6,638 matches
-
la un sistem de posturi exprimă stadiul actual al relațiilor de putere reciprocă (M. Foucault<footnote „Prin dominare nu înțeleg faptul masiv al «unei» dominații globale a unuia asupra celorlalți, sau a unui grup asupra altuia, ci nenumărate forme de dominație ce se pot exercita în interiorul societății, așadar, nu regele în poziția sa centrală, ci supușii în relațiile lor reciproce, nu suveranitatea în edificiul ei unic, ci nenumăratele aservicii care au loc și care funcționează în interiorul corpului social.” (Foucault, Michel, Trebuie
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
munca de ansamblu este mai fragmentarizată, mai golită de conținut, presupune o pregătire mai redusă și o ușoară înlocuire a unui om (slab calificat) cu altul. Posturile în structuri de muncă puternic fragmentarizate implică o relație de putere în care dominația asupra salariaților este masivă, după principiul „divide și conduce”. Sistemele alternative de concepere și realizare a postului denotă, așadar, grade diferite de exercitare a dominației. Managementul postului se dovedește a fi un tip specific de exercitare a puterii, în cadrul instituțiilor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
altul. Posturile în structuri de muncă puternic fragmentarizate implică o relație de putere în care dominația asupra salariaților este masivă, după principiul „divide și conduce”. Sistemele alternative de concepere și realizare a postului denotă, așadar, grade diferite de exercitare a dominației. Managementul postului se dovedește a fi un tip specific de exercitare a puterii, în cadrul instituțiilor prin care procesele de dominare (sau democratizare) își fac prezența în mod tacit (ascuns) sau deschis. Vom avea, deci, (a se vedea paragraful 3.2
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
celălalt pol se află relațiile și rețelele sociale și economice care s ecristalizează la scara mai largă a interacțiunilor regionale și globale. George Soros (2002, p. 23) oferă o definiție preponderent economică: „globalizarea reprezintă mișcarea liberă a capitalului, Însoțită de dominația crescândă a piețelor financiare globale și a corporațiilor multinaționale asupra economiilor naționale”. A. Giddens (1979, apud I. Bari, p. 7) oferă o definiție din perspectivă sociologică: globalizarea este văzută ca „intensificarea 10 relațiilor sociale În lumea Întreagă, care leagă Într-
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cea sociologică T. Brăilean (2004, p. 131 132) concluzionează că globalizarea este un fenomen complex caracterizat printr-o serie de trăsături specifice: creșterea interdependențelor la nivel global, internaționalizarea schimburilor și a producției, libera circulație a capitalurilor, mărfurilor, informației și persoanelor, dominația firmelor multinaționale, hiperconcurența la nivel global, nașterea unei societăți civile globale, resemnificarea identităților naționale, culturale și spirituale. În literatura de specialitate se vorbește din ce În ce mai mult de Întreprinderea globală. De la Întreprinderea internațională, apărută la Începutul secolului al XXlea s-a trecut
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pe rând săi arunce câte o mână de lut umed care răbufnea greu și trist pe scândurile odihnei de veci... După Înmormântare, Glanetașu a făcut pomeni pentru sufletul fiului său, Ion. Satul Pripas este locuit de români și maghiari sub dominație austro-ungară. În sat există o ierarhie bine determinată În funcție de averea fiecăruia. În frunte se află Ștefan Hotnog, apoi țărani bogați, ca Vasile Baciu, Toma Bulbuc, țărani Înstăriți, ca Simion Lungu și săraci ca Ion, Florica, văduva lui Maxim Oprea. În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
au sesizat cu limpezime faptul că regimul juridic al proprietății funciare feudale, exprimând „nonsensul devălmășiei țărănești, care implica negarea însăși a dreptului lor (atât a «bonjuriștilor», cât și a boierimii mari) de viitori proprietari deplini” (Stahl, 1938, pp. 574-575), alături de dominația națională, explicau starea precară, de înapoiere social-economică și culturală a țării. Cei dintâi sociologi au fost sensibili la somația momentului și, în ciuda orientărilor lor teoretico-ideologice diferite, au adoptat, unitar, o strategie de dezvoltare definită ca proces de modernizare a tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
marea familie a teoriilor dependenței și subdezvoltării, prin care deja paradigma clasică a tranziției este criticată sever și părăsită în cele din urmă. O poziție specială par să dețină teoriile mondialiste și marea clasă a teoriilor preocupate de efectul de dominație pe care-l induce fenomenul dezvoltării capitaliste. Este clasica grupare a teoriilor imperialismului, într-o ediție nouă care se leagă de numele unei interesante cărți a lui Giovani Arrighi, Geometria imperialismului. Clasa teoriilor neoevoluționiste americane se cuvine și ea amintită
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru a atinge modernitatea” (So, 1990, p. 96). Pentru a reda starea țărilor lumii a treia, Frank propune conceptul de dezvoltare a subdezvoltării, dezvăluind faptul că „subdezvoltarea nu e o condiție naturală, ci un artefact creat de lunga istorie a dominației coloniale” (So, 1990, p. 96). Pentru subdezvoltare, Frank propune așadar o „explicație externă”. Întârzierea nu poate fi explicată, apreciază el, prin feudalism sau tradiționalism pentru că țări precum China sau India erau țări avansate înainte de a intra în starea colonială (în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
propune așadar o „explicație externă”. Întârzierea nu poate fi explicată, apreciază el, prin feudalism sau tradiționalism pentru că țări precum China sau India erau țări avansate înainte de a intra în starea colonială (în secolul al XVIII-lea). Experiența colonială și a dominației străine a răsturnat trendul dezvoltării multor țări avansate ale lumii a treia. Modelul de explicație alternativ propus de Frank este acela al relației „metropolă-satelit”. „Acest tip de relații își au originea în perioada colonială, când cuceritorii au implantat noi orașe
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
atrage după sine și putere militară, și putere culturală, întrucât avuția atrage după sine prestigiu și este atractivă pentru intelectualii cei mai buni ai epocii. Suportul economiei centrale este furnizat de poziția sa în „sistemul mondial”, care este una de dominație asupra periferiei. Periferia, la rândul ei, constă în ariile „coloniale” sau „subdezvoltate”, al căror rol este de a furniza materii prime și produse primare ariilor centrale în termeni avantajoși. Statele cu o poziție intermediară între cele două arii - centrală și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a muncitorilor industriali. Societatea postindustrială nu mai seamănă cu cea industrială, iar pentru comunismul politic această schimbare bruscă de direcție a avut efectul de a pune clasa politică în fața unei alegeri dificile: sau accepta diminuarea drastică a bazei sale sociale - dominația numerică și socioeconomică a proletariatului industrial - în favoarea tocmai a acelor categorii sociale care erau mai dispuse să conteste dominația politică a partidelor comuniste (intelectualitate tehnică și umanistă, funcționarii etc.), sau accepta pierderi semnificative la nivelul bunăstării populației. În Europa Centrală
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
direcție a avut efectul de a pune clasa politică în fața unei alegeri dificile: sau accepta diminuarea drastică a bazei sale sociale - dominația numerică și socioeconomică a proletariatului industrial - în favoarea tocmai a acelor categorii sociale care erau mai dispuse să conteste dominația politică a partidelor comuniste (intelectualitate tehnică și umanistă, funcționarii etc.), sau accepta pierderi semnificative la nivelul bunăstării populației. În Europa Centrală și de Est comunismul politic a refuzat o transformare paralelă a societăților socialiste și rezultatul este că a ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în potențialul socioeconomic al socialismului. Dimpotrivă, urmașii lui s-au dovedit a fi suficient de pragmatici pentru a opune unei clase de capitaliști occidentali o clasă de capitaliști ruși, egali ca putere și resurse și la fel de abili în competiția pentru dominația globală. Germania de Est, Cehia, Ungaria și alte țări central-europene s-au predat necondiționat ofensivei capitalului occidental. Rezultatul a fost „capitalismul fără capitaliști” al noilor membri ai Uniunii Europene, colonizați, într-o măsură mai mare sau mai mică, de capitalul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de 2 726 de societăți comerciale privatizate, este limpede că, în această perioadă, România privatizează la nivelul micului capital. De altfel, dintre aceste 2 726 de societăți, trei sferturi sunt mici. Asta nu înseamnă că, în acești primi ani - ai dominației politice a stângii (FSN, FDSN, PDSR), considerată „neocomunistă” - România nu construiește capitalismul. Dimpotrivă, o face într-un ritm extrem de alert și cu costuri foarte mari. În primul rând, îl construiește instituțional. În al doilea rând, îl construiește și social, „incubând
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dintre capitalul străin și cel românesc. 1997-2005 este, din punct de vedere sociologic, perioada cea mai interesantă a tranziției românești. Până în 1996, tranziția capitalistă românească avea, în mare măsură, trăsăturile unei evoluții. Lipsa unui proiect capitalist al tranziției permitea o dominație aproape absolută a tranziției spontane. Nefiind o prioritate a globalizării (Malița, 1999), România evoluează, acordând prioritate caracteristicilor interne în raport cu cele ale modelului extern, între limitele destul de largi ale toleranței occidentale, răspunzând comandamentelor generale ale tranziției postcomuniste, dar modelându-le în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prin intermediul instituțiilor financiare internaționale și al rețelei de instituții politice regionale în care România e cuprinsă și care evaluează tranziția. După 1999 însă, când România începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană, criteriile de organizare a economiei și societății care asigură dominația capitalului european devin condiții tehnice ale aderării. În felul acesta, inițial prin presiune politică și financiară internațională, iar ulterior prin însăși fixarea obiectivelor strategice ale tranziției, clasa politică românească este silită să acționeze tocmai împotriva celor în folosul cărora intenționa
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltării, accentuându-se importanța calității creșterii, a dezvoltării nu doar economice, ci și sociale sau umane, lărgindu-se sfera conceptului de dezvoltare. Începând cu anii ’60, contestarea măsurării venitului ca indicator adecvat al dezvoltării a devenit tot mai evidentă - începe dominația indicatorilor sociali. Se consolidează activitatea United Nations Research Institute for Social Development (UNRISD), fondat în 1963 în cadrul primei Decade a Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Decada a accentuat o noua abordare a dezvoltării, în care indicatorii progresului economic erau considerați limitativi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Society al cărui scop era analiza impactului psihologic, social și cultural al progresivei implementări a acestor metode în câmpul muncii. Conține lista Rapoartelor către Clubul de la Roma, în ordine cronologică. În continuare, voi denumi „comunism” regimul politic totalitar rezultat din dominația politică a partidului comunist și „socialism” forma de organizare socială și economică ce a rezultat din tranziția coordonată de acesta. Altfel spus, comunismul este un regim politic, în vreme ce socialismul e o formă de organizare a societății. Ignorarea acestei diferențe a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
regimului, a preferat în ce privește analizarea situației evreilor din România în timpul celui de-al doilea război mondial să preia aproape ad-litteram, clișeele, opiniile preconcepute și mistificările introduse în circuitul științific de Aurel Karețki și Maria Covaci: "În cei patru ani de dominație a Reich-ului hitlerist asupra României arată Aurică Simion Berlinul a încercat, în repetate rânduri, să determine autoritățile române să treacă la rezolvarea "problemei evreiești" după "modelul nazist". Mai mult încă, în vara anului 1941, hitleriștii au organizat la Iași, cu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ocupației sovietice. În consecință, factorii decizionali români au prezentat participarea României la ostilități în fața opiniei publice din țară, dar și a populației din Basarabia și Bucovina de nord nu numai ca o campanie destinată a elibera cele două provincii de sub dominația bolșevică și a reîntregi frontierele amputate în anul 1940, ci și ca o bătălie purtată împotriva comunismului și evreilor. Astfel, afișele propagandistice ale armatelor a 3-a și a 4-a române abundau în lozinci de tipul: "Armatele română și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Basarabia și Bucovina a unui semn distinctiv. 71. 8 august 1941. Nota nr. 196 înaintată Inspectoratului Jandarmi Cernăuți de către Legiunea de Jandarmi Soroca. referitoare la executarea ordinelor primite în vederea urmăririi și arestării elementelor care au îndeplinit diferite funcții în perioada dominației sovietice, respectiv trecerea peste Nistru a evreilor și minoritarilor ostili. 72. 8 august 1941. Instrucțiunile nr. 31.200 elaborate de Marele Stat Major cu privire la aplicarea dispozițiilor regulamentului statului militar al evreilor. 73. 10 august 1941. Nota nr. 10.119 înaintată
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
să le interzică circulația și să fie în măsură a face cu ei ceeace voi ordona, când va fi momentul oportun. Trebue să se pregătească serviciul, care să adune din Basarabia și Bucovina toate crimele și toate suferințele populației în timpul dominației bolșevice, pentru a fi imediat folosite la țară, în fabrici, cinematografe și în școli". Deasemenea, Domnia-Sa a aprobat toate propunerile făcute de Ministerul Propagandei Naționale, prin darea de seamă înaintată cu Nr. 83/M din 31 Mai 1941141 și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
August Ziua 8 Legiunea Jandarmi Hotin către INSPECTORATUL JANDARMI CERNĂUȚI Avem onoare a raporta: 1). Instrucțiunile informative pe care le-am primit direct de la Inspectoratul General Jand. înainte de a ocupa cu jandarmii Județul Hotin, prevăd: "Identificarea tuturor acelor cari sub dominația sovietică au îndeplinit diverse funcțiuni în partidul comunist, în administrația publică, precum și în orice altă întreprindere publică sau privată, controlată sau necontrolată de Statul Sovietic. Cei dovediți că au activat contra intereselor românești vor fi urmăriți conform legilor în vigoare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a ordonat să-i aducem înapoi. În afară de cei 50 indivizi pe care i-a adus înapoi Germanii, mai sunt și alții pe care i-a adus Jandarmii. Aceste stări de lucruri ne-a adus în situația: Toți indivizii care în timpul dominației Sovietice au insultat armata, și-au bătut joc de credința noastră strămoșească, care au slujit N.K.V.D. și au contribuit la deportarea și maltratarea bunilor gospodari, se plimbă nesupărați prin satele și orașele acestui Județ. Au micșorat prestigiul autorităților românești considerându
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]