8,235 matches
-
cămașă"). De altfel, Schiller afirmase odinioară că "nicăieri ca la Iena nu domnește o atât de înțeleaptă libertate și nu se găsesc pe o atât de mică întindere atât de mulți oameni superiori". Între Iena și Iași N. Leon stabilea asemănări. Era epoca centrelor universitare mici, cu excelentă ambianță de studiu. Având aceste condiții la Iași, N. Leon a fost, după câte știm, unicul profesor ieșean care a refuzat cu obstinație transferul la București. N. Leon a refuzat, tot atât de tranșant, titlul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
prinde vorbele de duh, glumele, înțepăturile, emisia neistovită de umor. Cam în felul acesta, îmi închipuiam, va fi fost întâmpinat Creangă în mediile prin care circula, între prie tenul meu și marele clasic eu văzând, tipologic, un șir de clare asemănări. Velea a fost bine caracterizat de Eugen Simion drept „un comediograf al cuvântului“, domeniu în care pot spune că s-a exersat încă înainte de-a scrie literatură, debitând tot felul de istorii, inventate sau reale, despre copilăria argeșeană, compu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
exponenții cei mai dinamici. Am spus că nu i-a reușit izolarea lui N. Manolescu, dar cred că nici nu și-a dorit-o. Nu era făcut pentru ea. Comunicativ, deschis prietenilor, curios de toți și de toate, Manolescu prezintă asemănări de comportare socială cu Lovinescu. Atât că nu e sedentar cum era mentorul Sburătorului. Lovinescu afla ce se întâmpla în lume de la nenumărații săi vizitatori zilnici, iscodiți cu voluptate, storși de noutăți. Manolescu află făcând el vizite și află mult
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
a întâlnit cu poezia genialului pictor, sculptor, arhitect și poet italian, traducându-i-o măestrit. , scria Mircea Tomuș, Cinsprezece poeți, 1968. În Poeme cu îngeri, poezia În Grădina Ghetsimani este un model al promovării ideii religioase: Găsim în cele citite asemănări frapante dintre cele ce auzim citindu-ni-se la biserică din cele patru Evanghelii după Luca în special, din care s a inspirat V. Voiculescu în realizarea poemului, fapt pentru care, de necrezut, va răspunde, cu propria sa libertate, în fața
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
nu prea înaltă, purta părul strâns la spate, cărare pe mijlocul capului, cu o piesă ornamentală, probabil o broșă sau un pieptene așezat în partea dreaptă a podoabei capilare. Fața ovală, vioiciunea ochilor, hotărârea și dârzenia din priviri, făceau ca asemănarea ei cu feciorul - Vasile să fie apropiate. De la tatăl sau nu păstra amintiri fotografice. Ocupat cu gospodăria dar și cu afacerile de la cârciuma lui, căci așa pornise în viață, omul nu avusese timp de fotografii. Apoi, pentru vremea aceea, el
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
relativă și absolută, situând-o în context național și universal, de a fi sesizat arta îmbinării elementelor tradiționale cu acelea moderne, dozându-și atent și cu respect argumentele. Rețin atenția conexiunile pe care le face cu proza lui Mihail Sadoveanu (asemănări și deosebiri) axată pe tema vânătorii și pescuitului, cu poezia tradiționalistă a lui Ion Pillat, cu lirica de inspirație religioasă aparținând lui Nichifor Crainic și Adrian Maniu, sau cu poezia lui Lucian Blaga străbătută de fiorul cosmic și de contemplație
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
nu s-au păstrat în mare parte din deceniul anilor 1470. În ciuda perioadelor diferite cuprinse de listă, este remarcabil că la începutul fiecăreia apar aceleași comunități, si anume Pistoia, Arezzo, Pisa, Fucecchio, Sân Gimignano, Volterra, Prato și Borgo Sansepolero. Această asemănare sugerează întâi faptul că scrisorile păstrate în arhiva de Medici sunt destul de reprezentative pentru scrisorile primite și în al doilea rând faptul că Lorenzo a rămas foarte interesat de aceste comunități pe întregul parcurs al anilor în care a purtat
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Ambele istorii spun povestea republicilor sfâșiate de conflicte interne care au devenit mari, cucerindu-și vecinii. Acestea cuprind prefețe îndrăznețe, scene de luptă și discursuri ale personalităților istorice. Stilul latin al lui Bruni este acela al lui Liviu. Dar aici asemănările se sfârșesc. În timp ce alți umaniști, inclusiv contemporanul lui Bruni, Lorenzo Valla, au continuat să lucreze pe textul istoriei lui Livius 16, Bruni și-a asumat sarcina fundamentală de a corecta metodă lui Livius. Livius păstrează mituri și legende pe care
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Leonardo Bruni", în Journal of the History of Ideas, LVI, 1995, pp. 309-338, esp. p. 325; a se compară cu Paolo Viti, Leonardo Bruni e Firenze. Studi sulle lettere pubbliche e private, Bulzoni, Romă, 1992. 97 El subliniază în schimb asemănările dintre oligarhia florentina și aceea a statului princiar de oriunde, în secolele XIV și XV-lea. 98 Rubinstein, The Government of Florența, cît. See also William J. Connell, "Changing Patterns of Medicean Patronage: The Florentine Dominion During the Fifteenth Century
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cei care "vor fi văzut mormintele celor doi, al lui, în cimitirul Bellu, al ei, la mănăstirea Văratec, dar nu au adăstat cum se cuvine asupra acestor destine, asupra ființei eminesciene, a rigorilor epistolare de la finele veacului XIX ori a asemănărilor șocante dintre retorica lui "Hyperion" și partiturile verbale ale unor personaje caragialiene, precum Chiriac, Veta, Rică Venturiano..." Ideea asocierii acestor texte cu acelea pe care le produc personajele lui Caragiale, prin limbaj, dar și ca atitudine a corespondenților, e poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
schimbare a capului compas în receptarea acestei creații, cu atât mai mult cu cât, pentru autorul studiului, "Eminescu circulă în Europa prin "Geistzeist-ul" comun", și chiar dacă e de formație germană, el, ca poet modern, "nu putea fi altfel decât în asemănare cu Mallarmé, Rimbaud, Valéry", căci "poezia eminesciană se regăsește la toți marii poeți din secolul XX, dar în doze mici". În această perspectivă analitică, esențialmente comparatistă și imagologică, se așează întregul discurs al lui Paul Iruc, care accentuează:"A vedea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cât de actuale rămân până azi observațiile critice ale lui Eminescu privitoare la clientela politică: "Cine nu știe că îndată ce ministerul se schimbă, de la comuna rurală până la populata capitală, consiliile comunale se dizolvă și se numesc primari după chipul și asemănarea ministrului. Administrația? Se dizolvă consiliile județene, se schimbă prefecții și subprefecții în același chip /.../ Miile de funcționari de prin toate celelalte ramuri ale serviciilor publice, toți amovibili și la discreția guvernului, tremurând pentru existența lor la orice zvon de criză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
nu se probează. Ele pot fi luate în considerare doar prin "conținutul ideatic și psihologic al creației lor, din motivele și subiectele ce o populează, din imagini poetice și situații similare, din particularitățile compoziției, genului și stilului artistic, adică din asemănări și deosebiri în planul general al artei literare, determinate de asemănări și deosebiri pe planul dezvoltării social-istorice, al tradiției literare naționale, al fizionomiei scriitorilor în discuție". Sunt cercetate și demascate falsurile pe care Octav Minar le introduce în discuție prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
conținutul ideatic și psihologic al creației lor, din motivele și subiectele ce o populează, din imagini poetice și situații similare, din particularitățile compoziției, genului și stilului artistic, adică din asemănări și deosebiri în planul general al artei literare, determinate de asemănări și deosebiri pe planul dezvoltării social-istorice, al tradiției literare naționale, al fizionomiei scriitorilor în discuție". Sunt cercetate și demascate falsurile pe care Octav Minar le introduce în discuție prin prezentarea unor scrisori în care Eminescu ar vorbi tocmai despre strădaniile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
joc de păpuși, care imita o ședință literară a "Junimei", compunând împreună un libret în care actorii principali erau Maiorescu, Bodnărescu, Pogor, Negruzzi, Carp, Creangă, Naum, eu și alții. Copiii mei au lucrat în secret păpușele, dându-le pe cât posibil asemănarea persoanelor ce reprezentau. Pogor și Maiorescu erau cu deosebire bine reușiți. Petru Missir, care avea însărcinarea să joace păpușele, a învățat rolul fiecăreia pe de rost și a făcut în secret mai multe repetiții acasă la mine, spre a fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
atelierul de pictură. Acest studiu a fost piatra de încercare a forțelor noastre. Verussi dăduse lucrării sale proporțiile unui tablou. Cerșetorul era pictat în oloi, cu mâna întinsă la pomană, în răspintenea unei strade a Iașului în timp de iarnă. Asemănarea era destul de nimerită, desenul destul de corect, însă coloritul lăsa mult de dorit. Nu știu pentru ce tonul general al tuturor picturilor lui era sarbăd, spălăcit, negurat, parcă ar fi așternut deasupra o pătură de său. Abia isprăvite, tablourile lui aveau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de recepție al Primăriei de Iași, precum și altele care se găsesc în colecția fratelui său Grigore, actualul membru la Curtea de Casație. Verussi și Buiucliu erau niște tipuri vrednice de studiat. Deși de naturi deosebite, aveau totuși un punct de asemănare: erau amândoi înzestrați cu câte o inimă gata a lua foc ca praful de pușcă la cea întâi scânteie pornită dintr-o păreche de ochi femeiești, și totuși amândoi au murit holtei. Unde însă se deosebeau, era în fondul caracterului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
substanță uscată, ciupercile conțin cam 35% proteine, 20% zaharuri și aproape de loc grăsimi. Valoarea energetică e ridicată, 6 kg de ciuperci proaspete echivalând 1 kg de carne. Omul le mai și cultivă, dar totuși pe o scară restrânsă, cauza fiind asemănarea doar aparentă a acestei culturi cu agricultura. Anume, dacă agricultura folosește ca sursă de energie Soarele, cultura ciupercilor folosește o sursă de energie chimică, cu greu de controlat. E mai convenabil pentru om să cutreiere pădurile... Acolo, sursa de energie
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
supraviețui În folosul plantei. Deplasarea graniței din domeniul chimic, adică structuri chimice diferite ale substanței tactice, respectiv strategice, În domeniul biologic, adică organe diferite În care se acumulează substanța tactică, respectiv strategică, această deplasare de graniță deci, a indus mari asemănări Între substanța de rezervă a plantei, respectiv a animalului. Mai concret, cu cât planta e mai evoluată, cu atât o parte mai mare a amidonului este prezentă sub forma amilopectinei, un polimer puternic ramificat, care seamănă ca două picături de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ordine, informație, adică negentropie. Cel puțin ca aspect general. Iar ordinea are și o antiteză, dezordinea sau altfel spus entropia. În paranteză fie spus, termenul “entropie” vine de la grecescul entropos - schimbare -, iar omul, tot În grecește, se cheamă antropos. O asemănare zguduitoare, ca și efectele În planul mediului, a asocierii dintre om și schimbare. Asta vreau să detaliez astăzi. Noțiunea de entropie și desigur antiteza sa negentropia, are un evident caracter integrator și este, prin urmare, atât controversată cât și speculată
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de ce pentru H. Focillon, mîna este un Dumnezeu în cinci persoane. Astfel, prin propria viață, Profesorul Ion Gh. Stanciu ne-a ajutat pe toți, căci, după cum ne dezvăluie Pestalozzi, "arătarea iubirii e ispășirea păcatelor lumii". În "Rime", Dante spunea că asemănarea naște desfătare. În "Arca lui Noe" construită de Profesor adeziunea ta admirativă va fi sigur solicitată la maximum, căci în panopticul de modele vei găsi cu certitudine pe cele care corespund măsurii tale. Iar la sfîrșitul "călătoriei" vei putea citi
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
intervenția "grației divine". Aceeași idee o întîlnim și la ALBERT KESSLER: "Este convingerea noastră, spune el, că în domeniul educației practice, apelul la mijloacele extraordinare pe care Dumnezeu ni le-a hărăzit dă acțiunii noastre educative o eficacitate profundă, fără asemănare cu mijloacele omenești pe care noi putem să le punem în mișcare" (13, p. 381). În general, personaliștii, ca de altfel, cum vom vedea, și existențialiștii pun un accent special pe factorii emoționali ai educației; aceștia, mai mult decît discursul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
condiționează activitatea. Grupul apare astfel ca o unitate dinamică, iar organizarea sa, ca o consecință a interdependenței indivizilor, a modului lor de interacțiune. Perspectiva dinamică asupra grupului restrîns (Groups Dynamics) face din sistemul de interdependențe existent în interiorul său elementul esențial; asemănările sau diferențierile individuale, ca și comunitatea intereselor nu pot conferi grupului unitatea dinamică specifică. Unii cercetători ai grupului (D. Anzieu, J. Y. Martin, J. Maisonneuve ș.a.) consideră că expresia "dinamica grupului" este ambiguă, avînd mai multe interpretări: fie totalitatea fenomenelor
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
204-205). Ce oferă pedagogiei teoria grupurilor dinamice a lui K. Lewin? În primul rînd, relevarea rolului relațiilor dintre membrii grupului în definirea comportamentului individual; relațiile, la rîndul lor, țin de stilul de manifestare a conducerii. Organizarea grupului depinde nu de asemănările comportamentale dintre copii, de ritmul de lucru etc. ca în cazul lui Cousinet și Petersen ci de relațiile interpersonale ce se stabilesc în procesul îndeplinirii activității comune. Teoria cîmpului psihologic a orientat atenția pedagogiei asupra semnificației climatului, a ambianței, a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
adevăr valoroase. Între aceste ediții colective, Heyman (1999) prezintă un conținut de excepție, atât în ce privește calitatea științifică per ansamblu, cât și politica unei selecții editoriale riguroase care, combinând consistența conceptuală cu o diversitate substanțială, oferă un teren propice pentru identificarea asemănărilor dintre lucruri de altfel diferite. Ca atare, constituie un pas înspre țelul încurcat al unei abordări comparative. Alte studii prezintă încercări de comparare, de obicei a țărilor apropiate geografic sau a asemănărilor culturale, rasiale sau istorice, deși puține dezvoltă o
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]