17,484 matches
-
din moarte și necaz, Dar ce-mi faceți voi azi? Un biet străin fui pe pământ Sărac cum bine știți; Răspundeți-mi de-aveți cuvânt Așa vreți să-mi plătiți. Am suferit nespus Cununi de spini pe cap Și-n coaste m-au împuns Din moarte să vă scap. Am suferit atunci ca și-acum Dar ce-mi făcut-ați voi, Acum vă-ntreb, în mila mea Urma-ve-ți tot așa? Noapte de vis, timp prea sfânt Dumnezeu râde blând Pieptu-i dă
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
răspuns eu. N-avem nici o rudă la Bosanci... De unde să fi bănuit despre ce-i vorba?! Totuși, în pauza mare, la orele 11, m-am dus la spital. Corina tocmai fusese scoasă de la reanimare. Decedase prin stop respiratoriu. Avusese câteva coaste rupte și un plămân. Când cușca pieptului s-a umplut cu sânge, totul s-a terminat. O asistentă s-a apropiat de mine și m-a întrebat: Sunteți, cumva, cumnatul și finul ei...? Tare v-a mai chemat, știind că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
grăbit, cu prietena, într-o mașină de lux, gonind zorit spre pădurea Ilișești, la un grătar cu alți colegi, a accelerat în loc să frâneze. L-a lovit din plin cu aripa mașinii în șold și cu oglinda retrovizoare din față, între coaste. Încât l-a trântit jos. Câțiva trecători aflați pe stradă au sărit, l-au ridicat și l-au obligat pe elevul șofer să-l transporte la spital. Apoi, băiatul speriat s-a dus imediat și a spus babacului. Au revenit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
medic. Bițu avea în gură un tub de cauciuc. Ochii erau ficși, sticloși, ațintiți spre tavan. Trupul și mâinile încă nu i se răciseră. Trei medici, veniți în pripă, se agitau, îl resuscitau, încercau să-i facă un orificiu sub coastă, spre a elibera sângele care umpluse cușca toracică. Era o acțiune tardivă, ineficientă, zadarnică. Oamenii în halat ne-au rugat s-așteptăm pe hol. După câtva timp am înțeles că nici un miracol nu mai era posibil. Timpul se oprise în loc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mă tot ține de mâini. N-am să Încetez să-l lovesc până nu-l văd căzut și uite-l cum s-a ghemuit și s-a cocoșat și mi s-a tăiat respirația izbindu-l În creștet și-n coaste cu pumnii și picioarele. Să-l lovesc undeva să cadă, nu mai găsesc locul ăla și dobitocu’ ăsta mi se tot agață de mâini și de cămașă și deja sunt vlăguit, sunt terminat, sunt bătrân, mi s-au tăiat picioarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
s-o Îmbrățișeze, dar Neli se băgă pe sub mâinile lui și-l prinse de mijloc și-l trânti pe patul tare de-l făcu să icnească. Sări peste el, se luptară și se hârjoniră și cărându-și ghionți zdraveni În coaste. Să nu dai cu stânga! o somă Laur doar pe jumătate-n glumă. Știi ce tare dă cu stânga aia? Îmi spuse după ce se liniștiră. Nelișor, Neluța mea, se smiorcăi apoi, fă și tu o mâncărică de cartofi pentru diseară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
refoloseau și ei. Ne știau de-acum, ne Înregistraseră mutrele hămesite de scormonitori prin cutiile În care-și arunca omul paharul după ce bea, și nu prea ne mai lăsau să ne apropiem. Ne cocoțam și amușinam pe brânci pe toate coastele falezelor pe unde le vedeam risipite, luam apoi plaja din nou de la cap, puricând-o metru cu metru până să apară cei care strângeau gunoaiele, dar grosul celor optzeci-o sută de pahare zilnice Îl completam din rigolele străzilor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
io un bătrân răpciugos și pofticios. Dar deja nu mă mai aude mistuindu-mă pe Îndelete Între coapsele ei zdravene, pe care se sprijină În poziția unei broaște lingându-mi obrajii și gâtul. Îi ascult degetele fremătându-mi pe claviatura coastelor și fierbințeala limbii coborându-mi pe piept și pe pântece, În același timp cu fierbințeala virilității mele ce-i urcă pe pântece și pe piept, până-i scapă ca un arc se sub bărbie. O văd dând târcoale testiculelor uriașe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mai acoperea pădurile și câmpiile. Dar, într-o dimineața.. un vânt cald de miazăzi eliberă cerul și mână norii spre miazănoapte, aducând din câmpuri îndepărtate presimțirea primăverii. De cum se porni dezghețul, se iviră de sub zăpada sclipitoare care se topea pe coastele însorite, și cele dintâi brândușe. „ Ce minune, își zise înfiorat Baltă, să privești floarea brândușei, frumoasă și gingașă.. ca ultima zăpadă din care înflorește ?! Soarele dimineții se strecura prin ramuri și lăsa în iarbă fâșii de un verde crud.. Anotimpul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
forțele de miliție și securitate, care suferiseră pierderi mari, cu o furie oarbă, au răscolit toate satele, de pe partea stângă a Bistriței, de la Viișoara, Hangu, Poiana Teiului în sus până la Fărcașa.. Borca, de pe versantul vestic al Stânișoarei, dar și de pe coasta răsăriteană.. Crăcăoani, Bălțătești ș. a. pe unde au fost atacați, torturând țăranii bănuiți de „legături” cu „bandiții lui Baltă”. Comuniștii, turbați de furie că „bandiții” se mișcă în voie, de o parte și alta a Munților Stânișoarei, dar mai ales în
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
minte. „ - Eu am o mătușă în Bălan... m-ași duce eu !”, se oferi, cu sfială, Sofronie. „ - Bine, „Profesore”... du-te !.. hotărâ căpitanul după o clipă de chibzuință... Și, fii cu mare băgare de seamă, iar la întoarcere... să urci pe coasta nordică, înțelegi... de ce !” Sofronie fără a mai sta mult pe gânduri, își dădu drumul pe povârnișul prăpăstios dinspre sud, și dispăru.. ca înghițit de pădure... Alistar, deși dezamăgit că a fost refuzat, nu se arătă... rămase tot zâmbitor cu privirea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cu mintea învălmășită. O frică dureroasă îi îngălbeni obrajii... și, fiori cu spini otraviți îi trecură prin tot trupul.Un dor nestăvilit, de casă, de mama lui, îi năpădi sufletul. De acolo, de sub Grințieș, încercă să deslușească, peste vale pe coasta Stânișoarei, poate o vede trebăluind prin ogradă. O ceață argintie plutea peste Poiana Teiului... Era o zi caldă, poate prea caldă pentru sfârșit de august. Soarele dogorea de sus... la amiezi. Clopotele de la biserica din Poiana Teiului băteau la sfârșitul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Săru-mâna, tușă Ilinca... săru mâna !”, Baltă, netulburat de grosolănia milițianului, încercă să-i zâmbeasca cu buzele strivite, dar cu ochi strălucitori. „ - Mișcă-te, banditule.. mișcă-te !.. Icoana și parastasu..!”, răcni un milițian și-i împinse câteva paturi de armă în coaste. Un altul o îmbrânci pe bătrânică cu patul armei în șanț, vărsându-i cofița... De astă dată, ochii lui Baltă scăpărară ca fulgerul. Bătrânica se ridică... se înălță de șale, strigând după el: „ - Să nu te dai, Gheorghiță, mamă... să
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
bătrânei din șanț,.. acum, toate aveau înțeles. Și, cu o voință de neînchipuit, se înălță întrun picior, cătând infricoșat, spre dric... murmurând... „Mamă.. mămăică-mamă!”. Câțiva milițieni tăbărâră cu patul armelor, doborându-l în colbul din mijlocul drumului. De sus, de pe coastă, se auzi un ăuit trist, sfâșietor de trist... „Hau-hauuu... hau-hauuu !”, câinele urla a pustiu.. Când Baltă cu fața zdrobită și pleoapele căzute... se uită, sus pe coastă la căsuța albă, străjuită de trei brazi drepți ca lumânarea și înalți până la
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cu patul armelor, doborându-l în colbul din mijlocul drumului. De sus, de pe coastă, se auzi un ăuit trist, sfâșietor de trist... „Hau-hauuu... hau-hauuu !”, câinele urla a pustiu.. Când Baltă cu fața zdrobită și pleoapele căzute... se uită, sus pe coastă la căsuța albă, străjuită de trei brazi drepți ca lumânarea și înalți până la cer,.. bătătura casei copilăriei lui era pustie și gardul rupt. „Hauu-hauuu.. hau...!”, dar, câinele nu-și isprăvi bocetul, după stăpâna lui, că un trosnet de pușcă îl
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în trecut. Mă simt extrem de slab, iar slăbiciunea asta se manifestă în sentimentul atroce de neputință de a-mi mai recupera forțele și de a-mi reactiva energia. Azi am avut niște crampe dureroase la ficat; simțeam dureri mari sub coaste, în dreapta, și eram umflat. Am găsit ușurare într-o fiertură din ierburi, pregătită de Aia și lăsată mie înainte de plecare; durerea a dispărut, dar, oricum, n-am putut să mănânc nimic. Ajunarea e o formă de reintegrare în marele cosmos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
primire cu haosul dizolvant al unui mare oraș portuar; ajungeau aici corăbii încărcate cu mărfuri din Grecia, de la Roma și din Asia, destinate transportului de cereale, vinuri și vite. Grâul care crește în țara asta e cel mai bun de pe coastă, precum și mierea, vândută la preț bun. Portul are, la intrare, magazii uriașe și un mare edificiu cu mozaic, ca un simbol de rafinament și civilizație care, cu siguranță, nu e nelalocul ei la Tomis, veche cetate grecească devenită, datorită schimburilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
a condus - fără să mă anunțe dinainte - într-un loc secret. În spatele unor stânci mari, am găsit o peșteră strâmtă, apropiată de mare, în care se păstrează relicvele sacre. Pe jos erau împrăștiate oseminte omenești: cranii, membre de diferite mărimi, coaste, vertebre, era tot ce mai rămăsese din sacerdoții satului. Timpul conservase urmele osoase în nisip și aproape le ștersese, acoperindu-le cu argilă roșie. Nu se știe de ce locul a fost abandonat, căutându-se un altul, mai ferit de ochiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
era interzis tuturor: acolo, înăuntru, se afla locuința marelui preot Decheneus, cel care a stârpit vița de vie și-a interzis orgiile bahice pe timpul regelui Burebista, asasinat din această cauză în același an cu marele Cezar. În acest amfiteatru de pe coasta muntelui urcă periodic toți preoții - chiar și novicii - ca să se roage; fiecare dintre ei caută locul cel mai potrivit cu propria lui meditație. Se ajunează și se beau fierturi de plante și nu se doarme timp de trei zile și trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
subordine unități de foraj marin aflate sub jurisdicția să să raporteze fără întârziere orice eveniment la navă lor sau la unitatea de foraj, care implică o scurgere sau o scurgere probabilă de hidrocarburi: ... (i) în cazul unei nave, statului de coastă cel mai apropiat; (îi) în cazul unei unități de foraj, statului de coastă sub a cărui jurisdicție se află unitatea; b) va cere comandanților sau altor persoane care au în subordine nave ce arborează pavilionul sau și persoanelor care au
CONVENŢIA INTERNATIONALA din 30 noiembrie 1990 din 1990 privind pregătirea, răspunsul şi cooperarea în caz de poluare cu hidrocarburi*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126788_a_128117]
-
orice eveniment la navă lor sau la unitatea de foraj, care implică o scurgere sau o scurgere probabilă de hidrocarburi: ... (i) în cazul unei nave, statului de coastă cel mai apropiat; (îi) în cazul unei unități de foraj, statului de coastă sub a cărui jurisdicție se află unitatea; b) va cere comandanților sau altor persoane care au în subordine nave ce arborează pavilionul sau și persoanelor care au în subordine unități de foraj aflate sub jurisdicția să să raporteze fără întârziere
CONVENŢIA INTERNATIONALA din 30 noiembrie 1990 din 1990 privind pregătirea, răspunsul şi cooperarea în caz de poluare cu hidrocarburi*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126788_a_128117]
-
și persoanelor care au în subordine unități de foraj aflate sub jurisdicția să să raporteze fără întârziere orice eveniment observat pe mare, în care este implicată o scurgere de hidrocarburi sau prezenta hidrocarburilor: ... (i) în cazul unei nave, statului de coastă cel mai apropiat; (îi) în cazul unei unități de foraj, statului de coastă sub a cărui jurisdicție se află unitatea; c) va cere persoanelor care au în subordine porturile maritime și mijloacele de manipulare a hidrocarburilor de sub jurisdicția să să
CONVENŢIA INTERNATIONALA din 30 noiembrie 1990 din 1990 privind pregătirea, răspunsul şi cooperarea în caz de poluare cu hidrocarburi*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126788_a_128117]
-
să raporteze fără întârziere orice eveniment observat pe mare, în care este implicată o scurgere de hidrocarburi sau prezenta hidrocarburilor: ... (i) în cazul unei nave, statului de coastă cel mai apropiat; (îi) în cazul unei unități de foraj, statului de coastă sub a cărui jurisdicție se află unitatea; c) va cere persoanelor care au în subordine porturile maritime și mijloacele de manipulare a hidrocarburilor de sub jurisdicția să să raporteze, fără întârziere, autorității naționale competențe orice eveniment ce implică o descărcare sau
CONVENŢIA INTERNATIONALA din 30 noiembrie 1990 din 1990 privind pregătirea, răspunsul şi cooperarea în caz de poluare cu hidrocarburi*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126788_a_128117]
-
o descărcare sau o descărcare probabilă de hidrocarburi ori prezenta hidrocarburilor; ... d) va instrui navele sale maritime sau avioanele sale de inspecție și alte servicii sau funcționari anume desemnați să raporteze neîntârziat autorității naționale competențe sau, după caz, statului de coastă cel mai apropiat orice eveniment observat pe mare sau într-un port maritim ori mijloc de manipulare a hidrocarburilor, care implică o descărcare de hidrocarburi sau prezenta hidrocarburilor; ... e) va cere piloților de avioane civile să raporteze, fără întârziere, statului
CONVENŢIA INTERNATIONALA din 30 noiembrie 1990 din 1990 privind pregătirea, răspunsul şi cooperarea în caz de poluare cu hidrocarburi*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126788_a_128117]
-
mai apropiat orice eveniment observat pe mare sau într-un port maritim ori mijloc de manipulare a hidrocarburilor, care implică o descărcare de hidrocarburi sau prezenta hidrocarburilor; ... e) va cere piloților de avioane civile să raporteze, fără întârziere, statului de coastă cel mai apropiat orice eveniment observat pe mare, care implică o descărcare de hidrocarburi sau prezenta hidrocarburilor. ... (2) Rapoartele la care se referă paragraful (1) a) (i) vor fi întocmite în conformitate cu cerințele elaborate de Organizație și vor fi bazate pe
CONVENŢIA INTERNATIONALA din 30 noiembrie 1990 din 1990 privind pregătirea, răspunsul şi cooperarea în caz de poluare cu hidrocarburi*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126788_a_128117]