KorAP: Find »[drukola/base=cenzură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...261 262 263 ...302 >

7,540 matches

Corola-website/Law/231529_a_232858

textul legii, precum și la excluderea societății civile de la dezbaterile privind raporturilor colective și individuale de muncă. În același context se arată că dreptul Guvernului de a decide asupra oportunității și conținutului inițiativei legislative nu este unul absolut, Curtea Constituțională putând cenzura această competență prin prisma respectării exigențelor art. 114 din Constituție. Totodată, absolutizarea dreptului Guvernului de a apela la procedura angajării răspunderii ar duce la transformarea acestei autorități în putere legiuitoare, interferând, astfel, cu atribuțiile de legiferare ale Parlamentului. I.3

DECIZIE nr. 383 din 23 martie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 referitor la art. 16 alin. (1), pct. 9 referitor la art. 31 alin. (1), pct. 25, pct. 37 referitor la art. 72 alin. (5), pct. 40 referitor la art. 79 alin. (4), pct. 51 referitor la art. 94 alin. (2), pct. 52, 66, 70, 75, 78, 84 şi art. II alin. (1) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/231529_a_232858]
transmis Curții Constituționale, cu Adresa nr. 51/1.275 din 18 martie 2010, punctul său de vedere, în care se arată că sesizarea de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, cu privire la aspectele de neconstituționalitate invocate privind procedura de vot a moțiunii de cenzură depuse cu prilejul angajării răspunderii Guvernului pentru proiectul Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, se arată că aprecierea condițiilor de cvorum se face având în vedere numărul de parlamentari efectiv prezenți, iar nu al celor

DECIZIE nr. 383 din 23 martie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 referitor la art. 16 alin. (1), pct. 9 referitor la art. 31 alin. (1), pct. 25, pct. 37 referitor la art. 72 alin. (5), pct. 40 referitor la art. 79 alin. (4), pct. 51 referitor la art. 94 alin. (2), pct. 52, 66, 70, 75, 78, 84 şi art. II alin. (1) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/231529_a_232858]
Guvern nu poate fi cenzurată de Parlament sub aspectul oportunității sale. De asemenea, este citată Decizia nr. 34/1998 , în care s-a statuat că "angajarea răspunderii este o procedură mixtă, de control parlamentar, întrucât permite inițierea unei moțiuni de cenzură, și de legiferare, deoarece proiectul de lege în legătură cu care Guvernul își angajează răspunderea se consideră adoptat, dacă o asemenea moțiune nu a fost depusă sau, fiind inițiată, a fost respinsă". În același sens, se subliniază faptul că proiectul de lege

DECIZIE nr. 383 din 23 martie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 referitor la art. 16 alin. (1), pct. 9 referitor la art. 31 alin. (1), pct. 25, pct. 37 referitor la art. 72 alin. (5), pct. 40 referitor la art. 79 alin. (4), pct. 51 referitor la art. 94 alin. (2), pct. 52, 66, 70, 75, 78, 84 şi art. II alin. (1) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/231529_a_232858]
dacă o asemenea moțiune nu a fost depusă sau, fiind inițiată, a fost respinsă". În același sens, se subliniază faptul că proiectul de lege este adoptat tot de către Parlament și nu de Guvern, ca urmare a respingerii unei moțiuni de cenzură sau a nedepunerii unei asemenea moțiuni. În continuare, cu privire la susținerea potrivit căreia Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii ar fi fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor altor legi, se arată că o atare critică nu poate

DECIZIE nr. 383 din 23 martie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 referitor la art. 16 alin. (1), pct. 9 referitor la art. 31 alin. (1), pct. 25, pct. 37 referitor la art. 72 alin. (5), pct. 40 referitor la art. 79 alin. (4), pct. 51 referitor la art. 94 alin. (2), pct. 52, 66, 70, 75, 78, 84 şi art. II alin. (1) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/231529_a_232858]
alin. (5), ale art. 64 alin. (1) și art. 68 alin. (2) din Constituție, se menționează că, potrivit stenogramei ședinței comune a celor două Camere ale Parlamentului din data de 16 martie 2011, în care a fost respinsă moțiunea de cenzură formulată în legătură cu legea criticată pentru neconstituționalitate, nu rezultă că ședința în cauză ar fi fost declarată secretă. Cu privire la criticile de neconstituționalitate raportate la dispozițiile art. 1 alin. (3), ale art. 41 alin. (1), ale art. 47 și ale art. 135

DECIZIE nr. 383 din 23 martie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 referitor la art. 16 alin. (1), pct. 9 referitor la art. 31 alin. (1), pct. 25, pct. 37 referitor la art. 72 alin. (5), pct. 40 referitor la art. 79 alin. (4), pct. 51 referitor la art. 94 alin. (2), pct. 52, 66, 70, 75, 78, 84 şi art. II alin. (1) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/231529_a_232858]
cu Adresa nr. 5/1.751/21 martie 2011/E.B., punctul său de vedere, în care arată că sesizarea de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, susține că argumentele invocate privind încălcarea condițiilor de cvorum la votarea moțiunii de cenzură depuse cu prilejul angajării răspunderii Guvernului pentru proiectul Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii vizează, în principal, deficiențe care țin de modul de aplicare a dispozițiilor unui regulament al Parlamentului, aspecte ce nu revin competenței

DECIZIE nr. 383 din 23 martie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 referitor la art. 16 alin. (1), pct. 9 referitor la art. 31 alin. (1), pct. 25, pct. 37 referitor la art. 72 alin. (5), pct. 40 referitor la art. 79 alin. (4), pct. 51 referitor la art. 94 alin. (2), pct. 52, 66, 70, 75, 78, 84 şi art. II alin. (1) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/231529_a_232858]
și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, urmând ca, în măsura în care acestea vor fi întrunite, să examineze criticile de neconstituționalitate intrinsecă a dispozițiilor legii amintite. I.1. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate vizând neîntrunirea condițiilor de cvorum la votarea moțiunii de cenzură depuse cu prilejul angajării răspunderii Guvernului pentru proiectul Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, Curtea constată că aceasta se raportează la prevederile art. 67 din Constituție, în interpretarea pe care autorii sesizării o dau acestor

DECIZIE nr. 383 din 23 martie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 referitor la art. 16 alin. (1), pct. 9 referitor la art. 31 alin. (1), pct. 25, pct. 37 referitor la art. 72 alin. (5), pct. 40 referitor la art. 79 alin. (4), pct. 51 referitor la art. 94 alin. (2), pct. 52, 66, 70, 75, 78, 84 şi art. II alin. (1) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/231529_a_232858]
legii. În acest sens se pronunță atât doctrina juridică din România, cât și cea străină". În același timp, însă, Curtea constată că dispozițiile art. 113 alin. (1) din Constituție reglementează numărul de voturi ce sunt necesare pentru ca o moțiune de cenzură să fie adoptată, stabilindu-se că acesta trebuie să exprime opțiunea majorității deputaților și senatorilor. Aspectele reglementate de art. 67 și art. 113 alin. (1) din Constituție vizează, în mod evident, condiții distincte necesare adoptării unei moțiuni de cenzură. Astfel

DECIZIE nr. 383 din 23 martie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 referitor la art. 16 alin. (1), pct. 9 referitor la art. 31 alin. (1), pct. 25, pct. 37 referitor la art. 72 alin. (5), pct. 40 referitor la art. 79 alin. (4), pct. 51 referitor la art. 94 alin. (2), pct. 52, 66, 70, 75, 78, 84 şi art. II alin. (1) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/231529_a_232858]
de cenzură să fie adoptată, stabilindu-se că acesta trebuie să exprime opțiunea majorității deputaților și senatorilor. Aspectele reglementate de art. 67 și art. 113 alin. (1) din Constituție vizează, în mod evident, condiții distincte necesare adoptării unei moțiuni de cenzură. Astfel, pe de o parte, se prevede că majoritatea parlamentarilor trebuie să fie prezentă la ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului la momentul votării moțiunii de cenzură, iar pe de altă parte, se stabilește că, pentru ca moțiunea de

DECIZIE nr. 383 din 23 martie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 referitor la art. 16 alin. (1), pct. 9 referitor la art. 31 alin. (1), pct. 25, pct. 37 referitor la art. 72 alin. (5), pct. 40 referitor la art. 79 alin. (4), pct. 51 referitor la art. 94 alin. (2), pct. 52, 66, 70, 75, 78, 84 şi art. II alin. (1) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/231529_a_232858]
vizează, în mod evident, condiții distincte necesare adoptării unei moțiuni de cenzură. Astfel, pe de o parte, se prevede că majoritatea parlamentarilor trebuie să fie prezentă la ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului la momentul votării moțiunii de cenzură, iar pe de altă parte, se stabilește că, pentru ca moțiunea de cenzură să fie adoptată, ea trebuie să întrunească susținerea majorității deputaților și senatorilor. Aceste două condiții nu se suprapun, cvorumul fiind o condiție necesară pentru legala desfășurare a procedurii

DECIZIE nr. 383 din 23 martie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 referitor la art. 16 alin. (1), pct. 9 referitor la art. 31 alin. (1), pct. 25, pct. 37 referitor la art. 72 alin. (5), pct. 40 referitor la art. 79 alin. (4), pct. 51 referitor la art. 94 alin. (2), pct. 52, 66, 70, 75, 78, 84 şi art. II alin. (1) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/231529_a_232858]
Astfel, pe de o parte, se prevede că majoritatea parlamentarilor trebuie să fie prezentă la ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului la momentul votării moțiunii de cenzură, iar pe de altă parte, se stabilește că, pentru ca moțiunea de cenzură să fie adoptată, ea trebuie să întrunească susținerea majorității deputaților și senatorilor. Aceste două condiții nu se suprapun, cvorumul fiind o condiție necesară pentru legala desfășurare a procedurii votului, ce se apreciază anterior acestui moment, în timp ce prin vot se validează

DECIZIE nr. 383 din 23 martie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 referitor la art. 16 alin. (1), pct. 9 referitor la art. 31 alin. (1), pct. 25, pct. 37 referitor la art. 72 alin. (5), pct. 40 referitor la art. 79 alin. (4), pct. 51 referitor la art. 94 alin. (2), pct. 52, 66, 70, 75, 78, 84 şi art. II alin. (1) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/231529_a_232858]
voturi exprimate. Astfel, este posibil ca, deși prezenți, parlamentarii să se abțină de la vot. Instanța de contencios constituțional nu este în măsură să cenzureze o astfel de conduită. Analizând, din perspectiva arătată, condițiile de cvorum la momentul votării moțiunii de cenzură depusă cu prilejul angajării răspunderii Guvernului pentru proiectul Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, Curtea constată că, potrivit celor menționate în Procesul-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați și senatori asupra moțiunii de cenzură

DECIZIE nr. 383 din 23 martie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 referitor la art. 16 alin. (1), pct. 9 referitor la art. 31 alin. (1), pct. 25, pct. 37 referitor la art. 72 alin. (5), pct. 40 referitor la art. 79 alin. (4), pct. 51 referitor la art. 94 alin. (2), pct. 52, 66, 70, 75, 78, 84 şi art. II alin. (1) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/231529_a_232858]
cenzură depusă cu prilejul angajării răspunderii Guvernului pentru proiectul Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, Curtea constată că, potrivit celor menționate în Procesul-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați și senatori asupra moțiunii de cenzură inițiate de 210 deputați și senatori, consemnat în cuprinsul stenogramei ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului din 16 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a nr. 26 din 25 martie 2011, la această ședință

DECIZIE nr. 383 din 23 martie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 referitor la art. 16 alin. (1), pct. 9 referitor la art. 31 alin. (1), pct. 25, pct. 37 referitor la art. 72 alin. (5), pct. 40 referitor la art. 79 alin. (4), pct. 51 referitor la art. 94 alin. (2), pct. 52, 66, 70, 75, 78, 84 şi art. II alin. (1) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/231529_a_232858]
întrucât acesta s-a desfășurat în prezența unui număr de parlamentari care acopereau cerințele constituționale, respectiv cele ale majorității membrilor Camerelor Parlamentului. Pe de altă parte, opțiunea politică exprimată nu a întrunit numărul suficient de voturi pentru adoptarea moțiunii de cenzură. I.2. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate referitoare la legitimitatea angajării răspunderii Guvernului pentru legea examinată, Curtea observă că, prin Decizia nr. 1.655 din 28 decembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 20 ianuarie

DECIZIE nr. 383 din 23 martie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 referitor la art. 16 alin. (1), pct. 9 referitor la art. 31 alin. (1), pct. 25, pct. 37 referitor la art. 72 alin. (5), pct. 40 referitor la art. 79 alin. (4), pct. 51 referitor la art. 94 alin. (2), pct. 52, 66, 70, 75, 78, 84 şi art. II alin. (1) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/231529_a_232858]
Corola-website/Law/235062_a_236391

cererii sale. Introducerea prevederii referitoare la căsătoria de conveniență are menirea de a sancționa acele cazuri în care, prin încheierea căsătoriei, s-au urmărit alte scopuri decât cele firești și legale. În plus, hotărârea Oficiului Român pentru Imigrări este supusă cenzurii instanței de judecată, care va aprecia legalitatea și temeinicia acesteia. De asemenea, instanța de control constituțional a observat că legiuitorul român a adoptat aceleași criterii de evaluare a unei căsătorii în vederea stabilirii caracterului său autentic sau convențional ca și cele

DECIZIE nr. 967 din 12 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 63 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/235062_a_236391]
Corola-website/Law/170442_a_171771

precum și partea Consiliul Județean Argeș, prin avocat, lipsă fiind prefectul județului Argeș, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentanții autorului excepției solicită admiterea acesteia, arătând că orice act administrativ efectuat cu nerespectarea legii trebuie să fie supus cenzurii instanțelor judecătorești, iar lipsa unei căi de atac împotriva unui asemenea act administrativ este de natură a încălca prevederile art. 21 și ale art. 52 din Constituție. În acest sens, este invocată hotărârea pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului

DECIZIE nr. 369 din 5 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/170442_a_171771]
Corola-website/Law/236214_a_237543

temeiul art. 399 din Codul de procedură civilă, care prevede că împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, debitorul beneficiază de toate garanțiile procesuale pentru realizarea deplină a acestor drepturi, supunând cenzurii instanței măsura dispusă, în cadrul unei proceduri contradictorii. În consecință, Curtea a constatat că textul de lege dedus controlului nu contravine art. 21 și 24 din Constituție. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 399 alin. 1, 2^1 și 3

DECIZIE nr. 1.082 din 14 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 371^7 alin. 2, 3 şi 4, art. 399 alin. 1, 2^1 şi 3, art. 403 alin. 1 şi 3 şi art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/236214_a_237543]
Corola-website/Law/222912_a_224241

față de făptuitor a unei sancțiuni cu caracter administrativ. Soluțiile pronunțate de procuror în cursul urmăririi penale (încetarea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală și clasarea), fie că sunt rezoluții sau ordonanțe, nu constituie însă acte de jurisdicție, ci acte supuse cenzurii instanței de judecată, la plângerea persoanei interesate, potrivit art. 278^1 din Codul de procedură penală. Așadar, nu pot fi primite susținerile autorului excepției în sensul că, în aplicarea textului de lege criticat, procurorul se substituie instanțelor judecătorești, încălcându-se

DECIZIE nr. 403 din 13 aprilie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18^1 alin. 1 şi art. 91 din Codul penal. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/222912_a_224241]
Corola-website/Law/223577_a_224906

în domeniul pensiilor, adoptată în temeiul prevederilor art. 114 alin. (3) din Constituție, în urma angajării răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședința comună din data de 7 iunie 2010. Întrucât nu a fost depusă o moțiune de cenzură, "proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat", în temeiul art. 114 alin. (3) din Constituție. Înalta Curte de Casație și Justiției critică, în principal, dispozițiile art. 1, 3 și 12

DECIZIE nr. 873 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/223577_a_224906]
Corola-website/Law/224118_a_225447

prevederilor constituționale pretins încălcate. Varianta textului contestat existentă anterior pronunțării Deciziei de admitere a Curții Constituționale nr. 132 din 21 februarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 24 martie 2008 nu poate fi supusă cenzurii sale, deoarece, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta se pronunță asupra prevederilor în vigoare. Or, ulterior admiterii excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 172 alin. 1 teza întâi din

DECIZIE nr. 841 din 24 iunie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 172 alin. 1 şi art. 273 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/224118_a_225447]
Corola-website/Law/212749_a_214078

pe suport hârtie a inițiativelor legislative, a programului de lucru, a ordinii de zi, a informării cu inițiativele legislative înregistrate, a listei cu legile adoptate de Parlament în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a moțiunilor simple și de cenzură, a stenogramelor ședințelor plenului, a sumarului Monitorului Oficial al României, precum și a altor documente, și numai pe suport hârtie a rapoartelor comisiilor parlamentare; ... i) urmărește introducerea și operarea pe calculator a datelor și informațiilor necesare lansării procedurii de vot electronic

HOTĂRÂRE nr. 28 din 23 iunie 2009 privind modificarea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 31/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al serviciilor Camerei Deputaţilor, precum şi a statului de funcţii pe anul 2006. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/212749_a_214078]
de hotărâri ale Biroului permanent al Camerei Deputaților și ale birourilor permanente ale celor două Camere; ... e) prezintă Biroului permanent al Camerei Deputaților documentele supuse dezbaterii și aprobării acestuia; ... f) înregistrează legile promulgate de Președintele României, moțiunile simple, moțiunile de cenzură, hotărârile adoptate de Camera Deputaților și de Parlament, hotărârile Biroului permanent al Camerei Deputaților și ale birourilor permanente ale celor două Camere, deciziile președintelui Camerei Deputaților, ordinele emise de secretarul general al Camerei Deputaților și deciziile emise de secretarii generali

HOTĂRÂRE nr. 28 din 23 iunie 2009 privind modificarea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 31/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al serviciilor Camerei Deputaţilor, precum şi a statului de funcţii pe anul 2006. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/212749_a_214078]
Corola-website/Law/220051_a_221380

de altă parte, Curtea constată că nu este incident niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, acesta trebuie declarat admisibil. B. Asupra fondului 77. Părțile nu au prezentat observații pe fondul capătului de cerere. 78. Curtea reamintește că - a fortiori - cenzura corespondenței deținuților și controlul acesteia de către autorități constituie o ingerință în dreptul acestora la respectarea corespondenței lor (vezi, de exemplu, Calogero Diana împotriva Italiei, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, Culegere 1996-V, p. 1.775, § 28). 79. În speță, reclamantul susține

HOTĂRÂRE din 25 martie 2008 în Cauza Vitan împotriva României. In: EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/220051_a_221380]
Corola-website/Law/220162_a_221491

ecologice și sociale inițiate de regimul comunist; ... i) identifică rețeaua ideologică și colaborările la nivel internațional promovate de Partidul Comunist Român și de responsabili pentru ideologia și propaganda statului totalitar; ... j) analizează comparativ, în lumina istoriei comunismului internațional, datele privind cenzura ideologică exercitată în perioada 1945-1989 asupra domeniilor armatei, culturii și religiei; ... k) aduce la cunoștința opiniei publice actele de violență, abuzurile și crimele săvârșite din comanda directă a Partidului Comunist Român; ... l) organizează expoziții memoriale, lansări de carte, dezbateri privind

HOTĂRÂRE nr. 134 din 23 februarie 2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.372/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/220162_a_221491]
Corola-website/Law/229903_a_231232

soluțiilor de netrimitere în judecată, inclusiv a acelora dispuse prin rechizitoriu, nu constituie un fine de neconstituționalitate a textelor legale criticate, partea, în aplicarea art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, urmând ca mai întâi să supună cenzurii procurorului ierarhic superior soluția contestată. Faptul că prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori procurorul ierarhic superior nu a

DECIZIE nr. 75 din 27 ianuarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 2 şi alin. 8 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/229903_a_231232]