6,961 matches
-
periferiile lor clientelare. În România, lupta anticorupție a apărut în coincidență istorică cu momentul în care în mai fiecare sat, oraș, regiune și sector din economia românească s-au cristalizat monopoluri și semi-monopoluri, după regula din toate timpurile și locurile capitalismului. Cei mai conștienți de această stare a lucrurilor sunt tocmai membrii clasei mijlocii, pe care îi interesează direct dizolvarea acestor limite, cât se poate de vizibile pentru ei, nu doar datorită limitărilor materiale, ci și datorită efectului de castrare al
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
apolitic” care produc depolitizarea). Lumea modernă nu e clădită doar prin mecanisme de opresiune, ci și prin impunerea pozitivă a puterii, prin seducție, spectacol sau internalizare. Ceea ce nu permite lumea modernă e vizibilitatea publică a limitelor sale, tocmai fiindcă ideologia capitalismului este cea a acumulării infinite iar cea a colonialității se bazează pe supremația omului alb al civilizației occidentale. Avântul prins tocmai în această perioadă a sărăciei și crizei permanente de industria consumistă de lifestyle în orașele cu funcție metropolitană, București
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
adoptarea unei identități supreme „europene” pare a fi completă. Odată cu transferul generațional, societatea în largul său dă tonul rasismului local. Tranziția 2.0 Lupta liberală anticorupție a apărut în momentul istoric în care piața e semi-saturată de monopoluri și când capitalismul în criză globală are din nou nevoie de stat: de data aceasta, nu atât pentru a scoate resursele publice de sub autoritatea cetățenească, cât pentru a mai scutura lucrurile un pic în același cazan, vânturând aerul stătut pentru recrearea unei imagini
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
de sub autoritatea cetățenească, cât pentru a mai scutura lucrurile un pic în același cazan, vânturând aerul stătut pentru recrearea unei imagini a „pieței libere”. Și, desigur, pentru a vinde ce mai este. Iată adevărata veste proastă: momentul reînnoirii relației dintre capitalism și stat poate constitui începutul unei perioade istorice la fel de lungi ca cea a privatizării și austerității: tranziția 2.0. Tranziția postcomunistă a însemnat reintegrarea României și a Europei de Est în semi-periferia capitalismului global, recrearea locală a dependențelor structurale și
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
adevărata veste proastă: momentul reînnoirii relației dintre capitalism și stat poate constitui începutul unei perioade istorice la fel de lungi ca cea a privatizării și austerității: tranziția 2.0. Tranziția postcomunistă a însemnat reintegrarea României și a Europei de Est în semi-periferia capitalismului global, recrearea locală a dependențelor structurale și a ierarhiilor lumii modern-coloniale, ba chiar aducerea benevolă pe propriul teritoriu a unor forțe armate a principalei puteri de invazie militară a epocii. Perioada primei tranziții a fost una de acumulare primitivă a
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
tradiții de reflecție critică a tranziției postcomuniste. Fiindcă, spre deosebire de învățătura cinică a unei părți a stângii, poporul nu „lipsește”. Campania de anticorupție nu poate să nu lase în urmă un fond popular de suspiciune împotriva banului rege, a sistemului, a capitalismului. De fapt, campania anticorupție a apărut pe un fond în care dreapta a fost forțată de presiuni populare și realitățile crizei să accepte și să împrumute teme tradiționale ale stângii. În sferele politice și intelectuale din România, după 2012, liberalii
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
situa relațional în lumile sociale. În sfera publică, e nevoie de timp și muncă pentru a introduce idei care deschid către viziuni alternative celor hegemonice. A durat din 2004 până prin 2012 până când industria culturală centrală a început să accepte cuvintele „capitalism” și „neoliberalism” în loc de „economie de piață” și „pragmatism”. Iar procesul nu s-a terminat - el nu se termină niciodată. Munca intelectuală abia începe să facă parte din munca de reconstrucție a solidarităților sociale. Complexul ideologic al tranziției postcomuniste a fost
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
tranziției postcomuniste a fost clădit pe anticomunism, capitalocentrism și eurocentrism. Eșecul Raportului Tismăneanu și delegitimarea relativă a elitei intelectuale postcomuniste au contribuit, începând din 2008 cel puțin, la zguduirea autorității absolute a anticomunismului în sfera publică; declanșarea crizei globale a capitalismului și protestele anti-neoliberale din 2012 au jucat același rol pentru capitalocentrism; în prezent, asistăm și la o desprindere relativă de eurocentrism. Cu toate acestea, atunci când fiecare dintre acești pistoni e slăbit, ceilalți suplimentează energiile în direcții reacționare; astfel apar fenomene
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
asistăm și la o desprindere relativă de eurocentrism. Cu toate acestea, atunci când fiecare dintre acești pistoni e slăbit, ceilalți suplimentează energiile în direcții reacționare; astfel apar fenomene precum europenizarea liberală, ca „ieșire” moderată din epoca „talibanilor” anticomuniști; favorizarea mafiotă a capitalismului autohton, ca măsură de „contrare” a acaparărilor occidentale; și anticorupția eurocentrică pe post de „civilizare” a capitalismului sălbatic local. Fondul cultural pe care aterizează dezamăgirile și dezvrăjirile de cele trei ideologii dominante ale tranziției constituie adevăratul teren de luptă pe
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
slăbit, ceilalți suplimentează energiile în direcții reacționare; astfel apar fenomene precum europenizarea liberală, ca „ieșire” moderată din epoca „talibanilor” anticomuniști; favorizarea mafiotă a capitalismului autohton, ca măsură de „contrare” a acaparărilor occidentale; și anticorupția eurocentrică pe post de „civilizare” a capitalismului sălbatic local. Fondul cultural pe care aterizează dezamăgirile și dezvrăjirile de cele trei ideologii dominante ale tranziției constituie adevăratul teren de luptă pe care se decid fie transformările revoluționare ale socialului, fie fragmentări și regresiuni reacționare. Transformările pot fi moleculare
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
E vital necesară diseminarea în spațiul public a percepției că sensul politic al noii stângi se referă la un drum pe care pășim cu toții, inclusiv cei neimplicați politic, în totalitatea concretă a unei țări ce aparține unei semi-periferii colonizate a capitalismului global. Cultura confrontațională e primul punct de intrare în relație atât cu totalitatea socială, cât și cu „puterea”. Cultura confruntațională înseamnă autodenumirea și cultivarea curajului de a-i spune puterii adevărul, de a o numi din afară, însă în cadrele
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
le cari cu tine oriunde ai merge în Occident - o povară pe care migrantul o resimte, dar uneori o folosește; e și paradigma celor care „au rămas acasă”, dar care au fost traversați demult și redefiniți de noile granițe ale capitalismului și colonialității. Gândirea decolonială dă șansa unei articulări contemporane a principiului speranței, deși e, într-un sens, precum romanul dintr-o frază al scriitorului Augusto Monterroso, din Guatemala: „Când se trezi, dinozaurul era tot acolo”. În această dimineață a spiritelor
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
au demarat procesul extrem de rapid și brutal de acaparare și exploatare intensă a pământurilor în regiunea baltică, Polonia, apoi Ungaria și Transilvania, ca rezultat direct al transformării economiei globale datorită colonizării Americilor. Reintegrarea postcomunistă a Europei de Est în lumea capitalismului și colonialității a însemnat și apariția unei noi categorii rasiale în lumea vestică, prin rasializarea „est-europenilor” în Occident și hipersexualizarea comercială a femeii est-europene. În cultura rezistenței, feminismul și antirasismul constituie un fond cultural comun, dincolo de diviziunile nord-sud sau est-vest
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
esteticului, neutralitatea artei, artistul neimplicat în arena politică sunt vehiculate frecvent. Cum se pot confrunta artiștii cu sistemele politice ? Are arta vreo șansă de reformare a politicului? O concluzie care se poate desprinde citind articolele din primul număr al Gazetei - Capitalismul morților, de Mihaela Michailov (o punere în discuție a spectacolului Roșia Montană - pe linie fizică și pe linie politică), Revoluția suprarealistă în România interbelică, de Valentina Iancu, sau textul Lalei Panait despre ocuparea Teatro di Valle din Roma - este că
Art Up Against Political Systems () [Corola-website/Science/295617_a_296946]
-
față de ceea ce am putea numi dubla manipulare în echipă, o manipulare deopotrivă a statului român și a companiei Gold Corporation. Un compromis economic, împărtășit frenetic de cei doi promotori-oratori capitaliști, care acționează similar, în virtutea obținerii unui profit cât mai viguros. Capitalismul de stat și capitalismul privat au aceleași obiective și, implicit, același proiect de resuscitare a zonei. O resuscitare prin vandalizare, ambalată în proces de construcție durabilă și vandabilă. La nivelul discursului, atât statul român, cât și reprezentanții Gold Corporation camuflează
Capitalismul morților () [Corola-website/Science/295616_a_296945]
-
numi dubla manipulare în echipă, o manipulare deopotrivă a statului român și a companiei Gold Corporation. Un compromis economic, împărtășit frenetic de cei doi promotori-oratori capitaliști, care acționează similar, în virtutea obținerii unui profit cât mai viguros. Capitalismul de stat și capitalismul privat au aceleași obiective și, implicit, același proiect de resuscitare a zonei. O resuscitare prin vandalizare, ambalată în proces de construcție durabilă și vandabilă. La nivelul discursului, atât statul român, cât și reprezentanții Gold Corporation camuflează supraprofitul și distrugerea spațiului
Capitalismul morților () [Corola-website/Science/295616_a_296945]
-
p. 255) În Vremuri second-hand, în schimb, lumea se dă rareori înapoi de la contestarea fățișă și directă a ceea ce percepe drept variantă dominantă a interpretării trecutului, sau de la afirmarea clară a poziției proprii: Acum se spune că voiam să apărăm capitalismul... Nu e adevărat! Eu apăram socialismul, dar unul diferit... nu pe cel sovietic.” (p. 28) Sau: ”Eu sunt constructor...(...) În general, mie socialismul mi-a convenit: nu erau nici bogătași peste măsură, nici săraci... nici vagabonzi sau copii ai străzii
Vremuri Second-Hand, de Svetlana Aleksievici (1) – O citire alternativă () [Corola-website/Science/295630_a_296959]
-
Moldova? Mai sunt alte exemple literare, teatrale etc., în care să ai tipul acesta de revizitare a istoriei? Sunt teme la fel de delicate cum sunt și la noi. Noi, în România, n-avem un spectacol de teatru despre tranziție. Tranziția de la capitalismul de stat, după un model așa-zis socialist, la capitalismul de piață privată de dupa ’90, a fost foarte dură și brutală. A fost o perioadă cruntă. Am văzut două studii sociologice britanice care ajungeau la concluzia că a fost perioadă
„Despre aceste lucruri nu se vorbește nici acolo, nici aici.” () [Corola-website/Science/295807_a_297136]
-
să ai tipul acesta de revizitare a istoriei? Sunt teme la fel de delicate cum sunt și la noi. Noi, în România, n-avem un spectacol de teatru despre tranziție. Tranziția de la capitalismul de stat, după un model așa-zis socialist, la capitalismul de piață privată de dupa ’90, a fost foarte dură și brutală. A fost o perioadă cruntă. Am văzut două studii sociologice britanice care ajungeau la concluzia că a fost perioadă cu cei mai multi morți care ar fi putut fi evitați pe
„Despre aceste lucruri nu se vorbește nici acolo, nici aici.” () [Corola-website/Science/295807_a_297136]
-
literature where you can see this type of history revisited? These topics are just aș delicate here aș they are în România. We don’ț have a theatre performance on the post-socialist transition period în România. The transition from state capitalism, according to a so-called “socialist” model, to market capitalism after 1990, was extremely brutal. It was an ordeal for many. I’ve seen two sociological studies, done by the British, which concluded that this period (the1990s) hâș experienced the highest
„Despre aceste lucruri nu se vorbește nici acolo, nici aici.” () [Corola-website/Science/295807_a_297136]
-
revisited? These topics are just aș delicate here aș they are în România. We don’ț have a theatre performance on the post-socialist transition period în România. The transition from state capitalism, according to a so-called “socialist” model, to market capitalism after 1990, was extremely brutal. It was an ordeal for many. I’ve seen two sociological studies, done by the British, which concluded that this period (the1990s) hâș experienced the highest number of avoidable, peacetime deaths în European history. Deaths
„Despre aceste lucruri nu se vorbește nici acolo, nici aici.” () [Corola-website/Science/295807_a_297136]
-
în diferența lor. În felul acesta a fost exportat atât în spațiie non-europene, cât și în cel vag, aproape european, al estului Europei: un proiect prin care spații diverse pot fi încadrate într-o macronarațiune previzibilă și controlabila pentru scopurile capitalismului și colonialismului. D: Practic, capitalismul în forma sa actuală, globală, nu poate funcționa fără statele naționale. De la colectarea taxelor (impozite, taxe vamale etc.) și până la structurile militare și polițienești, statele naționale sunt parte necesară din regimul global actual. Legat de
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
acesta a fost exportat atât în spațiie non-europene, cât și în cel vag, aproape european, al estului Europei: un proiect prin care spații diverse pot fi încadrate într-o macronarațiune previzibilă și controlabila pentru scopurile capitalismului și colonialismului. D: Practic, capitalismul în forma sa actuală, globală, nu poate funcționa fără statele naționale. De la colectarea taxelor (impozite, taxe vamale etc.) și până la structurile militare și polițienești, statele naționale sunt parte necesară din regimul global actual. Legat de ceea ce spuneai mai devreme, sigur
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
modernizare, o „intrare în istorie”, atât în planul subiectivității oamenilor, cât și în planul modernizării proceselor de producție, a propus și comunismul. Cel puțin în privința modernizării economice, acest proces a fost reușit - în perioada anilor 1950-1970, România a trecut de la capitalismul incipient din Interbelic, la producția industrială masivă, specifică modernității capitaliste. Este in-teresant că visul acesta al „racordării la Occident” a fost împlinit într-o măsură de socialism, desi acum suntem învățați că ar fi fost exact invers și că socialismul
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
măsura comunismului de la noi și din care un regizor de film ar face o capodoperă. Pentru a vă trezi curiozitatea, e destul, cred eu, să vă amintesc despre Florentina, corectoarea care, cînd aude la radio fraza lui Ceaușescu :"trecerea de la capitalism la socialism", comentează prompt, în stilul ei buruienos și fără frică de eventualele urechi de turnător: "trecerea de la p... la p..."! Nu cred că mai e nevoie să vă spun că Femeia din fotografie e o carte de zile mari
O carte de zile mari by Mariana Codruț () [Corola-website/Imaginative/14626_a_15951]