este hramul a sfinților întru tot lăudaților apostoli Petru și Pavel cu aceste sate: satul Plopenii și satul Căzăecii și Rășăștii și săliște Crețăștii și Spărieții, ce sânt la țin(u)t(ul) Fălciiului și Căcăcenii la țin(u)t(ul) Lăpușnii și cu mori la Pănoasa ce
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe care i-a alungat regele Matei Corvinul din Ungaria și Ardeal”, așezați aici cu învoirea lui Ștefan cel Mare, domnul Moldovei. Aceștia au întemeiat târgul Huși în amintirea „patriarhului lor”, Jan Hus, iar în memoria Sf. Hyeronimus din Praga (apostol al învățăturii husite, n.a.), satul numit Hyeronimus. Administrarea parohiei revenea unui membru al misiunii. Însă cu vremea - scrie în continuare misionarul - locuitorii au renunțat la toate ereziile lor și au adoptat credința catolică „pe care o mărturisesc credincioșii și azi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
catolică din oraș era descrisă astfel: „Este o biserică de-a noastră de lemn acoperită cu trestie, cu hramul Răstignirii cu un altar, un tablou al lui Isus pe cruce, două alte tablouri mari în care sunt chipurile celor doisprezece apostoli, un tablou al Preafericitei Fecioare și un altul al Sf. Iosif [...]. Afară este clopotnița de lemn cu un clopot de vreo o sută de funți și un loc îngrădit de o sută cincizeci de pași pentru cimitir, plin de cruci
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
La Huși, activau profesorul B. Galian și rectorul Seminarului, arhimandritul Melchisedec Ștefănescu, călugăr luminat și însuflețit de idei înaintate, care s-a situat în fruntea hușenilor, în lupta pentru unire. La 29 iunie 1856 avea loc hramul Catedralei episcopale Sf. Apostoli Petru și Pavel. Melchisedec a ținut, cu acest prilej, o înflăcărată predică-îndemn pentru Unirea Principatelor Române: „Cel ce fuge de Unire - sublinia el atunci - merge în contra ideii generale a omenirii, în contra progresului, în contra învățăturii lui Hristos”. Adresându-se țăranilor, Melchisedec
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
al vieții moderne, își cunoaște acum mai bine trecutul și, cum spunea Mihail Kogălniceanu, își poate gândi mai bine viitorul. Hușenii nu au uitat să sărbătorească împlinirea a 500 de ani de la ctitorirea de către Ștefan cel Mare a Bisericii Sfinții Apostoli Petru și Pavel, iar în 1998 au comemorat 400 de ani de la înființarea Episcopiei Hușilor (1598-1998), ca etape esențiale ale devenirii lor istorice. Chiar dacă procesul de modernizare s-a desfășurat lent în actualul municipiu Huși, așezat într-un cadru natural
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
furturile comise la noi sunt justificate prin lipsa de la ei și că nu puternicii zile profitau de dânsele. De câte ori era vorba de Stere, mă îndurera ideea că acel om, pe care îl crezusem așa de înflăcărat patriot, cu suflet de apostol, cult și muncitor, devenise un instrument dârz al vrăjmașului învingător, orbit de o seacă ambiție. Vorbea fără sfială de împărțirea țării și de intrarea noastră în Confederația Europei Centrale! Tot cu astfel de știri fanteziste sosi și căpitanul Moos. Crezând
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și Paradiso; pe urmă mulțime de lucrări de filozofie, pedagogie, sociologie, literatură rusă, engleză, câteva romane pe care mi le procurau prietenele din București și cetirile de seara cu preoții: Evanghelia lui Matei și [a lui] Ion, Actele și Scrisorile Apostolilor către Romani, Apocalipsul, Psalmii, Talmudul, Coranul.]( Ediția I, 1937, p. 221. ) dr. cantacuzino revine O mică indispoziție a lui Vintilică ne aduse, după mai multe cereri insistente, pe Costache. Nu-l văzusem de două luni și jumătate, era foarte slab
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Stere, Lumina, scos cu banii de la Frankfurter Zeitung. Această foaie echivalentă cu Gazeta Bucureștilor, dar scrisă de un român, ne umplu de scârbă și indignare, mai ales că [Stere] ne fusese prieten și că-l credeam cu sufletul curat, de apostol. Uneori îl presupuneam bolnav, alteori ne părea rău de inteligența și cultura lui puse într-o astfel de slujbă. Furia lui în contra războiului și a celor ce l-au făcut era așa de mare, încât în 5 septembrie publică un
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
devenit doctor, în timpul planificat; a funcționat ulterior, ani de-a rândul, ca medic de plasă în comuna Fărcașa, de pe Bistrița nemțeană. Prin 1980, am putut, personal, să aflu că mai dăinuiește în memoria localnicilor ca o imagine străveche a unui apostol binefăcător pierdut în trecut. Tânărul acesta nu a fost un caz unic; era "în stilul" tineretului timpului, nu era o excepție. Pentru un biograf, Jules Nițulescu constituie un subiect dificil. Este greu să separi opera lui Nițulescu de autorul operei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
în lumina cercetării moderne, dar care continuă să afecteze modul în care abordăm scrierile lui Machiavelli. Pentru un grup important de cititori, Machiavelli nu a fost nimic altceva decât agentul diavolului. Alți cititori moderni au preferat să-l citească că apostol al republicanismului secular. Diabolicul Machiavelli apare în deplină înflorire pentru prima data in lucrarea Apology to Charles V, lucrarea scrisă de cardinalul englez Reginald Pole în 1539. După Pole, Machiavelli [a fost] un florentin care nu ar fi meritat să
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Datorită influenței exercitate de operele lor la sfârșitul anilor '60 se poate afirma că Machiavelli, cel puțin în spațiul anglofon, a fost mai deplin reabilitat decât oricând înainte, de acum fostul consilier al diavolului fiind, de fapt, privit ca un apostol al virtuții republicane. Baron, care lucra la bibliotecă Newberry din Chicago în anii '50 și '60, din ce in ce mai absorbit de dezbaterea complicată asupra cronologiilor, a cercetat evoluția gândirii lui Petrarca și Bruni. Acesta a fost momentul în care Gilbert a devenit
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
lui Gheorghe Poenaru au izbutit să remizeze pe terenul formației FC Botoșani, echipă antrenată de Cristi Popovici. Gazdele au deschis scorul în minutul 60, prin Boghian, care a fructificat cu o lovitură precisă de cap o centrare a ex băcăuanului Apostol. Oaspeții au reușit egalarea în minutul 76, atunci când Ionuț Radu a executat magistral o lovitură liberă de la 25 de metri, învingându-l pe Prisacă. FC Botoșani: Prisacă - Codreanu, Tincu, Atudorei, Acsinte - Șt. Apostol - Bordeanu, Șuleap (min. 63 Vașvari), Vrabie (min.
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
stabilit de Hrimiuc, în minutul 89, care a plasat balonul cu latul, de la 10 metri, pentru un 6-1 care nu mai necesită alte comentarii. FCM Bacău s-a prezentat la Onești cu o echipă solidă, în care experiența lui Codreanu, Apostol și Doboș s-a îmbinat perfect cu tinerețea unor fotbaliști precum Luncanu, Vraciu sau Boghian. FCM Onești : Bălan - Corman, Breniuc, Hanga, Talanca - Brăescu, Tofan, Sofronie, Talpan - Stratulat, Cr. Borcescu. Au mai jucat: Știrbu, Baboi, Botezatu, Mihalache și Despan. Antrenori: Florin
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Huși: Ciochină (min. 46 Ciocoiu)Ruja, M. Marian, Mihăilă, Blândă - Melinte, Bălan, A. Dumitru (min. 56 Petruț), Anton - Mocanu, Mistreanu. Antrenor: Cătălin Nicolau. FCM Bacău: StamatinMihălăchioaie (min. 63 Eudean), Lozneanu, Ursu, Codreanu - Huiban (min. 53 Lipovanu), Taban (min. 75 Curiliuc), Apostol, Doboș - Vraciu, Boghian (min. 53 Menghia). Antrenor: Gheorghe Poenaru. Spectatori: 300 Gheorghe Poenaru: “Nu s-a pus niciun moment problema învingătorului, Țin să felicit echipa gazdă” Antrenorul Gheorghe Poenaru s-a declarat satisfăcut de rezultatul înregistrat de FCM Bacău în
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
chiar, la capătul căruia un rezultat de egalitate ar fi fost mai echitabil, dar “mânjii” lui Gheorghe Poenaru au părăsit stadionul în aplauzele spectatorilor, ceea ce spune multe despre ambiția și determinarea cu care ei au abordat întâlnirea. FCM BACĂU: Roca - Apostol, Lozneanu, Ursu, Eudean - Lipovanu, Bursuc, Menghia (min. 51 Boghian), Luncanu - Doboș (min. 64 Mihălăchioaie)Vraciu (min. 36 Curiliuc). Antrenor: Gheorghe Poenaru. PETROLUL: A. Vlad - Burlacu, Păun, Bozga, P. Stoica - Neagoie, Stănescu (min. 64 Fl. Dumitru) - C. Stoica, Cr. Vlad, Gafița
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
pus stăpânire pe joc, dar au ratat o sumedenie de ocazii prin Vraciu și Boghian, asta și din cauza intervențiilor excelentului Costea. Golul a căzut în minutul 36, când fundașul romașcan Marin a deviat în propria poartă un balon centrat de Apostol din lovitură de colț. Cu un minut înainte de pauză, FCM-ul a avut ocazia desprinderii, la o frumoasă acțiune personală a lui Vraciu, care l-a depășit elegant pe Marin, a rămas singur cu Costea, dar a șutat în acesta
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Gârleanu centrează de pe dreapta, Elek reia din prima, Stamatin blochează foarte bine, mingea ajunge la Avram care, de la 11 metri, trimite puțin pe lângă vinclu. 226 0-0 la pauză min. 48 - Petean vede cartonașul galben min. 58 - Apostu intră în locul lui Apostol min. 60 - Luncanu îi ia locul lui Vraciu Jocul este confuz, fără faze de poartă. min. 63 - Lipovanu intră în locul lui Menghia, iar Murgoci în locul lui Cucu min. 63 - Stamatin respinge excelent un șut expediat de la 17 metri de Gârleanu
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
XI-lea care, printr-o scrisoare din aprilie 1927, formulează explicit cererea Bisericii catolice de a-și reprimi drepturile pierdute. Funcția educativă, se precizează în enciclică, aparține prin excelență. Bisericii; ea decurge din misiunea pe care Christos a încredințat-o apostolilor cînd le-a adresat îndemnul "mergeți și învățați toate popoarele!" În Enciclica asupra educației creștine a tineretului carta educației neotomiste în anii '30 sînt formulate cîteva din ideile de bază care au orientat activitatea din școlile catolice. Educația, se specifică
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și defectologie, op. cit.; d. O. ȘAFRAN, M. GIURGEA, B. BRATU, Cu privire la legitate și legi în pedagogie, în "Revista de pedagogie", nr. 5, 1961; e. N. APOSTOLESCU, "Legitatea în pedagogie", în Fundamenta paedagogiae, sub red. D. TODORAN și G. VĂIDEANU, coord. P. APOSTOL, vol. II, E.D.P., București, 1970. La discuțiile asupra legității în pedagogie au participat și V. Bunescu, Dan Potolea, I. Gh. Stanciu ș.a. 4. I. GH. STANCIU, V. NICOLESCU, N. SACALIȘ, Antologia pedagogiei americane contemporane, E.D.P., București, 1971. 5. STANCIU STOIAN
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ANDREI, D., 289 ANDREI, N., 294 ANGELESCU, C., 119-122, 281 ANNET, J., 289 ANTOHI, I., 260, 272 ANTONESCU, G. G., 10, 11, 40, 81, 126-133, 136, 154, 165, 167, 220, 247, 261, 278, 281, 282, 285, 289 ANZIEU, D., 231 APOSTOL, P., 292 APOSTOLESCU, N., 292 APPONYI, A., 69 AQUINO, T. d'., 183-185, 287 ARGHIRc ESCU, G. V., 276 ASLAN, G., 71, 276 AUSUBEL, D. P., 202, 280 AVANZINI, G., 273, 279, 289-291 B BADEN-POWELL, R., 17 BADLEY, J. H., 14
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]