10,570 matches
-
tuturor condițiilor de asigurare a necesităților populației, se mai poate discuta despre "exploatarea omului de către om"? ─ dispar oare contradicțiile specifice economiei capitaliste? ─ dispar conflictele sociale și lupta de clasă? Înseamnă oare că în aceste stadii, reducându-se, sau chiar dispărând, contradicțiile și conflictele sociale, pot fi considerate ca având un caracter ciclic? Contrazice oare această teorie punctul de vedere al economiștilor cu concepții "socialiste", după care lupta de clasă este un conflict permanent între cele două clase antagoniste care duce în
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
teoria marxistă asupra crizelor economice este de fapt un compromis între modul de expunere, modul de interpretare și modul de stabilire (ca atare) a contextului în care ea este prezentată. Preluând ideile marxiste expuse în Manifestul Partidului Comunist, referitoare la contradicțiile sociale din cadrul sistemului capitalist, Lenin 25 considera că exploatarea, ea însăși, indiferent cât de mare ar fi, nu este suficientă pentru a marca începutul unei situații revoluționare. În cele mai multe cazuri, pentru pornirea unei revoluții nu e suficient ca exploatații să
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
economiei moderne și atunci se va putea vedea, încă o dată, cât de neadecvată este această afirmație marxistă la condițiile economiei capitaliste moderne. * * * Într-un alt subcapitol (10)27 referitor la "Transformarea posibilității crizei în realitate. Criza ca manifestare a tuturor contradicțiilor economiei burgheze", Marx afirmă: "Separararea procesului de producție (nemijlocită) de procesul circulației nu reprezintă decât într-o formă mai dezvoltată posibilitatea crizei, posibilitate care a ieșit la iveală încă de atunci de am analizat metamorfoza simplă a mărfii. De îndată ce aceste
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
încetinire a timpului dintre cele două etape, se poate declanșa o criză economică națională, și, cu atât mai puțin, una globală. Chiar și afirmația ulterioară a lui Marx după care "crizele pieței mondiale trebuie considerate o înmănunchiere reală a tuturor contradicțiilor economiei burgheze și ca o rezolvare a lor prin violență" nu își mai găsește aplicabilitatea în condițiile economiei capitaliste moderne. Nimeni nu neagă așa cum am mai amintit că societatea capitalistă are o multitudine de imperfecțiuni, chiar și după câteva sute
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
structura sistemului capitalist în fostele țări comuniste, s-a dovedit că aceasta a fost total utopică, iar activitatea de zi cu zi a confirmat-o din plin. Este adevărat că societatea capitalistă, în general, se confruntă cu diverse și multiple contradicții, cu multiple nereguli, sau mai bine zis, cu lipsa unor reglementări care, pe parcursul dezvoltării acestei societăți, au determinat apariția unor vicii de sistem; acestea, în final, se regăsesc în șocurile create de crizele economice (în diverse faze), în afara fazei de
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
mai scurt sau mai lung, în funcție de profunzimea și extinderea acestor dezechilibre, ajungând, după perioadele de recesiuni, la înviorările și la stadiile de avânt economic ce propulsează întreaga societate spre noi altitudini economice. Opinia lui Marx era aceea că în această contradicție dintre supraproducție și subconsum se materializează, de fapt, factorul decisiv al crizelor economice. Acest punct de vedere a fost considerat chiar și de către Engels ca fiind nefondat. Într-una din lucrările lui capitale, Anti-Dühring, Engels își expune opinia despre teoria
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
factorul decisiv al crizelor economice. Acest punct de vedere a fost considerat chiar și de către Engels ca fiind nefondat. Într-una din lucrările lui capitale, Anti-Dühring, Engels își expune opinia despre teoria lui Marx și neagă în mod absolut această contradicție, considerând că (la fel ca și Lassalle 30 și Dühring)31 subconsumul nu este un factor al creării crizelor economice. J. C. L. de Sismondi 32, prin concepția sa socialistă, considera că anarhia sistemului de producție capitalist și interesul pentru
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
poate asigura o creștere a capitalului fix, a fondurilor necesare pentru procurarea de noi utilaje (mai perfecționate și cu un mai mare randament) și care, în final, creează condițiile creșterii profitului. Dacă analizăm afirmația lui Engels, constatăm existența unei profunde contradicții; pe de o parte, el susține ideea anarhiei și dezorganizării producției capitaliste, iar, pe de altă parte, este sigur că, prin activitatea pe care o desfășoară producătorul capitalist, se creează o supraproducție prin care acesta își asigură fondurile necesare pentru
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
ale muncitorilor, conchide că "... cu cât crește productivitatea, cu atât ea se regăsește într-o mai mare varietate [de produse n.n.], cu o bază din ce în ce mai limitată folosită de consumator". Și în continuare, Marx desprinde o astfel de concluzie: " Se accentuează contradicția dintre condițiile în care se produce plusvaloarea și cele în care ea se realizează [ca marfă n.n.]". În final, spune Marx, "condițiile reale pentru manifestarea crizelor, rămân sărăcia și limitarea consumului maselor...". Din cele de mai sus rezultă că nici
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
sărăcia și limitarea consumului maselor...". Din cele de mai sus rezultă că nici Marx și nici economiștii socialiști nu au ajuns la o concluzie reală și, ca atare, nu au venit cu un răspuns adecvat care să lămurească unele dintre contradicțiile (susținute de către teoria marxistă) care se manifestă în producția și comercializarea mărfurilor. De fapt, în concepția economică a acestor teoreticieni se manifestă un întreg lanț de contradicții, din care amintim unele. Astfel: În procesul de producție capitalist în care se
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
atare, nu au venit cu un răspuns adecvat care să lămurească unele dintre contradicțiile (susținute de către teoria marxistă) care se manifestă în producția și comercializarea mărfurilor. De fapt, în concepția economică a acestor teoreticieni se manifestă un întreg lanț de contradicții, din care amintim unele. Astfel: În procesul de producție capitalist în care se creează supraproducția (și, odată cu ea, plusvaloarea, care este "principalul" obiectiv al capitalismului, ca sursă a profitului, după afirmația lui Marx) se manifestă exploatarea forței de muncă, cu
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
care este "principalul" obiectiv al capitalismului, ca sursă a profitului, după afirmația lui Marx) se manifestă exploatarea forței de muncă, cu aspectul ei general sărăcia și limitarea consumului maselor largi. În asemenea condiții apare o întrebare firească, determinată de o contradicție la care nici Marx și nici apologeții teoriei marxiste nu au dat un răspuns: pentru cine se realizează această supraproducție, dacă masa mare a consumatorilor este săracă și nu își poate asigura decât modestele mijloace de subzistență? În ciuda unei asemenea
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
de scădere a ratei profitului; de aceea el consideră că crizele economice provin direct din procesul acumulării de capital, guvernat de legea valorii. De asemenea, există o ambiguitate și în ceea ce privește punctul de vedere marxist, conform căruia capitalul care a moștenit contradicțiile și totalitatea efectelor negative, poate, totuși, acționa pe o perioadă mai lungă de timp [de la prosperitate (înviorare) până la momentul de apogeu al crizei economice (avânt)], în care oferta, deși depășită de cerere, determină un nou impuls economic. 1.4. Ciclicitatea
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
lipsa unor reglementări, fie de neglijarea sau încălcarea unor reglementări din sistemul financiar, în general, și din sectorul de credite, în special, cu efecte la nivel global. După cum se vede, crizele economice și ciclicitatea lor nu au legătură nici cu contradicția dintre cererea și oferta de bunuri, nici cu contradicția dintre valoarea și plusvaloarea creată de muncitori și nici cu alte contradicții din cadrul sistemului de producție capitalist. Actuala criză economică este rezultatul unor dereglări economico-financiare și tocmai acest lucru este mai
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
reglementări din sistemul financiar, în general, și din sectorul de credite, în special, cu efecte la nivel global. După cum se vede, crizele economice și ciclicitatea lor nu au legătură nici cu contradicția dintre cererea și oferta de bunuri, nici cu contradicția dintre valoarea și plusvaloarea creată de muncitori și nici cu alte contradicții din cadrul sistemului de producție capitalist. Actuala criză economică este rezultatul unor dereglări economico-financiare și tocmai acest lucru este mai periculos și poate determina o mai lungă durată a
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
special, cu efecte la nivel global. După cum se vede, crizele economice și ciclicitatea lor nu au legătură nici cu contradicția dintre cererea și oferta de bunuri, nici cu contradicția dintre valoarea și plusvaloarea creată de muncitori și nici cu alte contradicții din cadrul sistemului de producție capitalist. Actuala criză economică este rezultatul unor dereglări economico-financiare și tocmai acest lucru este mai periculos și poate determina o mai lungă durată a restabilirii de pe urma unui atare șoc economic. O asemenea situație este cu atât
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
dispune din această producție, prin interesele și prin ideile sale. Conflictul dintre cele două clase antagoniste (denumit luptă de clasă) este definit ca fiind lupta desfășurată pe plan economic, politic și ideologic între clase cu interese fundamental opuse, determinată de contradicțiile obiective ale modurilor de producție antagoniste (vezi și Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Academiei RSR, 1975, București, pp. 161 și 513) Noțiunea de clasă socială a fost preluată de Marx și Engels de la economiștii englezi, care folosiseră și denumirile
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
prin concentrarea și centralizarea capitalurilor. Cât de reale și valoroase pot fi considerate în prezent asemenea afirmații? În aceeași ordine de idei se încadrează și opinia lui Henri Lefebvre,88 care spune că: "Marx și marxiști au ridicat istoria manifestării contradicțiilor [între clasele sociale n.n.] la cel mai înalt nivel [amplificându-le și ridicându-le la rangul de "legi sociale obiective" n.n.] prevăzând prin aceasta sfârșitul societății capitaliste". De asemenea Hans-Herman Hoppe 89 afirmă: "Angajându-se în investigații istorice, Marx a
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
și scumpe, aparatură electronică dintre cele mai sofisticate, excursii peste hotare în cele mai exotice locuri ș.a.m.d.). Sursele de câștig pentru marea majoritate a populației deveneau din ce în ce mai insuficiente, iar dorințele, în permanentă creștere, intraseră treptat într-o totală contradicție cu posibilitățile de satisfacere. Toată această viață opulentă era, de fapt, clădită pe un sistem financiar volatil, ceea ce pentru mulți economiști analiști era o dovadă și un semn care confirma opinia că o asemnea situație nu putea continua pentru mult
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
foarte mari. Majoritatea au considerat că economisind sau procurând cele necesare sunt mult mai câștigați. Din a treia categorie, la care se raliază și autorul, fac parte cei care se referă la critica teoriei marxiste a politicii economice (care accentuază contradicția capitalului însuși, privit ca o relație socială ce determină însușirea plusvalorii), care favorizează un dezechilibru economic. Teoria marxistă, așa cum am prezentat-o și în capitolele precedente, plasează cauza și originea crizelor în sfera producției. După concepția marxistă, crizele economice creează
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
este faptul că de multe ori ea nu este prezentă. Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1770-1831) filozof german. Creatorul filozofiei idealismului german. A dezvoltat unele concepții filozofice printre care: raportul dintre spirit și conștiință, explicând modul în care acestea se manifestă; contradicțiile dintre natură și libertate, dintre imanență și transcendență. Concepția filozofică dezvoltată de Hegel referitoare la spirit pleacă de la percepția simplă, naivă prin conștiință, conștiința de sine, rațiunea, spiritul și istoria, revelația până la cunoașterea absolută a spiritului. Hegel a cercetat și
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
173, 174, 218 mărfuri, 71, 118 outsourcing, 172 politică economică, 133, 182 prețuri, 118 competiție economică, 32, 40, 57, 124 rol, 57, 88, 263 politică economică, 53, 107, 231, 251 conflicte sociale, 89 antagonism, 89 clase sociale, 86 capitalism, 89 contradicții, 40 socialism, 83 revoluție, 86, 89, 259 consum, 32, 134, 294 consumatori, 28, 34 limite ale, 45 Coreea, 68, 71, 162, 169, 229 refacerea economică, 68 credit, 93, 96 dobândă, 33, 242 împrumuturi riscante, 97 rol, 96 subprime, 297 creștere
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
32, 45 șomaj conflicte sociale, 256, 259 creștere, 35, 64 mediu, 99 real, 39 T TARP (program de stimulare economică, în SUA), 153, 154 taxe, 17 creștere, 321 reducere, 321 teorie economică, 22 acumulării, 59 ciclul afacerilor, 66 consum, 32 contradicții sociale, 37 teoria marxistă, 18, 21 U Uniunea Sovietică, 221, 231, 285 dezintegrare, 165 planificare centralizată, 220 politica economică, 285 societate socialistă, 83 V vânzare competiție, 263 cumpărări de bunuri și servicii, 137, 141, 170 marketing, 49, 226 prețuri, 32
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
mai mare putere de cumpărare și ca atare va determina o creștere a cererii. 15 Vezi "Adnotări" despre gândirea filozofică a lui Hegel (pp. 264-265). 16 Dialectica metodă folosită în filozofie referitoare la dezvoltare, concepută ca o autodezvoltare determinată de contradicțiile interne ale obiectelor și fenomenelor; ea studiază legile generale ale mișcării și dezvoltării naturii, societății și gândirii. 17 David Ricardo (1772-1823), celebru economist englez de origine spaniolă. Unul dintre cei mai proeminenți economiști care au dominat gândirea economică pe întreaga
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
ADAV), lasallian. Susținător al unificării politice a Germaniei condusă de Bismark. Abandonează mișcarea muncitorească în 1871. 80 Vezi în continuare detalii din scrisoarea lui Marx: "Din cele spuse aici veți vedea că abia cartea lui Proudhon Filozofia mizeriei, sau sistemul contradicțiilor economice răspundea de fapt la întrebarea: "Ce este proprietatea?" El și-a început realmente studiile economice abia după apariția acestei lucrări; descoperise că la întrebarea pusă de el nu se putea răspunde prin invective, ci numai prin analiza "economiei politice
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]