6,859 matches
-
18 15 1934 66 13 10 1935 75 15 13 1936 80 14 9 1937 90 26 11 Fig. 7. Evoluția elevilor după confesiune. Liceul "Ștefan cel Mare" Tabel 10. Clasificarea elevelor după confesiune. Liceul "Doamna Maria", Suceava An școlar Confesiune ortodoxă mozaică alta 1931 55 26 10 1932 53 20 8 1933 40 25 9 1934 28 24 13 1935 38 42 12 1936 36 35 14 1937 37 36 17 Fig. 8. Evoluția elevelor după confesiune. Liceul "Doamna Maria
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Suceava An școlar Confesiune ortodoxă mozaică alta 1931 55 26 10 1932 53 20 8 1933 40 25 9 1934 28 24 13 1935 38 42 12 1936 36 35 14 1937 37 36 17 Fig. 8. Evoluția elevelor după confesiune. Liceul "Doamna Maria", Suceava Tabel 11. Clasificarea elevilor după confesiune. Liceul "Lațcu Vodă" An școlar Confesiune ortodoxă mozaică alta 1924 76 12 5 1925 104 20 5 1926 110 24 15 1927 108 34 14 1928 115 28 14 1929
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
10 1932 53 20 8 1933 40 25 9 1934 28 24 13 1935 38 42 12 1936 36 35 14 1937 37 36 17 Fig. 8. Evoluția elevelor după confesiune. Liceul "Doamna Maria", Suceava Tabel 11. Clasificarea elevilor după confesiune. Liceul "Lațcu Vodă" An școlar Confesiune ortodoxă mozaică alta 1924 76 12 5 1925 104 20 5 1926 110 24 15 1927 108 34 14 1928 115 28 14 1929 94 25 11 1930 87 26 7 1931 74 16
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
40 25 9 1934 28 24 13 1935 38 42 12 1936 36 35 14 1937 37 36 17 Fig. 8. Evoluția elevelor după confesiune. Liceul "Doamna Maria", Suceava Tabel 11. Clasificarea elevilor după confesiune. Liceul "Lațcu Vodă" An școlar Confesiune ortodoxă mozaică alta 1924 76 12 5 1925 104 20 5 1926 110 24 15 1927 108 34 14 1928 115 28 14 1929 94 25 11 1930 87 26 7 1931 74 16 6 1932 64 15 8 1933
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
94 25 11 1930 87 26 7 1931 74 16 6 1932 64 15 8 1933 33 15 9 1934 33 18 11 1935 31 14 3 1936 33 14 7 1937 26 0 9 Fig. 9. Evoluția elevilor după confesiune. Liceul "Lațcu Vodă" Tabel 12. Clasificarea elevilor după confesiune. Liceul "Dragoș-Vodă" An școlar Confesiune ortodoxă mozaică alta 1921 23 16 5 1922 21 18 5 1923 51 26 9 1924 67 26 11 1925 68 35 12 1926 72 26
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
16 6 1932 64 15 8 1933 33 15 9 1934 33 18 11 1935 31 14 3 1936 33 14 7 1937 26 0 9 Fig. 9. Evoluția elevilor după confesiune. Liceul "Lațcu Vodă" Tabel 12. Clasificarea elevilor după confesiune. Liceul "Dragoș-Vodă" An școlar Confesiune ortodoxă mozaică alta 1921 23 16 5 1922 21 18 5 1923 51 26 9 1924 67 26 11 1925 68 35 12 1926 72 26 19 1927 69 31 17 1928 56 31 15
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
8 1933 33 15 9 1934 33 18 11 1935 31 14 3 1936 33 14 7 1937 26 0 9 Fig. 9. Evoluția elevilor după confesiune. Liceul "Lațcu Vodă" Tabel 12. Clasificarea elevilor după confesiune. Liceul "Dragoș-Vodă" An școlar Confesiune ortodoxă mozaică alta 1921 23 16 5 1922 21 18 5 1923 51 26 9 1924 67 26 11 1925 68 35 12 1926 72 26 19 1927 69 31 17 1928 56 31 15 1929 65 30 12 1930
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
65 30 12 1930 133 34 29 1931 147 46 29 1932 95 34 19 1933 80 31 16 1934 20 12 3 1935 80 45 16 1936 71 44 14 1937 69 42 18 Fig. 10. Evoluția elevilor după confesiune. Liceul "Dragoș-Vodă" Tabel 13. Clasificarea elevilor după origini sociale. Liceul "Laurian" An școlar Profesiunea tatălui funcționar comerciant agricultor profesiuni libere și intelectuale alte ocupații 1923 47 43 27 5 1924 51 48 29 4 1925 40 44 23 16 1926
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
72 G. G. Antonescu, Educație și cultură, ediția a 3-a, Editura Cultura Românească, București, 1935, p. 144. 73 Conform Recensământului, "Instituțiile publice" includ: justiția, ordinea publică, învățământ, administrație publică, regii autonome comerciale, instituții locale, instituții culturale, armata, biserica, alte confesiuni, alte religii. 74 Categoria "Diverse" include: litere, muzică, arte plastice, sport, teatru, operă, cinema, sănătate publică, salubritate, igienă, servicii domestice, persoane ce trăiesc din propriul venit, temporari, asistați sociali și întreținuți. 75 Reamintim că "administrația" apare în Recensământ ca un
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
evidențiază prin percepția misterului sau, uneori, prin exaltarea eului liric adolescentin în fața spectacolului naturii. Trecerea timpului, marea, iubirea, amintirile sunt teme predilecte, dar poetul reușește arareori să depășească nivelul unui reportaj liric, al unei banale descrieri peisagistice sau al simplei confesiuni. Orologiul din oglinzi (1975) continuă linia marinelor și a eroticelor din volumul de debut, dar într-o tonalitate mai melancolică, conferită, oarecum, și de întoarcerea dinspre prezentul percepției către trecutul amintirii. Lirismul se interiorizează, în căutarea unui peisaj lăuntric semnificativ
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288308_a_289637]
-
din Bacău, simpozionul organizat la împlinirea a 110 ani de la nașterea celui care și a consacrat întreaga viață lucrării „Originea ceangăilor din Moldova" și în care a susținut deschis și răspicat cu argumente de necontestat originea română a populației de confesiune romanocatolică din Moldova. Simpozionul care a prilejuit realizarea medaliei este de fapt materializarea unei prevederi din Obiectul de activitate al Asociației, stipulat în articolul cinci din statutul acesteia: Realizarea unor întâlniri, seminarii, conferințe pentru stimularea solidarității creștine; Editarea unor buletine
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Vămile nopții, care pun în ecuație mai cu seamă tema puterii. Arhipelagul (1987), subintitulat „roman”, este în aceeași măsură un „jurnal de scriitor”. De fapt, romanul autobiografic este interferat de un jurnal, planul evocării fiind dublat de un plan al confesiunii și reflecției. SCRIERI: După-amiaza bătrânului domn, București, 1970; Crepuscul, București, 1971; Zilele, București, 1972; Treptele Diotimei, București, 1973; Dreptul de a începe, București, 1974; Povești pentru trei seri, Timișoara, 1975; Nemuritorul albastru, București, 1976; Ultima vacanță, București, 1977; Vămile nopții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
cronicilor literare și asupra amplei analize dedicate prozei lui Henry James, ci și asupra construcției propriei literaturi de ficțiune. Ca prozatoare, D. corectează întotdeauna bovarismul funciar al personajelor sale - majoritatea femei memorabile - printr-o luciditate ce amendează ironic nevoia de confesiune, prin descoperirea de sine într-un proces de analiză pe cât posibil detașată. În exegeza critică, D. a folosit frecvent noțiunea de „realism psihologic” - autorevelarea personajului printr-o conștiință fluidă, nedeterminată, negând fixitatea unui caracter dat, vibrând la evenimentele exterioare trecute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
spirituală celor mai pregnant realizate personaje, indiferent de epoca istorică în care le va situa naratoarea. Tematica predilectă este de două tipuri: modern-existențialistă, tematica definirii sinelui autentic, mutilat de raporturile cu ceilalți și cu istoria (definire realizată de obicei prin confesiune sau monolog interior al personajului la limita raționalului), și tematică existențialist-istorică - a descoperirii autenticului, a revelării elementului uman nefalsificat în figurile marilor oameni ai istoriei naționale (realizată prin narațiune tradițională, prin relatare din unghi omniscient auctorial). Tehnicile narative combină monologul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
amoroasă, naivele versuri estudiantine ale lui F. sunt când plângătoare, când imprecatorii (Inimă de student, 1904). Exercițiile lui lirice rămân monocorde, chiar dacă tema suspinătoare a „iluziunilor pierdute” e tratată pe alocuri cu mici variațiuni de tehnică a stihuirii. Printre propriile confesiuni sentimentale sunt intercalate tălmăciri din Horațiu, Catul, Heine, F.W. Weber. În reviste, a mai publicat traduceri din Eschil (Prometeu înlănțuit), J.-J. Rousseau, Carducci, D’Annunzio. În afara unor scrieri ale lui Catul (Către Lesbo ș.a.), F., eminent latinist, a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287095_a_288424]
-
toate colțurile lumii. Dincolo de rațiunile politice, fiecare caută și găsește în ea răspunsuri structurante pe care nu le-a găsit în limba sa maternă, și făcînd aceasta, le revelă nativilor francezi înșiși drumuri neeplorate în propria limbă. Iată, spre exemplu, confesiunea expli cită a scriitoarei daneze Pia Petersen: Nu m-am împăcat niciodată cu spiritul Nordului. Îmi place dezbaterea, îmi place să vorbesc. M-am simțit în largul meu în limba franceză, de la început. Chiar înainte de a o vorbi, aveam în
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Aspecte, 359-360; Stelian Ceampuru, George Ulieru (1884-1943), „Buletinul Societății de Științe Filologice”, 1984; Cristea, Teleorman, 695-697; Radu René Duda, Un medic de țară: George Ulieru, ATN, 1997, 3; Popa, Ist. lit., I, 265; Dicț. scriit. rom., IV, 656-658; Grigore Constantinescu, Confesiuni literare, București, 2003, 221-232. I.M., R.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
Bruxelles) se amestecă și se îmbracă într-un stil creionat de fermier literat, superior cu mult materiei. D. DĂSCĂLESCU Din Ziorile și din Scrisorile din Țara țințărească ale înfocatului unionist focșănean D. Dăscălescu, sunt puține strofe revelabile. Pitorescă apare doar confesiunea autobiografică Mijloacele: M-am născut cam pe-acea vreme pe când limba cea grecească Și știința de plăcinte nu mai da nici un folos; Pe când cele vechi mijloace neputând să mai slujească, Multe șlice și benișe rămăsese de prisos; Obiceiuri și tradiții
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de directă, mai degrabă abstractă, în care fondul e al cântecului de lume autohton, cu "jele", "dor", cu iubiri ducând la zăcere și moarte. Totuși tehnica e cu mult mai complexă decât se pare și constă în trecerea gradată de la confesiunea cea mai simplă la o atitudine speculativă. Romanța ce se deschide așa de sentimental: S-a dus amorul, un amic Supus amândurora, Deci cânturilor mele zic Adio tuturora... culminează în constatarea filozofică a irealizării eroticii sublime pe pămînt: Era un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
oricărui copil: de a face bucuria și supărarea părinților și de a o lua și el pe încetul pe același drum pe care l-au luat și-l vor mai lua toți. Aci nu este nimic individual, cu caracter de confesiune ori de jurnal, căci Creangă povestește copilăria copilului universal. Așadar tehnica rămâne în ultimă analiză totul. Analizând Capra cu trei iezi, descoperim procedeele lui La Fontaine. Animalele sunt văzute omenește, constituind niște simboluri-caricaturi, niște "maschere". Capra cea cu multe ugere
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
zonei dunărene. Mai târziu Gala Galaction se dedică cu totul propagandei. Într-un loc se arată interesat de comunism și salută Internaționala. În Papucii lui Mahmud, mai mult parabolă decât roman, profesează un soi de religie naturală, admițând valabilitatea tuturor confesiunilor. Doctorul Taifun e o dezvinovățire a femeii "plurivire", a Magdalenelor. În fine, La răspântie de veacuri, varietate de Dichtung und Wahrheit, e o autobiografie voalată suferind de dilatație verbală. Logosul îmbracă aici toate varietățile: monologul, dialogul, dizertația, conferința, discursul, predica
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Și totuși sunt clipe în care mă tem De parcă mi-ai sta dinainte, Și-n grabă pe umeri, pe sânii mei vani, Desfășur cărunta podoabă, Să-nvălui ruina pierduților ani, Să-ți cad în genunchi ca o roabă. În genere confesiunea smerită și demnă e de o mare suavitate: Nu mi-am plecat genunchii Și-n casa mea săraca Cei pământești N-am atârnat pe ziduri Pe piatra nici unui templu, Icoane să-mi aducă aminte Doamne, Că mă vezi, Și nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
înrîurire apreciabilă mai ales la poeții de mică cultură proletară. G. Lesnea face în acest spirit un abuz de metafore supărător, Virgil Carianopol dă imagismului bombastic un ton de bravadă plebeiană. Doar Vladimir Cavarnali e mai acceptabil în directivitatea unor confesiuni: N-am să-ți recit versurile mele, Nici cele învățate în școală pe dinafară. Păstrez și acum lumina albă de la stele, Iar nevinovăția de la școala primară. POEȚI PROVINCIALI ȘI "TINERI" Lui Alexei Mateevici, basarabean din Bugeac, i se datorește, pe lângă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din Bacău, simpozionul organizat la împlinirea a 110 ani de la nașterea celui care și-a consacrat întreaga viață lucrării „Originea ceangăilor din Moldova" și în care a susținut deschis și răspicat cu argumente de necontestat originea română a populației de confesiune romanocatolică din Moldova. Simpozionul care a prilejuit realizarea medaliei este de fapt materializarea unei prevederi din Obiectul de activitate al Asociației, stipulat în articolul cinci din statutul acesteia: Realizarea unor întâlniri, seminarii, conferințe pentru stimularea solidarității creștine; Editarea unor buletine
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
blochează în noțional, iar trăirile pe care eul liric le etalează rămân captive în crusta conceptelor. Desprinderea se realizează odată cu Blindajul final (1981), unde poeta abolește cenzura estetizantă și eliberează viziunile dictate sub imperiul traumei. Pe aceeași linie neoexpresionistă, de confesiune deturnată în pansexualism și tanatic, se desfășoară și lirismul din Var (1989), Parcul (1991) și Cocoșul s-a ascuns în tăietură (1996), pentru ca Fugi postmoderne (2000) și Îmi mănânc versurile (2003) să releve o atracție către postmodernismul în variantă biografistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]