6,658 matches
-
astfel de „zoo-tip” (succint, dar relevant caracterizat) fiind totodată dublat de câte o recomandare pertinentă de abordare relațională optimă sau cel puțin funcțională, ceea ce ne-a și determinat să o redăm mai jos: 1. tipul luptător/agresiv („buldogul”): energic, curios, implicant, intervenind intempestiv în discuție și contrazicând frecvent. Abordare: nu vă lăsați antrenat în escaladarea comunicării, folosiți metoda negocierii, nu-l lăsați să monopolizeze discuția, temperați-l prin intermediul grupului; 2. tipul pozitiv („calul”): echilibrat și cu bunăvoință în tot ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în cât mai scurt timp posibil și, de ce nu, foarte comod. Wikiurile ca instrumente educaționaletc "Wikiurile ca instrumente educaționale" Wikiurile au devenit cele mai îndrăgite, mai des folosite și mai apreciate aplicații Web 2.0. Tot mai multă lume este curioasă 1 să vadă ce reprezintă acestea, iar, pe măsură ce le utilizezi, ajungi să devii un adept al lor, fiind impresionat de ușurința cu care pot fi folosite, de totala deschidere, de multiplele avantaje care le aduc (Malița, 2007) etc. Wikiurile sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
astfel de „zoo-tip” (succint, dar relevant caracterizat) fiind totodată dublat de câte o recomandare pertinentă de abordare relațională optimă sau cel puțin funcțională, ceea ce ne-a și determinat să o redăm mai jos: 1. tipul luptător/agresiv („buldogul”): energic, curios, implicant, intervenind intempestiv în discuție și contrazicând frecvent. Abordare: nu vă lăsați antrenat în escaladarea comunicării, folosiți metoda negocierii, nu-l lăsați să monopolizeze discuția, temperați-l prin intermediul grupului; 2. tipul pozitiv („calul”): echilibrat și cu bunăvoință în tot ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în cât mai scurt timp posibil și, de ce nu, foarte comod. Wikiurile ca instrumente educaționaletc "Wikiurile ca instrumente educaționale" Wikiurile au devenit cele mai îndrăgite, mai des folosite și mai apreciate aplicații Web 2.0. Tot mai multă lume este curioasă 1 să vadă ce reprezintă acestea, iar, pe măsură ce le utilizezi, ajungi să devii un adept al lor, fiind impresionat de ușurința cu care pot fi folosite, de totala deschidere, de multiplele avantaje care le aduc (Malița, 2007) etc. Wikiurile sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ar avea mângâiere. 1 octombrie, 2015, la cinci luni distanță de repetițiile Nopții Bufonilor la care am asistat întâia dată. Doar că acum port rochie și ruj, mi-am lăsat foile și pixul acasă și pe langă mine mișună necunoscuți curioși și nițel agitați. Cei mai în vârstă schimbă locurile ca să vadă mai bine, mai tot, iar cei tineri pândesc în găști zgomotoase scaunele invitaților care n-au ajuns încă. Forfotește sala, telefoanele mobile se închid pe rând și în aer
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nu v-am chemat, erați acolo, pentru că în timp am reușit să vă conțin. Când vrei să spui deodată cele mai dragi amintiri pe care le ai despre cineva, ele nu vin coerent, ci se amestecă. O voce veselă și curioasă la telefon, pe fix, o felicitare cu o păpușă, o îmbrățișare, o stradă din New York noaptea, pe frig, un moment dintr-o zi de filmare (la Luna Verde) când turnam împreună sânge pe zăpadă, o indicație neașteptată, un lucru pe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
totuși, patetică. Cum are un fin simț al umorului, mi-ar da, cu siguranță, un răspuns afirmativ. Ar fi și n-ar fi un joc, pentru că tot el spune: "jocul se descifrează prin joc". Și copiii, și artiștii sunt foarte curioși, doar așa pot descoperi lumea. "Încercam să sesizez ce se întâmplă înlăuntrul meu, prin deschiderea mare a ochilor la tot ceea ce simțeam sau trăiam". Nu am vorbit niciodată despre asta, dar cred că tocmai acestei curiozități a lui îi sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
erau mai bine integrați în jocurile copiilor de vârsta lor. Luptându-se pentru autonomia lor, ei aveau abilități complexe de autosusținere, dar în același timp se dovedeau capabili să mobilizeze în favoarea lor, la nevoie, sprijinul altor persoane din jur. Erau curioși, deschiși spre experiențe noi. Aceste noi experiențe le lărgeau capacitățile de a înțelege și de a stăpâni situațiile și astfel le sporeau posibilitățile de autonomizare. Acești copii rezilienți și-au dezvoltat mai bine, comparativ cu ceilalți copii din lotul studiat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
treacăt și lapidar: "...adevărata rațiune pentru excluderea prin art. 5a a unor atari "consecințe" din domeniul art. 12h este faptul că problemele capacității și cele ale efectelor incapacității sunt adesea legate (între ele) în dreptul intern". Ar fi, totuși, cel puțin curios ca lex personalis/lex societatis să stabilească efectele nulității contractului pentru incapacitate, iar regimul acestei nulități să aparțină domeniului lui lex contractus... 39 A.T.von Mehren, Raport..., nr. 49. Autorul consideră că cele două chestiuni sunt legate între ele
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
valori moderne (occidentale), f]r] a le anula ins]. De exemplu, a crescut dup] normele vegetariene hinduse; dar dup] o scurt] perioad] de timp și-a schimbat justificarea moral] pentru vegetarianism în favoarea considerației etice pentru animale. Gandhi este un amestec curios de radicalism și conservatorism. De exemplu, el ap]r] cauza drepturilor civile în Africa de Sud, dar lupta să nu este la fel de înverșunat] în ceea ce privește drepturile comunit]ții indiene. Totuși, el este un model de „rezistent] civil]”, urmat de unii conduc]tori negri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
boemă care nu era numai una mondenă, în vogă la început de secol, ci și în spirit, în felul de a judeca artistic lumea. Pornind cu studii inginerești la Dresda, nu fără urme în profilul viitorului pictor al rigorilor, tînărul curios mergea la Paris, Meccă a celor care voiau să trăiască deplin. Tot printr-o Cantacuzină, sora bunicului dinspre mamă, grande dame într-o lume marcată de opulență și rafinament, junele bărbos și pletos, încă un oriental înfășurat în halate largi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
De pe scaune, țoșcăind după break-fast-ul cu usturoi, vreo trei tîrtani: nu se poate! nu e voie! Țară de analiști politici și de tîrtani. Ei, ei, să nu exagerez! Pe aleea spre Teatrul Național, Marin Moraru. Ce față trăsnet! Ne privim curioși. Să rîd? Să nu rîd? Birlic, pășind ca un pinguin prin dreptul Capșei, zîmbind cu tot nasul în dreapta și-n stînga, făcea spectacol. Marin Moraru? E prea elegant în geaca lui din piele ou-de-rață, cu șapca hoață de-aceeași nuanță
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
e pustie ca o scenă părăsită și uitată. Ba, uite colo, lîngă parapet, un rătăcit, un eșuat de pe vechea corabie a nebunilor: da, îl știu, ca și-altdat', paharul plin e cel cu vodcă, cel pe jumătate, cu apă: pentru păcălirea curioșilor. Soarbe și trage din țigara fără filtru, soarbe, soarbe... Trăim într-o lume a văicărelilor. Ziarele și televiziunile întrețin permanentă frăsuială agresă, mizeria și deriziunea fac deliciul condeierilor de toată mîna. Dacă reușești să te sustragi măcar și pentru o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
reziste, oare, prezumțiosul endecasilab: "S-a dus viața falnicei Veneții"? Schițez, de pe mărginașul chei, niște gondole ancorate. Venețieni dezabuzați mă ocolesc absenți, ducîndu-se în treaba lor. Dac-aș face asta pe Bahlui, în cîteva minute m-aș sufoca sub răsuflarea curioșilor. Da, dar aici e Veneția lui Guardi și Canaletto, plain-air-iștii lagunei. Firescul ca normă civică. La Standa, în față, nedezmințit, nebunul cu trompetă. Costumat cum altfel? marinar. Dar e nebun? Pentru că doar se preface a cînta din instrumentul lui boțit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu șlapi, în chiloți, înșfăcînd din fugă sticlele goale și făcîndu-le să sune ca darabanele napoleoniene sau ca tobele africane în jurul focului, miile de băieți și fete, într-o comuniune cvasi-senzuală, îți dădeau impresia unei marei purificatoare. La ferestre doar curioase celelalte vîrste: a doua, a treia... a patra. Ce hotărîtoare ar fi, mi-am zis pe loc, această energie deocamdată cuantificată numeric dacă ar interveni decisiv în favoarea eradicării României de forțele malefice ale comunismului remanent, care acced acum, cu înverșunare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ceva de ființă amfibie, de melanj între un figurativ voit bizar și un abstract involuntar firesc. E adevărat, totul în spațiile acelea expoziționale uneori dezafectate săli de Renaștere nordică arată frumos, incitant, dar în afara cîtorva profesioniști ai scrisului, cîtorva artiști curioși, mai nimeni nu calcă dalele respectivelor săli. Dar... dar... există, realmente, un interes acut, cel puțin la nivel conceptual, pentru ce se face în Estul pînă acum cvasinecunoscut. Și e bine. Cîndva, într-o bună zi, din aceste aleatorii tentative
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
germane pe la optzeci de ani! După care a mai trăit încă douăzeci, pînă de curînd, murind la 102. De revenit oricînd la cel care "a băut vin, a fumat, s-a drogat sub permanentul control al conștiinței". Mintea lucidă și curioasă a secolului. Acum, doar două flashuri jüngeriene despre... culoare. Ale celui căruia, în paradigmă goetheană, nimic din ce e omenesc (inclusiv științele exacte) nu i-a fost străin. Deci. Ocolind ponciful arhibătut, zice frumos: "Albul nu este lipsit de culoare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un motto: "Am descoperit că toată nefericirea oamenilor se trage dintr-un singur lucru: din aceea că nu știu să rămînă liniștiți într-o cameră". Și-l alesese Gide, în 1930, pentru Sechestrata din Poitiers. Din Cugetările lui Pascal. Dar curiosul Jünger fusese toată viața un globe-trotter fericit. Îl observam, hoțește, în fiecare vară, cum își făcea antrenamentul. Din poziția mea pe ultimul palier al stadionului gol, unde îmi rumeneam suprafețele îi puteam urmări manevrele absolut stupefiante: echipat sportiv, lua metodic
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
înclinat nesfîrșit fîlfîita arătare, ieșită chiar atunci din cețuri beowulfe și menită a ne induce transa ședinței de hipnoză. Nu mai văzuserăm așa ceva. Nu ne aducem aminte să mai fi văzut așa ceva. Se perindaseră o viață aici, în fața ochilor noștri curioși, în urechile ahtiate, sute de personaje cu baghetă: așa ceva însă ne depășea imaginația, ne anula memoria. Doi metri (cel puțin), efilat ca dansatorul lui Lautrec, partenerul tuciuriu al roșcatei La Goulue de la Moulin Rouge, sau, poate mai degrabă un posedat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acela de a asculta civilizați, politicoși destăinuirile unui personaj (oricum inconfundabil) despre viața-i (oricum ieșită din comun), chiar dacă această viață a fost una marcată de cele mai discutabile comportamente. De ce (pare a ne invita generoasa teleastă) să nu asistăm curioși la ce poate să ne mai spună un personaj ca acesta, care a călărit un secol și, iată, încă n-a coborît din șa? Tonul moderatoarei ca de fiecare dată se menține în regimul lui incitant și, deși are în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
distins pe trepte, nelăsîndu-se frapat de ușile care i se deschid. Fata care-l însoțește pînă la ușa de-afară (ora de plein-air, obligatorie) este și ea un exemplar reușit, e înaltă, cu ochi periculos de felini. Ea oferă ușilor curioase cele mai intime detalii din meniul lui Gipsy: toată lumea știe, de fapt, că impecabila ținută a motanului e întreținută aproape exclusiv cu frișcă: fără frișcă, zice fata, Gipsy s-ar jigări. Ajuns afară, Gipsy se repede glonț la containerul cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
probe, fie că îi oferă ajutorul, fie că îi arată doar un înspăimântător spectacol al diformului și al grotescului. O alternativă fabuloasă, uneori impregnată de mirabil creștin, mai aproape însă de mit și de fantastic, benefic imaginației și formării spiritului curios; un univers pe care întotdeauna eroul îl ia în stăpânire, fără a eșua în tentativele sale de civilizator. În definitiv, dacă bestiarul imaginat este o replică dată realului, fantezistă, amplificată retoric tocmai pentru a proiecta la un nivel suprauman calitățile
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
dirijor, pentru că îl interesează mai mult "instituția" și rolul și mai puțin semnificația "desenului" general. Pe măsură însă ce piesa se derulează, istoricul literar, la rândul lui, devine doar o umbră, care se strecoară printre personaje, privindu-le peste umăr, curios și miop, adică extrem de atent la detalii care scapă celor ce nu au nevoie de lupă, uneori apropriindu-se năucitor de profilul lor. Claritatea privirii asupra lumii medievale (dacă vreți, perspectiva metodologică asupra textului) se reglează printr-o lunetă de tip
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
aproape, care te ajută să surprinzi mai ales detaliile din imaginea reflectată pe ciobul oglinzii sparte. O nouă istorie literară a textului medieval românesc poate fi scrisă, tocmai prin dublarea acribiei filologilor pe care îi avem cu spiritul ludic și curios al teoreticienilor. Deliciile etimologiilor pot consona cu ironiile provocatoare ale "moderniștilor", mult mai incitați de căutarea tentaculară și speculativă. Mai mult decât orice, cred că pe "al treilea" istoric Dan-Horia Mazilu l-ar fi amuzat să știe că, în ciuda aparențelor
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
să se întindă la nesfârșit. Bogăția de plante face să existe și o bogăție de insecte și animale. Te surprinde mai ales abundența insectelor și păsărilor ; pretutindeni vezi fluturi, gândaci, bondari și greieri. În pădure cântă pițigoiul cu notele sale curioase. Ce plăcut este ca într-o zi frumoasă de primăvară să asculți trilurile melodioase ale păsărelelor ! Alexandru Ruja NOAPTE DE VARĂ Noaptea se lasă molcom ca o pânză întunecată.Încep a se vedea stelele cele strălucitoare. Ele sunt candelabrul uriaș
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]