7,752 matches
-
Greu ne-am găsit camere, eu am stat cu el aproape două luni de zile și văzând că în Roma nu se poate găsi ceva pentru punga mea, am căutat și m-am instalat la Frascati la douăzeci de kilometri depărtare de Roma. Odaia ce-o aveam la Frascati era la fel cu aceea a lui Popp. Peste tot piatră și rece, fără sobă. Era pe lângă piața principală a orășelului. Ca și la București, la Roma, după război, era mereu lipsă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
mămăligă, iar fasole, sau cine știe ce pentru traista cu merinde. Cerul este gol, albastru, senin. Cu mâinile pavăza deasupra ochilor, bunicul caută iar o pala, un nor, cu gândul la căpițele rămase în câmp. Deodată se aude un tunet răzleț, în depărtare, la început slab, apoi brusc mai tare, mai aproape, bubuind puternic. În curând, stropi mari încep să cearnă din sita cenușie a nopții. Satul întreg este inundat de zgomotul ploii, dezlănțuita brusc, că din senin. Timp de câteva clipe, moș
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
și se întoarce la biroul lui, reluându-și calculele. Lăură prinsese din scurtă conversație, doar două vorbe: Reforma monetară. Nu știa ce înseamna asta, dar nici nu avea curajul să întrebe. În urechi i se mai auzeau parcă zgomote din depărtare. Apoi vocea mamei, si, de necrezut, refuzul categoric al tatălui: -Nu!.. N-am chef!.. Culcă-te!.. Am treaba!.. FAȚĂ DINTRE SALCII Pe malul Cernului, salciile își plâng parcă în unde durerea, iar vântul hoinar mișcă agale săbiile trestiilor, încrețind ușor
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
stratul de zăpadă îi permitea, își lua schiurile în spate și pornea pe pârtia de pe moșia Frența. Aici hoinărea ore în șir coborând rapid și urcând din greu pârtia destul de abruptă și lungă. Nu simțea nici tăria gerului, nici singurătatea depărtărilor, ci se integra perfect în peisaj, uitând de toate problemele vieții.Vara, îi plăcea mult să călăreasca, hoinărind pe aceleași dealuri , dar iarnă știa să se bucure de imensitatea aceea imaculata a zăpezilor de la munte, fără a avea nevoie de
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
cu urâțenia femeilor. Toate bordurile străzilor erau străjuite de tufișuri stufoase de oleandru frumos colorat. Și în plus, marea era în permanență îmbrăcată în culoarea cerului senin de vară, iar nisipul plajelor era auriu că soarele.... De jur împrejur, în depărtare, se zăreau vârfurile semețe ale munților. Lăură se plimbă romantică pe faleză când observa în preajmă-i o silueta înaltă de bărbat, ținând în mână o scoică sidefie pe care i-o întinse admirativ. Tânărul era de o frumusețe șocantă
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
privi ca si cum mi-ar fi vorbit la infinit despre cele ce urmau, dar știa că este inutil. Precauta, am schimbat rapid subiectul, apoi am ieșit puțin afară să iau aer. Era o noapte blândă și vântul adia ușor. Undeva, în depărtare, se auzea un cântec de cucuvea care ma neliniștea. Noaptea era adâncă, înaltă și sinistra parcă. Lăură începu să mediteze la ceea ce avea de făcut. SUB CEDRII LIBANULUI Dacă pentru el vizită la Beirut era doar o stranie aventură și
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
mai calculată și în același timp mai agresivă, pe masura ce anii de studenție urmau să ia sfârșit. Urma să fie distribuită într-un nou rol și simțea o oarecare teamă, o dureau mult amintirile legate de el și mai ales iminentă depărtării. El avea ,,probleme grave" la frontiera de Est a țării și avea nevoie acolo de un om de nădejde, de o agenta isteața în genul ei, dar nu-i dădea nici cele mai mici bănuieli Laurei, lăsând lucrurile pe seama timpului
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
înflorească. În clipa următoare, pe cerul imaculat primele săgeți ale soarelui străpunseră perdeaua albastrului infinit. Timpul suspendat până în acel moment își relua cursul contra cronometru. Urma să nască peste exact cinci luni și jumătate deci... SFÂRȘITUL Afară se vedeau în depărtare pădurile de cedri seculari, orașul părea o oază modernă, plină de viață. Nu aveai cum să nu-ți placă. Au traversat întregul centru al orașului, privindu-se conștienți că trebuie să se despartă iarăși. Călătoreau parcă într-o zi nefasta
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
o amintire, se odihnește impasibil, Într-o altă lume, tot a prietenilor: la cimitirul PodgoriaCopou, Într-un cadru mirific, așa cum Îi plăcuse să trăiască din primii ani ai copilăriei, verdeața, flori, liniște și, din când În când șoaptele vizitatorilor... Din depărtare: la Malin... Nu s-ar putea plânge nimeni că nu sunt destui ce duc dorul lui Malin și-i reînnoiesc amintirile. O prima dovadă prieteneasca este culegerea și tipărirea Într-un tiraj corespunzător de către familie, prieteni și susținătorii morali ai
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
plâns Aveau durerea crucilor pe ochi Și nopțile pe gură li s-au strâns Veneau tăcuți părinții din mormânt S-apropiau că două flori de scrum Loveau În clopot cerul tânguit Aproape că-i vedeam trecând pe drum Veneau din depărtări umbriți de chin Cu umerii tociți de scăfârlii Veneau părinții dintr-un târg cu morți Înfrigurați În haine cenușii” Poezia lui Alexandru Tăcu nu-i tânguitul cântec de lebădă. Poezia lui Alexandru Tăcu e-o muzică aparent liniștitoare; e-o
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
nimicind sensurile. E de Înțeles, prin urmare, Încercarea poeziei de a aduce cu sine motive ale regenerării, ale vitalității și elanului de Întemeiere: „Puștiul geometric În clepsidra/ Fără vitralii/ Palimpsest./ În conul meu de ceas/ Timpul se vede greu/ Îndur depărtări/ Cu păduri nezidite/ Cu vorbe pierdute pe vânt/ În spirală căderii/ Și germinație/ Povestea mă apasă/ În reverie (...)” (,,Somn”). Drumului abrupt către neant (inclusiv al sensurilor) i se opune dificilul ,,salt al infinitului”, al ,,acrobatului eleuzin”, si poate că nimic
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Saligny, am mai mers vreo 10-15 minute și dubă s-a oprit; după câteva momente, am simțit cum este decuplata și cum trenul a plecat. Ne uităm pe fereastră, dar nu vedeam nici o gară; eram În plin câmp, iar În depărtare se zăreau niște dealuri. După câteva minute, se deschide ușa zăbrelita și ni se ordona să ne Îmbrăcam și să coborâm repede, În ordinea În care suntem strigați de caraliul șef al dubei, de pe o listă (adică o nouă verificare
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de magazie” vor veni după noi.) A doua zi, pe 17 noiembrie 1952, cei care lucraserăm Înainte În cele de la Peninsula am fost repartizați Într-o formație de lucru similară, În atelierele lagărului ce se aflau la vreo trei kilometri depărtare; și astfel mi-am luat „postul” meu de „frezor-rabotor” pe care l-am păstrat până la 28 aprilie 1953 când am fost „eliberat” ”... Vestea eliberării, eliberarea Însăși, drumul către casă părinteasca, integrarea În societate, după pedepsele vieții, sunt trăite nu de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
dintre etapele algoritmului generator pentru că acțiunea gânditorului prevestește calitatea analizei sociologice prin care va fi depășită filosofia socială. * Construcțiile teoretice sunt de mare diversitate, nota lor comună fiind însă încercarea de a aduce în prim plan, ca definitorie, gândirea laică, depărtarea de teoriile teocentrice, aspirație pornită din cristalizarea reală a unei vieți ne-creștine, chiar anticreștine, ce pretindea ca diversele domenii ale vieții sociale să-și afle sursa devenirii numai în criteriile lor imanente. * Problematica socială abordată a fost deosebit de largă
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
căi specifice, marcată fiind, în proporții diferite, de orientarea profesională de bază a fiecăruia dintre ei, inginer, matematician, jurnalist. * Specificarea realității sui generis pe care o reprezintă societatea, cercetată ca obiect sociologic, primește conținut diferit la pionierii sociologiei: apropierea sau depărtarea de produsele științelor naturii îi separă în mod evident. * Numele noii preocupări cognitive este diferit: politică, sociologie, materialism dialectic. Căile, instrumentele interogării realității sociale sunt diferite, ceea ce face ca și apropierea de necesara științificitate a viitoarei sociologii să se realizeze
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
altceva decât filosofia socială. Durkheim este încredințat că existența legilor într-un domeniu face posibilă știința acelui domeniu, că sociologia poate avea caracter științific numai dacă se ocupă de cunoașterea esenței, a legității. Absența sau nesocotirea legilor determină absența științei, depărtarea de episteme, iar în ceea ce privește sociologia, ea nu ar putea deține în această situație decât statutul de fizicosau sociografie . Chiar dacă la înaintașii lui Durkheim întâlnim într-o formă sau alta crâmpeie din ideile de mai sus, profesorul Durkheim este acela care
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
administrativă formată de Carol ce Mare în perioada luptei contra maurilor, unitate care întrunea teritoriile celor două limbi. Ca atare, deși are unele trăsături care o apropie de spaniolă și de portugheză (precum existența pronumelui demonstrativ cu trei grade de depărtare: aquest "acesta", aqueix "acesta de lîngă interlocutor", aquell "acela"), catalana are numeroase finale consonantice spre deosebire de celelalte limbi iberice (așa cum prezintă și româna modernă). Catalana are circa 7 milioane de vorbitori pe coasta de est a Peninsulei Iberice, în sud-vestul Franței
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mama iubește pe fiică, dar la madre ama el jardin = mama iubește grădina. Pronumele de politețe este în spaniolă usted (la sg.) și ustedes (la pl.), care provin din sintagma reverențială Vuestra Merced. La pronu-mele demonstrative există trei grade de depărtare (la fel ca în catalană și în portugheză): éste "acesta (de lîngă mine)", ése "acesta (de lîngă tine sau de lîngă noi") și aquél "acela (de acolo)". La fel ca portugheza, spaniola are două verbe pentru semnificația "a fi" și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
evoluat la ăo. În fonetică, portugheza se remarcă printr-un sistem vocalic bogat, alcătuit din vocale orale și nazale, cu mai multe grade de apertură. Există, ca în celelalte limbi romanice iberice, pronume demonstrative pentru a reda trei grade de depărtare: este esse aquele. Portugheza, la fel ca româna, are formule de adresare cu mai multe grade de politețe: tu, você, Senhor(a), Vossa Excelência. Ca în spaniolă, există două verbe pentru semnificația "a fi", ser și estar, dintre care primul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lui inițial a devenit mai puțin relevant și, pentru a fi evidențiat, a fost întărit cu ajutorul adverbului eccu(m) "iată". Ca atare, s-a creat compusul eccu ille (ecc΄ille) din care au luat naștere pronumele și adjectivele demonstrative de depărtare în limbile romanice: rom. acel(a), it. quello [΄kwuel-lo], fr. celui [sölü΄i], sp. aquel [a΄k(l], pg. aquele [a΄k(l(]. Deși iste a rămas cu valoare demonstrativă clară, s-a recurs și în cazul lui la întărirea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
raportare cu ajutorul pronumelor demonstrative: apropierea de persoana întîi, sp., pg. este, apropierea de persoana a doua, sp. ese, pg. esse, apropierea de persoana a treia, sp. aquel, pg. aquelle (apropierea de persoana a doua și a treia reprezentînd, de fapt, depărtarea de vorbitor). Și în italiană există o formă pronominală care arată apropierea de persoana a doua, cotesto (< lat. eccum + id + istum), încît se poate constata că limbile romanice realizează din această perspectivă două tipuri: unul cu opoziție binară, cu pronume
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
există o formă pronominală care arată apropierea de persoana a doua, cotesto (< lat. eccum + id + istum), încît se poate constata că limbile romanice realizează din această perspectivă două tipuri: unul cu opoziție binară, cu pronume demonstrative de apropiere și de depărtare (româna și franceza) și altul cu opoziție ternară (spaniola, portugheza și italiana). Situația din cel de-al doilea grup de limbi este mai apropiată de latină, unde hic, haec, hoc indica apropierea față de persoana întîi, iste, ista, istud apropierea față de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbile nordice reflectă în modul cel mai evident înrudirea cu articolul hotărît din celelalte limbi germanice (engleza, neerlandeza, germana). Pe de altă parte, se poate observa că, în toate limbile germanice, formele proclitice relevă relația genetică cu pronumele demonstrative (de depărtare), încît se poate întrevedea că ele își au originea în acest pronume, așa cum s-a întîmplat și în cazul limbilor romanice, al căror articol hotărît își are originea în pronumele demonstrativ latinesc. În daneză, norvegiană și suedeză, articolul hotărît proclitic
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și de poziție a determinanților substantivali calificativi potrivit normei limbii scop (în care se traduce). Limbile iberice, spaniola, portugheza și catalana, au moștenit din latină trei grade pentru a exprima raportul cu obiectul: apropierea de vorbitor, apropierea de interlocutor și depărtarea. În aceste condiții, dacă într-o traducere unul dintre aceste idiomuri reprezintă limba scop, această opoziție ternară trebuie construită, iar dacă reprezintă limba sursă ea este anulată, prin anularea deicticului care indică apropierea de interlocutor, care poate fi redat eventual
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
surplus de producție, plătit cu prisosință de consumatorul inocent, neavertizat adesea de urmările nefaste ale aditivilor de orice natură. (foto 6-8) Locuitorii satului, nu prea mulți la număr, sunt descendenți ai celor mai vechi băștinași, dacii. Condițiile aspre de viață, depărtarea surselor de apă în verile secetoase, spiritul de autoconservare au făcut ca "veneticii" să evite instalarea lor în aceste locuri, unde peșterile erau adesea locul de refugiu în fața pericolelor năvălitorilor. Pământul nu era prea generos pentru agricultură, dar destul de darnic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]