8,717 matches
-
iluminismului, Paul Scarron, poet, soțul lui Françoise d'Aubigné, viitoarea doamnă de Maintenon, François de La Rochefoucauld, filosof moralist, Jean de La Fontaine, poet, fabulist, Philippe d'Orléans, viitor regent al Franței, abatele François de Châteauneuf, Charles Perrault, scriitor, autorul unor splendide basme, Nicolas Mignard, pictor ce a luat-o pe amfitrioană drept model, Jean Racine, scriitor tragedian, Nicolas Boileau, poet, Molière, dramaturg ș.a. Saint Evremont a caracterizat-o: indulgenta și înțeleapta natură a format sufletul lui Ninon din voluptatea lui Epicur și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
hoinărit vagaboande pentru a-și câștiga existența. Chera Duduca Nicolae Filimon, Ciocoii vechi și noi Nicolae Filimon (1819-1865) s-a remarcat în lumea artistică românească în calitate de muzician și de critic muzical, în lumea literară ca jurnalist, culegător și prelucrător de basme și, în mod special, ca scriitor talentat, fiind autorul unor nuvele romantice, realist-satirice și al cunoscutului roman Ciocoii vechi și noi, cu subtitlul Ce naște din pisică șoareci mănâncă, publicat în 1863, și care reprezintă, în literatura română, primul roman
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ficțional, se prezintă, în plus, ca o frază ipotetică incompletă. Cunoștințele noastre despre lume nu ne îngăduie să acceptăm faptul că pisicuțele fac ele înseși cumpărăturile. Această reprezentare a lumii nu este posibilă decît în genurile ficționale precum fabula sau basmele (Motanul încălțat, de pildă). Discursul publicitar exploatează inacceptabilitatea logico-semantică din T34, facînd-o să funcționeze la un cu totul alt nivel. I se cere cumpărătorului de alimente pentru pisici, proprietar al unui animal domestic, să aleagă în funcție de presupusul gust al acestuia
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ciudat, ce afli în mine să te-mbate?" -Fii dulce și tăcută! Un dor, rănit de toate, Afară de-o candoare străbună de-animal, Nu vrea să-ți dezvelească secretul infernal, O, tu, ce-mi legeni somnul cu mîini îmbelșugate, Nici basmele lui negre în flacără turnate. Urăsc la fel și patimi, și vis spiritual! Să ne iubim alene. Amorul din gheretă, Întunecat, pîndește cu arcul său fatal, Cunosc orice unealtă din vechiu-i arsenal: Smiteli, omor și groază! Tu, albă margaretă! Ca
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pentru că eu sunt stăpânul lacătelor cu care te-am ferecat!" Și eu nu pot să-Ți spun că nu vreau să mă eliberezi, pentru că m-aș pierde fără tine și fără dragostea ta. Nu-Ți pot spune pentru că tu ești basmul meu, povestea mea de început și de sfârșit! Ești într-o lume paralelă unde voi ajunge într-o zi, sau într-o noapte cu Lună Nouă, ca o zbatere de aripă, ca o picătură de ploaie, într-un ultim zbor
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
le mângâie fruntea. Într-un fel de preambul, autoarea ne introduce în cadrul poveștii de viață. La fiecare pasaj, autoarea își trădează firea poetică, sensibilitatea, sufletul cald, neasemuit. Și vocea auctorială intervine de câte ori este nevoie, în limbajul atât de cunoscut al basmelor de altădată. Tonul, când liric, când sfătos, când melancolic, te introduce în starea, nu numai a autoarei, dar și a micuțului personaj, care nu s-a desprins încă de copilărie: fetița orfană de șase ani, care bate sfios la ușa
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
poți apela la promoție decât din când în când și că miracolul suprem al gestului rămâne cuvântul, care pune în mișcare alt cuvânt care aduce în lumină alți termeni. În reclamele sportive, funcționează ideea de Moș Crăciun și structura de basm a acesteia în sensul că imaginea sau cuvintele definesc o situație inițială absentă, pe care în final, receptorul o rezolvă. Receptorul este fericit când intră în posesia obiectului magic (vândut sau amanetat) care îl face participant la Jocurile Olimpice (pasiv ca
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
a lui încărcătură, Cu tot cu pielea-i pe deasupra. 7.2. Studiați reluările nominale (repetiția, pronominalizarea, anafora lexicală fidelă și infidelă). Există o legătură între întâmplarea povestită și repartizarea anaforei? 7.3. Următoarele două texte sunt începuturi de povestire. Primul este un basm, al doilea o nuvelă care face parte din "Scene de viață privată" din Comedia umană. Comparați strategiile de reluare nominală utilizate; țineți seama de diferențele dintre cele două genuri de discurs: (1) A fost odată un negustor care era foarte
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
o plagă, uneori frumoasă, dar de multe ori urâtă, așa ca pe obrazul vremurilor și al nostru, dar atunci când era mai greu, răsărea instantaneu ceva din adâncul sufletului meu, un peisaj frumos din arca amintirilor copilăriei, din apa vie a basmelor și memoriei trecutului. Câte-odată, la această vârstă de optzeci și opt de ani, mă întreb: cum am ajuns aici așa repede, ce este cu această viață, e o viață adevărată sau un trucaj? Această stare de neliniște provine de la gândul
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
ca și Faust al lui Goethe, este păstrând proporțiile cantitative și neșovăind a evidenția la poetul român puterea sintetică și capacitatea înlăturării ispitelor delirului fantasmagoriei și a abaterilor din drum o cosmogonie, o sinteză, formidabilă intuire a deplinei armonii dintre basm și gândire (dintre metaforă ca mod de exprimare, ca modalitate de cunoaștere, ca unealtă de captare și speculațiile spiritului) și o mărturisire filozofic-ontologică totală"18. De altfel, Steinhardt e fascinat și de opera fundamentală a poetului nostru național. Despre Luceafărul
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
urmă se ivesc contururile identităților mitice referitoare la unele legende eroice familiare oamenilor de rînd. Astfel, în Scandinavia, în Islanda mai ales, sau în Țările de Jos, spiritualitatea populară ca și scrierile lui Erasmus sau ale lui Grotius imită vechile basme germanice, iar consilierii municipali din Amsterdam comandă lui Rembrandt un tablou alegoric care să-i reprezinte înainte de a împodobi cu el primăria.116 De la jacquerii la revoltele civile Începînd din secolul al XIV-lea intervine o transformare în natura mișcărilor
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
timpului, precum și documente autentice, începând de la scrisori particulare și până la acte oficiale. În această privință nu are nici o pretenție de originalitate după cum nu a dorit să facă o reconstituire istorică fidelă a vreunei domnii. Romanul acesta este o sinteză, un basm și o operă lirică în același timp, cine vrea s-o ia în alt fel, nu o face decât pe răspundere proprie"50. Ultimele focuri ale duelului au fost trase de către Fănuș Neagu, care a continuat să prezinte cititorilor, în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în animale; în sfârșit, că există relații misterioase între o persoană și un anumit animal (e ceea ce altă dată se numea nagualism). Cât privește Ființele supranaturale 4 Aplicată riguros, această metodă ne-ar determina să considerăm ca dată a apariției basmelor germanice anii 1812-i 822, anii publicării lor de către frații Grimm. 5 Pentru a simplifica, folosim expunerea sintetică a lui J. Haeckel, "Ja'ger u. Jagdritten", Keligion în Geschichte und Gegenwart (ediția a 3-a), III, (1959), col. 511-513. De la
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
putut să coboare iar în gaura sa, și Hupașiya 1-a legat cu o funie. Atunci a apărut zeul furtunii care 1-a ucis, fără luptă, pe Dragon. Această versiune a mitului se încheie cu un incident bine cunoscut în basme: Hupașiya a venit să locuiască în casa zeiței Inara, dar nu a respectat avertismentul dat de zeiță de a nu privi pe fereastră în timpul absenței sale. El și-a văzut soția și copiii, și a 6 Utilizăm traducerile lui A
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
a odei, textul Odă, închinat "colegilor de școală căzuți în război", nu respectă însă convențiile genului. Aspectul parodic și pamfletar e mult mai sesizabil decât cel elogios. E o odă dedicată celor care și-au văzut idealurile frânte, "răsună toate basmele lui Don Quijote". E o poezie a acțiunii pe care o propune aici Geo Dumitrescu, a transgresării limitelor, dar și una a revoltei chiar și împotriva scrisului însuși. Ironia e și aici prezentă "Nu vă temeți, prieteni, zburăm/ iată-ne sus
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
viață, existență: "era un spânzurat de pe lopețile morii de vânt/ ce vâslea în nori bruni mâncând oase -/ oasele spânzuraților de pe cocoașa de pământ". E o răsturnare evidentă a viziunii asupra lumii, straniul devine banal și realitatea devine ficțiune, "din negura basmelor locatarii târgului/ ieșiră la ferestre cu sfeșnice de alamă/ (...) dar spânzuratul trecu nepăsător în abis". Accentul acesta pe negură, pe noapte, pe întuneric e mai degrabă o replică ironică dată romantismului decât o prelucrare a lui. Imaginea spânzuraților a stat
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
orașul adormit...// Plopii, umbre solitare/ în văzduhul neclintit,/ Visători ca amorezii/ Stau de veghe la fereastră,/ Și pe marmura zăpezii/ Culcă umbra lor albastră” 7). Pe lîngă înălțime, impresionează freamătul lor, asimilat adesea cu o muzică (de altfel, într-un basm, din lemn de plop se face un flaut): „Dar a-nceput un plop/ Să cînte, și toți plopii/ Cîntau duios în vînt,/ Și m-am trezit dodată/ Că plîng și eu și cînt!” (G. Coșbuc) Plopii „se cutremur” (Eminescu), se
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
concluziile la care a ajuns e cuprinsă în următoarea „divagare utilă”: „în poeme de Plumb, acolo sunt neîntrecut...!”4). La afirmația sa, ar trebui, poate, de adăugat că „poemele de Plumb” nu se limitează la volumul cu acest titlu. Fețele „basmului” „Așa spune basmul ce azi l-am uitat”, rezumă Bacovia primele opt versuri din „Strigoii”, iar ceea ce frapează aci e trimiterea voit sigură la ceva auzit odinioară, dar între timp șters din memorie. Ce basm?, te întrebi imediat. Luînd de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a ajuns e cuprinsă în următoarea „divagare utilă”: „în poeme de Plumb, acolo sunt neîntrecut...!”4). La afirmația sa, ar trebui, poate, de adăugat că „poemele de Plumb” nu se limitează la volumul cu acest titlu. Fețele „basmului” „Așa spune basmul ce azi l-am uitat”, rezumă Bacovia primele opt versuri din „Strigoii”, iar ceea ce frapează aci e trimiterea voit sigură la ceva auzit odinioară, dar între timp șters din memorie. Ce basm?, te întrebi imediat. Luînd de bună informația poetului
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
volumul cu acest titlu. Fețele „basmului” „Așa spune basmul ce azi l-am uitat”, rezumă Bacovia primele opt versuri din „Strigoii”, iar ceea ce frapează aci e trimiterea voit sigură la ceva auzit odinioară, dar între timp șters din memorie. Ce basm?, te întrebi imediat. Luînd de bună informația poetului, am încercat să-l reperez în diverse lucrări. N am reușit. Dacă într-adevăr a existat, „basmul” va fi fost, presupun, o mică fabulă improvizată de cineva din familie, un avertisment despre
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
e trimiterea voit sigură la ceva auzit odinioară, dar între timp șters din memorie. Ce basm?, te întrebi imediat. Luînd de bună informația poetului, am încercat să-l reperez în diverse lucrări. N am reușit. Dacă într-adevăr a existat, „basmul” va fi fost, presupun, o mică fabulă improvizată de cineva din familie, un avertisment despre consecințele patimii băuturii: strigoii sînt - rezultă din ea - inși care, în timpul vieții, pentru a și-o satisface, și-au amanetat bunurile la crîșmă, un loc
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
strigoii sînt - rezultă din ea - inși care, în timpul vieții, pentru a și-o satisface, și-au amanetat bunurile la crîșmă, un loc malefic, iar acum, din remușcare, vor să le recupereze. Estompînd partea moralizatoare, Bacovia transfor 154 Constantin Călin mă „basmul” într-o notă explicativă la o viziune policoloră: „Dar cînd despre ziuă cocoșu a cîntat,/ Cad buzna, din pod, grămezi de strigoi,/ Și-n hău, peste lanuri, strigoii se pierd/ Roșii, galbeni și verzi”1). Prin faptul că se bazează
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
se bazează pe o pretinsă aluzie folclorică și nu pe o experiență directă, „Strigoii” constituie o excepție în cadrul liricii bacoviene. După determinările Agathei, data scrierii poemului e anul 1902. Acum, într-o vreme de oboseală și deziluzie aproape generale, cuvîntul „basm”, a cărui carieră a început, în mod distinct, cu Eminescu („Visez la basmul vechi al zînei Dochii” etc.)2), atinge cea mai largă utilizare a sa, prin Vlahuță, D. Th. Neculuță, dar mai ales prin Șt. O. Iosif. La toți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Strigoii” constituie o excepție în cadrul liricii bacoviene. După determinările Agathei, data scrierii poemului e anul 1902. Acum, într-o vreme de oboseală și deziluzie aproape generale, cuvîntul „basm”, a cărui carieră a început, în mod distinct, cu Eminescu („Visez la basmul vechi al zînei Dochii” etc.)2), atinge cea mai largă utilizare a sa, prin Vlahuță, D. Th. Neculuță, dar mai ales prin Șt. O. Iosif. La toți aceștia, „basmul”, cuvînt cu multe reverberații, e declanșator de reverii, îmbată simțurile, devine
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cărui carieră a început, în mod distinct, cu Eminescu („Visez la basmul vechi al zînei Dochii” etc.)2), atinge cea mai largă utilizare a sa, prin Vlahuță, D. Th. Neculuță, dar mai ales prin Șt. O. Iosif. La toți aceștia, „basmul”, cuvînt cu multe reverberații, e declanșator de reverii, îmbată simțurile, devine suport pentru tot felul de gînduri: „Din vremi reînvie basmul, și-mi torn palate iarăși” (Vlahuță)3); „Ce dulce-i cînd doarme în suflet mîhnirea/ Și chinul... alene pe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]