10,800 matches
-
ce mai sus scriem unde iaste hramul Sveti Ioan Zlataust...Ce Duca vodă n-au apucat a face dires călugărilor pe aceste moșii precum au și ispisoc de întărituri de la Dumitrașco (Cantacuzino) vodă.” Cu alte cuvinte, i-a dezmoștenit pe călugării de la Clatea de moșiile scrise mai sus și i-a înzestrat peste noapte pe cei de la Zlataust. Am înțeles bine?Așa s-a întâmplat, omule, și pentru asta mai târziu au fost multe pricini de neînțelegere între mănăstiri... - Te-aș
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
au răsipit”? La prima vedere ai crede că mănăstirea s-a dărâmat, dar călugării doar s-au împrăștiat care încotro și au lăsat mănăstirea de izbeliște și odată cu ea și moșiile și toate averile. Si dacă ne gândim mai bine, călugării greci de la Muntele Athos - unde mănăstirea era închinată - au venit au luat ce au avut de luat și au plecat cu gândul că vor reveni când mănăstirea va fi pusă din nou pe picioare de călugării moldoveni... Despre acest obicei
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de la Muntele Athos - unde mănăstirea era închinată - au venit au luat ce au avut de luat și au plecat cu gândul că vor reveni când mănăstirea va fi pusă din nou pe picioare de călugării moldoveni... Despre acest obicei al călugărilor greci am mai vorbit și mă tem că vom mai vorbi... - Este interesant faptul că, deși mănăstirea avea atâta avere, totuși a mai cumpărat câte ceva. La 15 mai 1672 mănăstirea a cumpărat o casă „la Prisăci, la Valea lui Pătrașco
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Buciumi, și să strângi oameni buni și bătrâni, împregiurași de acolo, și să-i întrebi cu frica lui Dumnedzău. Iată că s-au făcut și carte de blăstăm de la sfințiia sa părintele mitropolitul: cari nu vor mărturisi dirept, carii din călugări au dijmuit viile de la Buciumi și în Dealul Brândzii mai înainte: călugării de mănăstirea lui Păun vameșul, ce s-au chemat Clatie, au călugării de la Sfântul Ioan (Zlataust). Si precum vor mărturisi cu sufletele lor să faci o mărturie...ca să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
să-i întrebi cu frica lui Dumnedzău. Iată că s-au făcut și carte de blăstăm de la sfințiia sa părintele mitropolitul: cari nu vor mărturisi dirept, carii din călugări au dijmuit viile de la Buciumi și în Dealul Brândzii mai înainte: călugării de mănăstirea lui Păun vameșul, ce s-au chemat Clatie, au călugării de la Sfântul Ioan (Zlataust). Si precum vor mărturisi cu sufletele lor să faci o mărturie...ca să putem ști adevărul, cari din călugări au ținut acel loc de au
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și în Dealul Brândzii mai înainte: călugării de mănăstirea lui Păun vameșul, ce s-au chemat Clatie, au călugării de la Sfântul Ioan (Zlataust). Si precum vor mărturisi cu sufletele lor să faci o mărturie...ca să putem ști adevărul, cari din călugări au ținut acel loc de au luat din vii de-a dzăce.” - Mărite Spirit, rogu-te să mă dumirești ce înseamnă „s-au făcut și carte de blăstăm de la sfințiia sa părintele mitropolitul.”? - Apoi la vremea aceea se folosea des
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de la Chlincea este zugrăvită, dar zugrăveala în multe locuri este stricată...Deasupra porței sunt chilii ruinate. În niște case proaste din curtea bisericii șade preotul. Afară de case mai sânt niște șuri, care se vede că au remas din timpul administrației călugărilor greci, sub care mănăstirea aceasta era prefăcută în ocol de vite în care stare am văzut-o eu la anul 1854.” - Așa am fost noi întotdeauna, mărite Spirit. Ne-am lăsat sufletul deschis către oricine.Si s-au găsit destui
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Tarigrad...și a vândut dreapta sa ocină și vie pe care a avut-o pe Valea Cozmoaiei...patru fălci de vie, cu crame și cu grădini și cu îngrădire și cu tot venitul. Aceea a vândut-o rugătorilor domniei mele călugărilor de la sfânta mănăstire a domniei mele, nou-zidită care se cheamă Bârnova...Deci domiia mea ...am dat și am întărit sfintei noastre mănăstiri Bârnova aceste mai sus scrise.” Ei, ce zici de așa o dovadă? - Eu aș zice că în 1629
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
surorile lui...și rudele lor...și și-au vândut a lor dreaptă ocină și moșie, o seliște, anume Prăjenii, pe Miletin, și cu loc de moară în Miletin și cu tot venitul, ci este în ținutul Hârlăului. Aceea au vândut călugărilor de la sfânta mănăstire ce iaste din nou zidită, ce se numește Bârnova.” Același Anastasie mitropolit și marii boieri dau mărturie la 17 dec. 1628 (7137) pentru satul Scânteia și poienile din jur, cumpărate de mănăstirea Bârnova. - Peste toate acestea, vine
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
însă că s-a întâmplat și neascultare din partea sătenilor din Ciurbești. La 24 iulie 1670 (7178), Gheorghe Duca voievod poruncește: „Așijderea și pentru rândul vecinilor dintr-acel sat (Ciurbești) s-au mai ispitit și mai demultu ca să nu asculte de călugări și acmu, iarăși s-au cercat într-acesta chip. Deci domniia mea am socotit că nu se cade să stricăm daniia și miluirea ctitorilor ce-au dat și au miluit sfintele mănăstiri, domniia mea încă dăm lor precum le-au
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
încă dăm lor precum le-au fost obcina și de la alți domni ce-au fost mainte de noi: oamenii dintr-acel sat din Ciurbești să aibă a lucra în toate luni, într-o lună câte două zile, preste toți anii, călugărilor la trebele lor.” Alături de nesupunerea vecinilor din satul Ciurbești, a venit și alt necaz peste mănăstirea Bârnova. La 30 ian.1667 (7175), Gheorghe Duca voievod, „ Văzându jaloba lor (egumenului și rugătorilor mănăstirii Bârnova) am socotit împreună cu sfinție sa, părintele Dosoftei
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
alt necaz peste mănăstirea Bârnova. La 30 ian.1667 (7175), Gheorghe Duca voievod, „ Văzându jaloba lor (egumenului și rugătorilor mănăstirii Bârnova) am socotit împreună cu sfinție sa, părintele Dosoftei patriarhul, și cu svinție sa, părintele mitropolitul Ghedeon...cum nu să cade călugării să vândă ocenele mănăstirii danie ctitorilor și am datu satul Căpotești să hie iarăși a sfintei mănăstiri a Bârnovei cu vecini și cu tot venitul.Iar boieriul nostru Apostolache paharnicul să-și ia banii înapoi de unde au dat, că nu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
spun că am mai întâlnit noi asemenea fapte și în alte mănăstiri. - Din câte zapise am citit și mi le-ai arătat până acum, mărite Spirit, nu am întâlnit cuvântul „țăran”. L-am întâlnit abia în zapisul de împuternicire dat călugărilor de la mănăstirea Bârnova pentru a lua zeciuiala din satele Căpotești, Scânteia și Mogoșești. Dat la 2 aug.1662 (7170) de Istratie Dabija voievod. În acest zapis, voievodul, pe lângă împuternicirea de a lua zeciuiala, spune: „Si să aibă a lucra țăranii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și ne speriem cum se ruinează?!? Mănăstirea Bârnovei s-a pus încet-încet pe picioare. Voievozii aveau grijă să dea scutiri de dări pentru cârciumi, pivnițe și alte acareturi. Uite aici, mărite Spirit, o scutire de dări pentru „o crâșmă a călugărilor de la mănăstirea Bârnova, ce iaste la heleșteul de la Ciurbești sub Codru...acolo, la morile lor.” - Ca orice mănăstire, Bârnova a cumpărat, dar a și vândut diverse bunuri. Iaca, mărite Spirit, și o vânzare despre care am mai vorbit noi. Misail
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
arătate...au dat sfintei saze mănăstiri din târgul Iași, ce se numește Vatoped, unde este hramul Inălțare Domnului nostru Isus Hristos.” - Iaca și un nou nume dat mănăstirii Golia; „Vatoped”. Cred însă că numele nu l-a dat „cneaghina Ana”, ci călugării greci, care erau stăpânii acestei mănăstiri. - Dacă tot vorbim de danii, hai s-o spunem și pe cea făcută de Stefan Tomșa al II-lea voievod la 20 aprilie 1622 (7130): „Noi Stefan Tomșa voievod...facem știre cu acest hrisov
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
o spunem și pe cea făcută de Stefan Tomșa al II-lea voievod la 20 aprilie 1622 (7130): „Noi Stefan Tomșa voievod...facem știre cu acest hrisov al nostru tuturor...că domniia mea...am dat și am întărit rugătorilor noștri călugări de la sfânta mănăstire Golia din târgul Iași, ce iaste metoh al sfintei marei Lavre, numite Vatoped, cu un sat anume Tomeștii, care acest sat au fost domnesc și se află în ocolul târgului Iași, cu locuri de mori...și cu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
să dei chirie cum dau și alții, ori, nepriimind, să aibă egumenul voie a-i scoate din dughene și să priimească pe alții.” - Din cele ce am grăit până aici, cred că ți-ai dat seama, dragule, că prea cuvioșii călugări de la mănăstirea Goliei au fost „cuminți”, cum s-ar spune. Au avut totuși o judecată cu frații lor ,călugării de la mănăstirea Agapia. Pricina o aflăm din urmarea judecății făcută de Gheorghe Stefan voievod la 8 iulie 1654 (7162): „Io Gheorghi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
să priimească pe alții.” - Din cele ce am grăit până aici, cred că ți-ai dat seama, dragule, că prea cuvioșii călugări de la mănăstirea Goliei au fost „cuminți”, cum s-ar spune. Au avut totuși o judecată cu frații lor ,călugării de la mănăstirea Agapia. Pricina o aflăm din urmarea judecății făcută de Gheorghe Stefan voievod la 8 iulie 1654 (7162): „Io Gheorghi Stefan voievod...Iată au venit înaintea noastră...călugării de la sfânta mănăstire numită Agapia...și s-au pârât de față
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
rugătorii noștri călugării de la sfânta mănăstire numită Golăie din târgul Iași, pentru un vad de moară de la gura Bahluiului, unde cade în gura râului Dzijia, și pentru un loc de prisacă ce este în hotarul satului Piperești, spunând rugătorii noștri, călugării de la Agapia, că acea moară și acel loc de prisacă le sânt danie și miluire...de la Aron voievod și de la alți domni bătrâni foști înaintea noastră, precum au arătat ei...multe drese de danie și de miluire și alt ispisoc
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
le sânt danie și miluire...de la Aron voievod și de la alți domni bătrâni foști înaintea noastră, precum au arătat ei...multe drese de danie și de miluire și alt ispisoc de pâră...de la Vasilie voievod (Lupu), schimbătură cu rugătorii noștri, călugării de la Agapia, și le-a dat alt loc de moară (celor de la Agapia) și cu loc de prisacă în capătul de sus al Braniștii, pe râul Dzijia, împotriva Morenilor, ce se numește Turdina, ca să aibă a-și face acolo moară
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cum au terminat-o ei (egumenul de la Golia) au trimis și au rupt moara și au stricat-o de tot și au luat și pietrele de acolo și le-au trimis la moara lor de la Răbâia; și au rămas ei (călugării de la Agapia) fără moară.” Vodă a făcut dreptate. Ce sare în ochi însă, dragule, este faptul că „rugătorii noștri” de la Golia „au rupt moara și au stricat-o de tot și au luat și pietrele de acolo”, în loc să se înțeleagă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
15 ani. Ca urmare, își lasă casa, stricată cum era mănăstirii Dancu. Nici Stana - o țigancă - nu rămâne mai prejos și lasă mănăstirii Dancu o dugheană de pe locul acesteia, aflată în Ulița Cizmăriei. Nici țiganii robi nu le-a lipsit călugărilor de la mănăstirea Dancu. Nu prea mulți, dar suficienți ca să-și facă treburile. Câte unul, câte doi sau chiar, un sălaș țiganii s-au adunat. Într-o zi însă, la 31 dec. 1763 (7272), s-a ivit o împărțeală de țigani
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
oară am întâlnit acest cuvânt acolo unde se vorbește de mănăstiri închinate la „Sfânta Gora” sau la „Sfântul Mormânt”. - Ai dreptate, dragule. Adu-ți aminte de vorbele episcopului Melchisedec, care, amintind de vizita făcută la mănăstirea Hlincea (1854), arată cum călugării greci au transformat curtea mănăstirii în „ocol de vite...” Cu alte cuvinte, mănăstirea își pierduse menirea. - Mărite Spirit, vânturând eu aceste zapise, am dat peste unul care vorbește de un incendiu ce a cuprins Iașii la 24 sept. 1766, foc
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
din jur...In timp ce înaintez cu spor spre ținta călătoriei mele, cochetez cu istoria locului și a așezământului monahal...Imi amintesc de spusele lui Nicolae Iorga într-o însemnare de călătorie din 1907. El spunea că o mână de călugări a ridicat aici în codrii Iașilor un schit din „scânduri înconjurat de căsuțe țărănești ale umililor monahi.” In 1638 însă, a venit Vasile Lupu voievod - „Domnul cel larg în daruri” - și a zidit o biserică din piatră pe aceste „prăvălișuri
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a închinat mănăstirea Sf. Atanasie la Trei Ierarhi, deși la început a închinat-o „la toate mănăstirile de la Sventa Gora, și după ce au făcut răpăosatul Vasilie vodă și svânta mănăstire Trei Sfetitele aicea, în târgu în Iași, au fostu luat călugării de Trei Sfetitele suptu ascultarea ei...și așea fiindu ascultarea lor n-au căutat de mănăstire de Copou, ce încă toate dzestrele ce-au avut pe începutul le-au istovit și beserica nimc necăutându au lăsat-o de s-au
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]