8,498 matches
-
stridențe vizibile: Prima sa carte trebuia deci să se adreseze cititorilor de-acasă, pentru a atesta în română și greacă însușirile autorului său: un domn creștin, respectuos al tradițiilor religioase dominante în societatea vremii, iscusit în arta scrisului, erudit de la Biblie și Sfinții Părinți, până la clasicii greci și romani, sau înțelepții orientali. Cartea avea să-i răspândească odată cu titlul domnesc (Ioan Dimitrie Cantemir-Vodă) și certificatul de cărturărie semnat de un învățat cunoscut în lumea grecească, Ieremia Cacavelas, publicat în fruntea volumului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
prin densitatea și prin diversitatea lor depășesc cu mult posibilitățile de absorbție ale culturii române de la finele secolului al XVII-lea. Ba chiar ridică semne de întrebare asupra erudiției ostentative a autorului. Cantemir citează de-a valma, în afara pasajelor din Biblie, nu doar autori agreați de Biserica ortodoxă răsăriteană, precum Grigore Palamas, Ioan Gură de Aur, Ioan Scărarul, Grigorie de Nazianz, ci și catolici precum Augustin (numit, totuși, "sfântul Augustin"), Boethius și, în egală măsură, autori laici, antici în special, printre
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
există nimic asemănător grației, concepută drept condiție a "mântuirii"10. Dincolo de această diferență esențială, scoase din context, majoritatea ideilor și preceptelor stoicismului au putut fi valorificate în scrierile creștine. Așa se justifică și faptul că una dintre cărțile apocrife ale Bibliei, reluată însă în edițiile protestante ale Septuagintei și, pe această filieră, inclusă și în Biblia lui Șerban Cantacuzino din 1688, sub titlul Al lui Iosip la Macavei carte, adecă pentru sângurul-țiitoriul gând, cea de a patra carte a Macabeilor, atribuită
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din context, majoritatea ideilor și preceptelor stoicismului au putut fi valorificate în scrierile creștine. Așa se justifică și faptul că una dintre cărțile apocrife ale Bibliei, reluată însă în edițiile protestante ale Septuagintei și, pe această filieră, inclusă și în Biblia lui Șerban Cantacuzino din 1688, sub titlul Al lui Iosip la Macavei carte, adecă pentru sângurul-țiitoriul gând, cea de a patra carte a Macabeilor, atribuită eronat lui Iosef Flavius, reprezintă un tratat filosofic de inspirație stoică 11. Așa stând lucrurile
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
credinței drepte, câștigă grația divină. Această atitudine, retrogradă, dacă o raportăm la tabloul filosofiei europene, atinge, în special prin pathosul investit, o anumită formă de extremism specific primelor secole de teologie bizantină. Filosofie-teologie în cultura bizantină: philosophia ancilla theologiae În Biblie, termenul filosofie apare o singură dată, în Epistola către Coloseni a Sf. Apostol Pavel (2, 8): "Luați aminte ca nu cumva cineva să facă din voi o pradă prin filosofie și prin deșarta înșelăciune din predania omenească, după stihiile lumii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
se face că, în primele secole ale creștinismului, ia naștere o nouă formă de gândire, deosebită radical de cea rațională, speculativă, specifică filosofiei grecești antice. Influența decisivă a fost cea a școlii din Alexandria, care miza pe interpretarea alegorică a Bibliei, spre deosebire de cea din Antiohia, care opta pentru o interpretare istorico-gramaticală, apropiată de litera textului sfânt. Care este noua tendință? "Scopul rațiunii nu pare a fi altul decât cel de a ajunge la o oarecare înțelegere a Revelației. Rațiunea creștină se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
De sollertia animalium 5. Dezbaterile anticilor sunt tensionate, ele prelungindu-se însă, cu o deformare alegorică, moralizatoare, și în evul de mijloc. Cea de a doua tendință își căuta și își găsea însă, în perioada medievală, argumentele mai ales în Biblie. Un pasaj din Epistolele către Romani ale apostolului Pavel (8, 20-21: Căci făptura a fost supusă deșertăciunii nu de voia ei, ci din pricina aceluia care a supus-o cu nădejdea însă că și ea, făptura însăși, se va elibera din
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
au avut, de-a lungul Evului Mediu, o imensă influență, contribuind decisiv la cristalizarea unui sistem simbolic bine pus la punct, în care figura animalului ocupa o poziție privilegiată. Philon din Alexandria, ctitor al acestei metode alegorice de interpretare a Bibliei, vorbea despre animale ca despre niște ajutoare pe care Dumnezeu i le-a trimis omului în năzuința acestuia de a cunoaște adevărul și de a se perfecționa: "Fiarele nu sunt numite ajutoare la modul propriu, ci impropriu, pentru că, în realitate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
raționalistă.30 Creștinismul se opune ambelor tendințe, excluzând animalul din religie, demonizându-l sub formă de "idol" și, în același timp, neacordând importanță "naturii" sale primare, ci celei "simbolice". Altfel spus, pentru creștinul medieval lumea începe să fie citită prin filtrul Bibliei și al scrierilor-satelit. Tot ceea ce este prezent în Biblie devine semnficativ, astfel încât, pentru omul medieval, tot ce îl înconjoară devine un sistem bine pus la punct de semne și simboluri, care trebuie interpretate obligatoriu într-o direcție pe care o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din religie, demonizându-l sub formă de "idol" și, în același timp, neacordând importanță "naturii" sale primare, ci celei "simbolice". Altfel spus, pentru creștinul medieval lumea începe să fie citită prin filtrul Bibliei și al scrierilor-satelit. Tot ceea ce este prezent în Biblie devine semnficativ, astfel încât, pentru omul medieval, tot ce îl înconjoară devine un sistem bine pus la punct de semne și simboluri, care trebuie interpretate obligatoriu într-o direcție pe care o indică oamenii bisericii. Ia astfel naștere o metodă de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Or, tocmai acest "invizibil" era cel care îl preocupa pe omul medieval, pentru care elementele concrete ale naturii trimiteau obligatoriu la cele abstracte, transcendente. Așa se face că încă din Evul Mediu timpuriu principala sursă de cunoaștere a naturii devine Biblia. Cum în Geneză animalele sunt create de Dumnezeu înaintea omului, dar cade în grija acestuia să le numească, o relație specială pare a se înfiripa între om și animal. Mai ales că, cel puțin înainte de căderea în păcat, nu exista
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
omului, centru al Creației, față de care lumea animală reprezintă o oglindă uneori îngroșată și deformantă a propriei naturi, imaginea sau caricatura pasiunilor sale, virtuților și viciilor sale. De aceea bestiarul creștin, pe care îl putem numi bestiar moralizator, după exemplul Bibliei moralizatoare, trebuie considerat mai puțin ca o enciclopedie zoologică decât ca un complement al Oglinzii morale"37. Ce ne rămâne de făcut este să încercăm să explicăm această permutare esențială, care privește și definește perfect întreaga gândire medievală. Ce reprezintă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cazul animalelor domestice) sau cu care se confruntă uneori (cazul fiarelor pădurii). Dar nu evidența, nu contactul direct este cel care creează imaginea animalului. În această operație, mult mai important este imaginarul, care este influențat de scrierile religioase, de interpretările Bibliei, de Fiziolog și de toate bestiarele care l-au copiat, de enciclopediile medievale și de tot ceea ce înseamnă interpretare a naturii, a animalului în speță, apoi ca simbol al unei intenții divine, ba chiar ca semn al unei manifestări divine
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
arabă 40, reperul rămânând Historia naturalis a lui Plinius cel Bătrân, o sinteză care nu doar că îl conspectează în multe cazuri pe Aristotel, dar și colportează multe legende, "zvonuri", acordând o pondere mai mare elementelor exotice, pitorești, "fabuloase"). În afara Bibliei, dar sub directa sa influență, apar și circulă în toate limbile vernaculare și nu numai diferite tratate care doar aparent sunt de zoologie: exemplul cel mai ilustru este cel al Fiziologului, lucrare care a influențat decisiv și pentru o perioadă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
măsură decât o realitate concretă, în carne și oase (să adăugam: blană, colți, gheare, coarne, pene și alte auxiliare). Acest aspect îl interesa prea puțin. Ceea ce conta era potențialul său simbolic. Petru un medieval, cutare animal exista pentru că figura în Biblie sau pentru că el er descris în legende, mituri ori pur și simplu în Fiziolog. Dată fiind funcția covârșitoare a reprezentărilor animaliere, întregul spațiu, concret sau imaginar, era înțesat cu astfel de semne, al căror rost nu era unul pur decorativ
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
iconografia creștină este purtătoarea unui mesaj divin, uneori ea "este", cum am văzut, Iisus Hristos (cazul inorogului, de pildă). În această situație, faptul că el îl reprezintă pe Hristos, faptul că acest lucru este atestat de cele opt ocurențe în Biblie reprezintă dovezile cele mai clare, de netăgăduit pentru medievali, ale existenței sale reale. Unicornul și alte ființe există în aceeași măsură în care există mielul, leul, vaca, oaia, vulpea, lupul și alte prezențe obligatorii ale oricărui bestiar. Louis Réau explică
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pentru bunul creștin, repere pe drumul către mântuire. Ce relevanță, ce pertinență are noțiunea de fantastic aplicată Evului Mediu? Conceptul mai potrivit ar fi, consideră Jacques Le Goff, cel de "mirabil", pe care însă Biserica îl respinge sau îl relativizează: "Biblia este, dacă nu sursa a tot ce există, măcar termenul de referință pentru tot. Aceasta explică de ce, atunci când va reapărea mirabilul, el va avea o anumită independență, pentru că va fi mai greu decât în alte cazuri să i se găsească
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în fața căruia se află, este o deformare a celui cunoscut, despre care nu are totuși nici o dovadă concretă că ar exista, dar care nu este descris doar în majoritatea cărților de morală creștină, ci beneficiază și de opt menționări în Biblie. Pamela Gravestock se întreabă, într-un excelent studiu, dacă au existat în realitate animalele imaginare: În ce măsură au crezut oamenii medievali că aceste creaturi chiar existau? Ca moderni, noi tindem să separăm animalele reale de cele imaginare în bestiare și credem
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
i analizând câteva dintre lucrările la care am făcut și noi referire mai sus. Enciclopediile medievale erau redactate de oameni ai Bisericii. Prin urmare, exista un conflict între o perspectivă pozitivistă, care ar fi negat existența unor ființe atestate de Biblie și atitudinea obligatorie, de principiu, pe care clericii o aveau față de tot ce este pomenit în Scripturi. Dând exemplul lui Albertus Magnus și al lui Edward Topsell (autor al unei lucrări intitluate The Histoire of Foure-footed Beasts apărută în 1606
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
al unei lucrări intitluate The Histoire of Foure-footed Beasts apărută în 1606 -), autoarea sesizează că "a demitiza animalele imaginare putea la acea vreme să intre în conflict cu importanța acelei creaturi ca simbol religios sau ca simplu fapt menționat în Biblie"64. Din acest punct de vedere, modul în care Edward Topsell rezolvă enigma existenței sau nonexistenței unicornului este ilustrativ pentru această strategie "ideologică": "Principala întrebare care trebuie rezolvată este dacă există unicornul... Putem crede că David (în Psalmul 92) ar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a celui care contemplă cu detașare un arsenal de posibilități de "lectură" a lumii, fără a mai avea prejudecata că una dintre ele este singura legitimă. Are curajul de a răsturna unele simboluri cu autoritate în sistemul creștin impus de Biblie, de Fiziolog, de bestiare sau de enciclopediile medievale, de iconografia creștină sau de literatura morală. Concret, multe dintre personajele sale se situează la antipodul imaginilor construite în cultura religioasă a Evului Mediu (funcționabile încă în mediul cultural post-bizantin): Liliacul devine
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și cea a Strutocamilei sunt împotriva naturii, deci nu au cum să fie legitime. Depășind net desenul pe care planul divin li-l impusese în cartea lumii (a cărei imagine o reflectă bestiarul biblic, Fiziologul în special, ca apendice al Bibliei), personajele perturbă însuși echilibrul lumii lui Dumnezeu. Tocmai de aceea ele nu pot respecta modelul care poartă pecetea armoniei divine, așa cum poate fi el deslușit din simbolistica creștină. Acesta este mesajul adânc al deformărilor din Istoria ieroglifică. Prin urmare, deși
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
creștină. Din cultura antică, spun alți istorici, dar Antichitatea nu cultiva decât accidental prezența unicornului și, în plus, mărturiile celor vechi nu le-au slujit medievalilor decât pentru a le confirma o credință care își avea punctul de plecare în Biblie. Mai bine spus, în Septuaginta și apoi în Vulgata, care dau naștere unicornului în urma unei... erori de traducere. Despre ce este vorba? Înțelepții care au transpus Vechiul Testament din ebraică în greaca veche au echivalat de șapte ori termenul reem, care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
impune nu doar un simbol, ci și o realitate, dacă ne gândim că, secole la rând, pentru creștini, unicornul devine un animal de a cărui existență nu se poate nimeni îndoi, doar pentru că el este pomenit de șapte ori în Biblie. "A-i pune la îndoială existența, comentează inspirat Francesca Y. Caroutch, a constituit mult timp un act de ateism impardonabil"10. Iar acest tabu a supraviețuit până târziu, când o perspectivă pozitivistă începuse să fisureze serios credința în existența inorogului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ateism impardonabil"10. Iar acest tabu a supraviețuit până târziu, când o perspectivă pozitivistă începuse să fisureze serios credința în existența inorogului un fapt ce devenise evident, dar greu de acceptat, tocmai pentru că el contravenea ideii extrem de puternice cum că Biblia este imago mundi și că tot ce apare înregistrat în ea există cu necesitate. Culeg doar două exemple concludente. La finele secolului al XVI-lea, un chirurg francez, Abroise Paré, publică o lucrare extinsă intitulată Discours de la licorne (1582), în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]