6,556 matches
-
Încât... el au mai trăit ca o primejdie vie pentru orice aspirație adevărată și serioasă” pentru ca În 1881 să afirme că ,,Meritul de căpetenie a lui Eliad constă În aceea că el scria cum se vorbește; viul grai a fost dascălul lui de stil”. Cât privește opera lui Heliade compusă din versuri, proză, traduceri și articole literare, nu putem să nu apreciem contribuția sa radicală, influența pe care a exercitat-o asupra generațiilor următoare. După Dimitrie Cantemir, Heliade este cea de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
raritate. Într-una din povestirile publicate În volumul „Păcatele tinereților”, prozatorul povestește cum a Învațat să citească În românește, că limba vorbită Îi era cunoscută (vezi În „Negru pe alb”, „Cum am Învațat românește”). Tatăl l-a dus la un dascăl român de la Socola care l-a dezamăgit cu omonimia lui. (Maică-ta de-i vie/ Spune-i ca să vie/ Colen deal la vie“). Viitorul prozator a Învățat să citească Într-o noapte, buchisind slovele lui Petru Maior (În chirilică) din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vie/ Spune-i ca să vie/ Colen deal la vie“). Viitorul prozator a Învățat să citească Într-o noapte, buchisind slovele lui Petru Maior (În chirilică) din „Istoria pentru Începuturile românilor În Dachia”. Pe lângă limba greacă, Învățată de viitorul scriitor cu dascălul Chiriac, și-a Însușit și limba franceză. Dar În anii copilăriei, adolescenței și tinereții sale, au avut loc evenimente care i-au marcat personalitatea. Mișcarea Eteriei de la 1821 l-a obligat să se refugieze la Trifești, ori la Chișinău, unde
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
deoarece, călare pe iapa sa, plecase la domnie pentru a i se face dreptate, În legătură cu o pricină de judecată iscată de pământul moștenit de la Înaintași, râvnit de „dușmanii mei cu colți lungi și ascuțiți”, conflict lăsat moștenire de „părintele meu, dascălul Iona”. Comisul, pregătit să plece, vede un mare boier, sosit la han, când tocmai cobora dintr-o trăsură cu patru cai. Ioniță comisul Îl cinsteste pe boier și i se plânge de toate nedreptățiile Îndurate În legătură cu moștenirea lui. Judecata Începuse
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
transpusă în următoarea cascadă: a) patriotism civic pre-naționalist, specific luminismului românesc, localizat temporal de la sfârșitul secolului al XVIII-lea până spre revoluțiile pașoptiste. În cadrul acestei matrici a luat naștere ideologia națională a Școlii Ardelene "proto-naționalismul" românesc care, odată însămânțată de către dascălii transilvăneni dincolo de arcul carpatic s-a prins a forma ideologia propriu-zis naționalistă; b) naționalism democratic liberal, exprimat în toiul mișcărilor pașoptiste; c) naționalism etnic herderian, care a dominat ultima jumătate a secolului al XIX-lea, specifică romantismului; d) naționalism bifurcat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ideea unificării politice a românimii, sunt marcante. Pe de altă parte, Aaron păstrează liniile de forță ale ideilor cărturarilor ardeleni referitoare la romanitatea pură, originea nobilă, exterminarea dacilor și continuitatea romană la Nord de Dunăre. De asemenea, Aaron preia de la dascălii săi ardeleni ideea istoriei ca instrument de luptă politică, pe care îl transformă într-un catalizator al conștiinței naționale. Istoria patriei este conceptualizată într-o triplă ipostază: ea este "oglinda aceea magică a veacurilor trecute, icoana cea adevărată a vremii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mirositoare și afumate atunci când un foc sau o sobă era aprins(ă), în care trăgea curentul, neprimitoare și urâte" [...]. Colac peste pupăză, "cele mai multe școli nu aveau curte, darămite latrină" (Weber, 1976, p. 304). În multe astfel de școli, în care dascălii erau la fel de ignorați cu privire la materialele didactice cu care lucrau, "literele, cuvintele și propozițiile erau formule magice și vrăji" (ibidem, p. 306). Chiar și elevii mai studioși care izbândeau să citească rămâneau analfabeți funcționali, lovindu-se de problema hermeneutică a înțelegerii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
autoritățile statale sunt interesate acum și de uniformizarea și standardizarea învățăturii. În acest sens, este încurajată publicarea de îndreptare, îndrumătoare, sau chiar tratate de pedagogie, care să modeleze uniform, după tiparul aprobat statal, metodica dar mai ales mentalitatea pedagogică a dascălilor. Deceniul șapte al secolului al XIX-lea constituie momentul de răscruce al literaturii didactice de la modelul patriotismul civic fundamentat pe morala ortodoxă, către modelul naționalismului etnic. Chiar dacă morala creștin ortodoxă este păstrată, autoritățile statale inserează o nouă dimensiune fundamentală: educația
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lumina în lanternă" și vor împrăștia cuvântul noii evanghelii naționale. Educația, chiar dacă trebuie păstrată pe fundațiile moralității ortodoxe, nu mai poate rămâne în apanajul bisericii și al clericilor. Este nevoie de profesioniști în pedagogia națiunii: "popa nu maĭ póte fi dascăl, pentru acelaș cuvênt care face că în biserică nu se pot ține lecțiuni de matematicĭ, quăcĭ însușĭ Christ aŭ alungat din biserică cu biciul pe Fariseiiĭ calculatorĭ. [...] Româniĭ [nu se pot apăra] numai cu icónele ca Bisantinĭĭ. [Ei trebuie să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a o apăra, timp de mai mult de 1700 ani contra multor cumpliți dușmani care vroiau să le-o ia" (Creangă et al., 1875, p. 107 cf. Murgescu, 1999, pp. 161-162). Astfel de mesaje erau diseminate prin școlile elementare de către dascălii națiunii și apostolii românismului (Ion Creangă, unul dintre autorii Învățătorului copiilor din care este extras citatul, făcea parte din această categorie). Patima xenofobică nu se manifestă doar la umili învățători rurali, ci cuprinde și intelectuali rasați de clasa lui A.D.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vedere al materialismului dialectic, religia în general și ortodoxia în particularul românesc a fost un opiu al popoarelor care le-a alterat conștiința de clasă și adormit avântul revoluționar. Acesta este motivul pentru care programele școlare de istoria le cere dascălilor ca "explicând apariție și dezvoltarea religiei, profesorul trebuie să aibă totdeauna în vedere că religia a fost un puternic instrument în mâinile claselor dominante, pentru oprimarea maselor muncitoare exploatate" (Istoria: programa școlară pentru clasele V-VII, 1952, p. 7). Istoriografia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din forme de relief care se echilibrează reciproc (Lăcătuș, Chirițescu și Zainescu, 1994, p. 104). Sunt reproduse fragmente care monumentalizează trecutul istoric și cultural al poporului român, continuând paradigma legendarului național: "În fața scundelor și sărăcăcioaselor chilii, unde-acum optzeci de ani dascălul Lazăr punea în mâna copiilor cea dintâi carte românească, se-nalță falnic palatul universității, iar pe locul acela sfânt s-au așezat trei statui: Eliade, Mihai Viteazul, Gheorghe Lazăr poetul, eroul și apostolul"; sau: "Românii au fost un neam statornic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o parte secundară de propoziție care privește numele, dar este exprimat în același timp prin intermediul verbului însoțit, având, așadar, doi regenți: unul verbal și altul nominal. Dublul subordonat simultan se exprimă prin: 1. substantive a) fără prepoziții: Nu te arăta dascăl până a nu fi ucenic. Măria - sa nu vine voievod din mila necredincioșilor ismaeliteni. b) cu prepoziții, între care mai obișnuite sunt: ca, de, drept, cu: Morile când plutesc de corăbii se socotesc. Văzut-ai vreun ciubotar cu ciubote bune
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
meleagurile natale. Cu ce gânduri întâmpinați împlinirea celor 90 de ani? În primul rând cu satisfacția că în cei 60 de ani trăiți în Bacău - vorba din popor - „n-am făcut umbră pământului (cetății lui Alecsandri și Bacovia) degeaba”. Ca dascăl de limba și literatura română și ca lector universitar la Institutul Pedagogic, galonat cu toate gradele din învățământ - inclusiv cu titlul de „Profesor emerit” (1969) și Diploma de excelență (2002) - sunt conștient că am contribuit la formarea câtorva generații de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și ca lector universitar la Institutul Pedagogic, galonat cu toate gradele din învățământ - inclusiv cu titlul de „Profesor emerit” (1969) și Diploma de excelență (2002) - sunt conștient că am contribuit la formarea câtorva generații de intelectuali (unii dintre ei chiar dascăli sau scriitori, ca și mine), iar în calitate de cercetător, distins în ultimii ani cu titlul de „Membru de Onoare al Societății de Științe Filologice din România”, am elaborat zeci de lucrări de specialitate, premiate și publicate, ori de istorie culturală locală
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
am fost și eu, în lumea asta, un boț cu ochi, o bucată de humă însuflețită din satul „de peste Răstoaca-Sabar”, mânat în lume de ambiția mamei de a-și vedea feciorul „domn cu multă carte”, care, însă, n-a ajuns dascăl decât la 30 de ani, când „și-a găsit Bacăul”, unde s a apucat să scormonească arhivele și să dea la iveală, printr-o droaie de scriituri și cărți, oameni de seamă și faptele lor din trecutul istoric al acestui
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și cele strânse din dijma dată de țărani, uiumul adunat de la morile pe care le avea la Umbrărești, Boziești, Dimăceni, Vulturu, Boțârlău, construcția și întreținerea acestora, angajarea personalului necesar la ceea ce se numește acum „prestările de servicii”, inclusiv preoți și dascăli pentru slujbele religioase etc. Astfel, boierul Gavril Conachi ni se înfățișează prin aceste însemnări ca fiind un om harnic, bun gospodar, doritor de a agonisi avere, ca și nepotul său de frate de la Țigănești, marele logofăt și cavaler al Ordinului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
despre care am discutat. Este vorba de recensămintele invocate deja mai înainte cu terminologia timpului lor, catagrafii. În ele, în primul rând aceea din 1774, se specifică meseria atunci când locuitorii sunt înscriși cu prenumele și cu numele ocupației de bază (dascăl, popă), dar și meseriile. În anumite situații, numele meseriei va trece la urmași ca nume de familie, situație prea bine cunoscută. Spicuim din catagrafii acele nume de locuitori care desemnează pe purtătorii unei meserii. Astfel, în 1774, la satul Umbrărești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
asemenea, lasă fiului său tot prin act de vânzare „răzășie veche și o casă cu două odăi și o sală și un chiler, construcție de pământ, acoperită cu stuh”. Cum înaintașul acestui Neculai Bute fusese preot, iar fiul său, Gheorghe, dascăl, oameni considerați cu bună stare materială, înțelegem că învelirea caselor cu „stuh”, aflat din belșug în preajmă, nu era ceva înjositor, așa cum se considera în vremea copilăriei noastre. Mai avem o sumară prezentare de gospodărie țărănească făcută într-un certificat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fapt unul dintre membrii familiei Corpaci; - În actul prin care Mărica Prăvățoie și fiii săi vând, în 1681 august 1, patru cărți bisericești, se găseau de față, printre alții, Todosie din Boziești și frate-său, Ionașcu, și „au fostu Ion, dascălul din Boziești”, iar zapisul „Eu, preotul din Boziești, l-am scris cu mâna mea, popa Mănuilă”. O bună bucată de vreme actele de acest gen nu mai menționează nume de persoane, nici de preoți, în tranzacțiile ce se fac, aspect
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe preoții care vor fi slujit aici în acest timp. Cele din 1831 și 1843 îl includ în entitatea numită Slobozia-Umbrărești, unitate administrativă și fiscală formată din satele Siliștea, Tămășenii și Bozieștii (Slobozia de mai târziu) și înscrie pe un „dascăl Gheorghi, fiul preotului Neculai Rusu” la biserica cu hramul Adormirea Precistii. Cum respectivul hram îl purta atât biserica de la Siliștea, cât și cea de la Tămășeni, credem că la aceasta din urmă trebuie să-i plasăm pe cei doi slujitori menținați
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se explică de ce numărul știutorilor de carte a fost la noi redus o prea îndelungată vreme, prevalând cel al neștiutorilor de carte. Am în vedere întreg evul mediu și o lungă perioadă din epoca modernă. Învățau carte copiii preoților, ai dascălilor de biserică, ai diecilor și uricarilor și ai unor dregători, dar nu dintre cei mici, ci ai marilor demnitari. Numeroși deținători ai funcțiilor de stat ținutale și sătești „iscăleau” prin amprentă digitală ori sigilii inelare. Trei asemenea inele găsite la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
anume responsabil, răbojarul satului. Cum instrumentul era făcut din material ușor perisabil, avea o existență de scurtă durată, dovadă lipsa lor din inventarul exponatelor muzeistice de profil medievistic. Și totuși, aproape nu era sat bine întemeiat care, în afară de preot și dascăl, să nu aibă cel puțin un știutor de carte din rândul laicilor. Se demonstrează aspectul prin scrierea a numeroase zapise de astfel de scriitori, e adevărat cu un scris rudimentar, dar descifrabil, iar la alții chiar elevat. Asemenea scriitori de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vreme; mai apoi au fost întemeiate școli, pe la casele boierești în unele sate, școli private pe la orașe și târguri mai înstărite, cazul Nicoreștilor fiind elocvent din acest punct de vedere. Și în alte sate, inclusiv umbrăreștene, ființau pe la casele unor dascăli sau mici proprietari, grupuri școlărești, cum era la Podu-Turcului, școală înființată înainte de 1863, „de unul dascălul Iordache continuată apoi de dascălul Ioan”, pentru care părinții plăteau în contul învățării „cititului pe ceaslov și psaltire”, câte 1 galben pe iarnă, 2
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
orașe și târguri mai înstărite, cazul Nicoreștilor fiind elocvent din acest punct de vedere. Și în alte sate, inclusiv umbrăreștene, ființau pe la casele unor dascăli sau mici proprietari, grupuri școlărești, cum era la Podu-Turcului, școală înființată înainte de 1863, „de unul dascălul Iordache continuată apoi de dascălul Ioan”, pentru care părinții plăteau în contul învățării „cititului pe ceaslov și psaltire”, câte 1 galben pe iarnă, 2 banițe de făină și 1 de fasole precum și câte o bucată de carne de porc la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]