7,569 matches
-
numai unele. Se află o măsuță învelită cu 3 făscuse pre care stau o cruce de lemn, un sfecinic de aramă, una evangelie vechiă, două lavițe și o pixidă de lemn cu țîțîni și lăcată. În turnul bisericei sunt 2 clopote unul de 88 chlgr., ér altul de 78 chlgr. Se mai află o restingnire în Cemeteriul bisericei."” În inventarul din 23 Aprilie 1945, biserica este evaluată la 1000 pengö. Pentru biserica de lemn din Valea Loznei, din formularul de asigurare
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
o înălțime de doar 1,81 m, fiind tăvănit cu scânduri de brad. Acoperișul bisericii, din șindrilă, sporește farmecul bisericii. Acesta nu este unitar, deasupra absidei altarului fiind ușor mai scund. Spre vest, deasupra pronaosului se află turnul-clopotniță ce adăpostește clopotele bisericii. Este învelit și acoperit tot cu șindrilă și are galeria turnului deschisă, parapetul acesteia fiind ușor ieșit în afară. Coiful turnului, cu o bază pătrată se prelungește având în a doua sa parte o secțiune octogonală. În vârful turnului
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
asaltului final. Aceia din oraș care puteau fi scutuți de apărarea și cârpirea zidurilor deteriorate au pornit pe străzi, în rugăciune. Constantin a poruncit ca icoanele și moaștele din biserici și mănăstiri să fie purtate de a lungul zidurilor, în timp ce clopotele bisericilor vor bate. Mulțimea de greci și italieni, ortodocși și catolici, și-a uitat neînțelegerile, unindu-se în cîntări și rugăciuni. Constantin a condus procesiunea în marșul ei solemn. Când aceasta a luat sfârșit, și-a strâns dregătorii, comandanții și
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
hram pe care îl avea și înainte de a fi mutată. Vechimea bisericii nu se cunoaște cu exactitate dar momentul edificării acesteia se presupune a fi în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, după anul 1766, unul dintre vechile clopote ale bisericii purtând inscripția: "22 aprilie 1776". Biserica, care a suferit importante modificări în urma mutării în Ciureni, fiind reconstruită după moda începutului de secol XX, nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Cu toate acestea biserica are valoarea
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
Absida altarului are trei intrări, piciorul mesei altarului este din zidărie. Biserica este luminată de câte două ferestre pe laturile de sud și nord și de încă două ferestre pentru absida altarului. Turnul bisericii în care se află cele două clopote este din lemn, învelit în tablă și fără galerie. Asemănarea acestei biserici cu biserica de lemn din Ceaca precum și cu biserica de zid din Valea Hranei este considerabilă, toate acestea având în comun momentul edificării lor: începutul secolului XX. În
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
și la bisericile de lemn din Zalha și Ceaca. În anul 1978 biserica a fost împrejmuită cu gard din beton și plasă de sârmă fiind în același an binecuvântată de către protopopul Marcel Andreiescu. În turnul clopotniță se află cele două clopote ale bisericii. Unul dintre acestea a fost donat de către Maria Moldovan din Zalha iar cel de-al doilea a fost cumpărat de către credincioși. Într-un inventar al filiei Ciureni din anul 1939, biserica este valorată la suma de 50.000
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
candelabru cu șase brațe de lemn și o cădelniță. Pe lângă acestea se adaugă un potir, un disc, o steluță și un calix, trei învelitoare de altar, o cădelniță și treisprezece ștergare. La acea dată în turnul bisericii se aflau două clopote, valorând 6.000 lei. După numai câțiva ani, în 1944, într-un alt inventar bunurile bisericii rămân în mare măsură la fel, la această dată fiind inventariate doar un sfeșnic din bronz și încă unul din lemn. Pe lângă acestea încă
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
de-al doilea război mondial sunt și valorile de inventar înscrise în inventarul din anul 1944 comparativ cu cel din anul 1939. În cel de-al doilea inventar, biserica are o valoare de 10.000.000 lei iar cele două clopote din turnul bisericii sunt înscrise cu valoarea de 500.000 lei, scotând în evidență nivelul deosebit de mare al inflației din anii războiului. Cărțile bisericești aflate în patrimoniul filiei Ciureni, la acea dată erau un Minei, un Octoih, un Apostol, o
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
ne informează Leontin Ghergariu, numai două uși, un aspect arhaic îndelung păstrat în bisericile de lemn ale Sălajului. Altarul era luminat de fereastră obligatorie spre răsărit și de încă o fereastră spre sud. Turnul scund, cu un mic foișor pentru clopote și fleșa înaltă, era ridicat pe tălpi peste tinda și pridvor. Peceiu (în Hungarian : "Pecsély)" is a village în common Bănișor , Sălaj county, Transylavia, România , wich was mentioned for the first time în 1214, under the name Villa Pechely. The
Biserica de lemn din Peceiu () [Corola-website/Science/309981_a_311310]
-
Timișoara în 1990 cu scopul menținerii amintirii despre revoluția română din 1989. Asociația s-a remarcat prin construirea, în Timișoara, a 12 monumente consacrate celor care și-au dat viața în timpul revoluției. Monumentele sînt ridicate în următoarele locuri: Piața Traian ("Clopotul"), îngă Podul Decebal, Bd. Tache Ionescu ("Învingătorul"), Hotel Continental ("Evoluție"), vizavi de Casa Tineretului, spatele Muzeului Banatului, lîngă biserica ortodoxă din Piața Kuttl, vizavi de unitatea militară din Calea Lipovei, Piața 700, Piața Sfîntul Gheorghe, lîngă Podul Mihai Viteazul. Din
Asociația Memorialul Revoluției din Timișoara () [Corola-website/Science/309344_a_310673]
-
erau, după cum ne informează Leontin Ghergariu, numai două uși, un aspect arhaic îndelung păstrat în bisericile de lemn ale Sălajului. Altarul era luminat de fereastra obligatorie spre răsărit și o fereastră spre sud. Turnul scund, cu un mic foișor pentru clopote și fleșa înaltă, era ridicat pe tălpi peste tindă și pridvor. Lângă biserică se putea vedea în prima jumătate a secolului 20 o mică clopotniță pe patru stâlpi, desigur secundară.
Biserica de lemn din Ban () [Corola-website/Science/310413_a_311742]
-
Foarță și Andrei Ujică și apărută pe albumul „Mugur de fluier” (1974, reeditat în 1999 pe CD). Înregistrările au avut loc în formula N. Covaci - solist vocal, double-six, M. Baniciu - solist vocal, ghitară acompaniament, J. Kappl - solist vocal, chitară bas, clopote, C. Petrescu - percuție, V. Sepi - percuție, G. Reininger - percutie, clopote. O nouă versiune a fost înregistrată în 1992 pentru albumul „SymPhoenix/Timișoara”, în formula N. Covaci - chitară solo, double-six, M. Baniciu - solist vocal, V. Vaessen - chitară bas, O. Lipan - baterie
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
fluier” (1974, reeditat în 1999 pe CD). Înregistrările au avut loc în formula N. Covaci - solist vocal, double-six, M. Baniciu - solist vocal, ghitară acompaniament, J. Kappl - solist vocal, chitară bas, clopote, C. Petrescu - percuție, V. Sepi - percuție, G. Reininger - percutie, clopote. O nouă versiune a fost înregistrată în 1992 pentru albumul „SymPhoenix/Timișoara”, în formula N. Covaci - chitară solo, double-six, M. Baniciu - solist vocal, V. Vaessen - chitară bas, O. Lipan - baterie, Ulli Brand - chitară acustică, corul „Song” și „Grupul de popi
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
aparută pe albumul „Cantafabule” din 1975 (greșit tipărit „Cantofabule”; reeditat cu numele corect în 1996); înregistrata în componența N. Covaci - solist vocal, chitară solo, double-six, J. Kappl - solist vocal, chitară bas, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - percuție, G. Reininger - clopote, pian, sintetizator. Compusă de Nicolae Covaci (muzică și text) în 1996; înregistrata în 1996 în componența N. Covaci - solist vocal, chitară solo, J. Kappl - chitară bas, voce; Ovidiu Lipan - baterie; aparută oficial numai pe cea de-a doua ediție a
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
pe muntele Semenic; versurile aparțin lui Șerban Foarță și lui Andrei Ujică. Înregistrată în 1975 în formula N. Covaci - solist vocal, chitară solo, double-six, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - solist vocal, chitară acustică, O. Lipan - baterie, timpane, gong, clopote, G. Reininger - sintetizator, orgă electronică, Florian Pittiș - recitator. A apărut pe albumul „Cantafabule” (1975; reeditat în 1996). Cântec popular macedonean; aranjament Nicolae Covaci (1999), după o idee mai veche, din anii '80. A apărut pe discul maxi-single „Ora-hora” (1999, editat
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
pe versuri de Victor Cârcu. A aparut pe albumul omonim (1974; reeditat în 1999), fiind înregistrată în componența N. Covaci - solist vocal, double-six, J. Kappl - chitară bas, voce, blockflote, M. Baniciu - voce, C. Petrescu - baterie, V. Sepi - percuție, G. Reininger - clopote. Această înregistrare a fost reluată și pe compilația „Evergreens” (1993). În 1991 sau 1992 a fost din nou înregistrată, în formula N. Covaci - solist vocal, chitară acustică, O. Lipan - baterie, percuție (bongos), V. Vaessen - chitară bas, M. Neumann - fluier, vioară
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Victor Cârcu. A apărut pe albumul „Mugur de fluier” (1974; reeditat în 1999); formula era N. Covaci - double-six, chitară solo, voce, J. Kappl - chitară bas, vioară, voce, M. Baniciu - solist vocal, C. Petrescu - baterie, V. Sepi - percuție, G. Reininger - celesta, clopote. A apărut și pe discul „Evergreens” (1995). O alta înregistrare se află pe discul „Symphoenix/Timișoara” (1992), cu titlul „Fata verde”, înregistrată în formula N. Covaci - chitară acustică, voce, M. Neumann - vioară, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - baterie, V.
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
franceză. Pater Raymund dispunea de o multitudine de talente. Pe lângă activitatea didactică, a fost și vice-economist al mănăstirii. De asemenea, a studiat diferite domenii științifice cum ar fi folosirea electricității, fotografia, radiologia etc. Raymund Netzhammer a electrificat ceasul mănăstirii și clopotul. Existând niște probleme speciale cu privire la domeniul mănăstiresc, a studiat topografia și cartografia. Și-a publicat realizările științifice în periodicele tehnice ale vremii. Proaspăt întors de la Expoziția Mondială din Paris, în august 1900, abatele Columban l-a trimis la București ca
Raymund Netzhammer () [Corola-website/Science/305070_a_306399]
-
a plecat în Siberia, vizitînd orașele Belgrad și Zagreb. „Concertele date în aceste țări, își amintește Moș Vasile Zamfir, s-a bucurat de succes. Melodiile interpretate de acest numeros colectiv care, pe lîngă mulțimea de instrumente muzicale dispunea și de clopote, de pătrundeau pînă la măduva oaselor a fost o frumusețe rară”, La 10 mai 1944 este concentrat în armata română și , în cadrul companiei I sanitare Craiova, comandate de maiorul Herețu, participă la cel de-al doilea război mondial. Și astăzi
Sadîc, Cantemir () [Corola-website/Science/305147_a_306476]
-
piatră, de către obștea țăranilor din sat și boierul Ghiorghi Goilav. Paroh la biserică era părintele Ioan Luscalov, diacon- Dimitrii Zavata, din Scumpia, ponomar- Ghiorghi Galiț. După războiul din 1941-45, biserica a fost închisă, doar la unele evenimente se mai băteau clopotele. Cîțiva ani în biserică a funcționat bibliotecă satului dar, după construcția Casei de Cultură din sat, biserica a rămas pustie. La sfîrșitul anilor optzeci, cu ajutorul oamenilor din sat și a Kolhozului ,Patria", biserica a fost total renovată și funcționează. Hramul
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
pe o lună. Biserica e construită în formă de corabie cu 5 cupole, unu în mijloc și patru prin părți. Cupola principală ține policandrul. Din Biserica veche s-a păstrat capacul de pe „Mormîntul lui Isus Hristos”. E construită în stil realistic. Clopotele sînt returnate la Iași, după modelul celor vechi. Multe obiecte din biserică se păstreză în satului din s. Borogani. Numărul total al obiectelor de patrimoniu constituie - 560 exemplare. Sunt: obiecte numismatice, arheologice, etnografice, fotografii, documente, piese de mobilier, cărți vechi
Borogani, Leova () [Corola-website/Science/305188_a_306517]
-
mare rozasă din lume o are catedrala „La Seu“ din Palma de Mallorca, cu un diametru de 12,55 m. Fațada este latura exterioară a unei clădiri. De obicei fațada cuprinde intrarea principală. Este un turn în care sunt așezate clopotele (și o toacă metalică la ortodocși). Adeseori pe clopotnițe se pot afla și ceasuri de turn.
Biserică (edificiu) () [Corola-website/Science/306006_a_307335]
-
2,5 metri) legate printr-un arc semicircular și unirea lor la partea superioară prin arcadă, obținându-se astfel un spațiu semideschis ce apare pentru prima dată în arhitectura moldovenească. Această nișă exterioară de pe fațada vestică constituia, se pare, lăcașul clopotelor. Intrarea este poziționată pe partea laterală sudică a construcției. În interior, biserica are un plan fals-trilobat, absidele fiind două nișe arcuite în grosimea zidurilor laterale. Meșterii hatmanului Arbore au realizat pereți drepți, cu imense suprafețe netede, au introdus calote în
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
suflete dintre care: 3 sârbi, 1312 români, 23 germani și 12 magheari. Din 1919 Sărcia, din nou aparține Districtului Torontal. În anul 1794, și-au construit o bisericuță din lemn și pământ bătut, acoperită cu stuf și cu un singur clopot, așezat pe un scaun de lemn în fața ei. A fost sfințită doi ai mai târziu. Aproape o sută de ani, enoriștii sărcieni, și-au oficiat slujbele religioase aci. Bisericuța de lemn și două străzi ale satului, în vara anului 1894
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
turcească, sultanul însuși fiind rănit și scăpând cu viață cu greutate. S-a spus de atunci că „bătălia de la Belgrad a decis soarta lumii creștine”. În cinstea victoriei, papa Calixt al III-lea a cerut ca fiecare biserică să tragă clopotele la prânz, obicei păstrat și astăzi în toată lumea creștină. Spre sfârșitul anului 1455, Ioan de Hunedoara a început pregătirile de luptă, după o reconciliere publică cu oponenții săi. A aprovizionat și înarmat cetatea Belgradului pe cheltuiala proprie, lăsând-o sub
Asediul Belgradului () [Corola-website/Science/304719_a_306048]