7,666 matches
-
20 martie — președinte al Partidului Național Moldovenesc, iar pe 16 mai — al Societății Culturale Moldovenești. În toată această perioadă a îndeplinit funcția de locțiitor al comisarului Basarabiei, C. A. Mimi. A fost cel dintâi locuitor din Chișinău care a arborat drapelul României la reședința sa. La 7 iunie 1919 a fost ales membru onorific al Academiei Române. În cadrul României Mari desfășoară o vastă activitate, el devenind: președinte al Comisiei Monumentelor Istorice Basarabene (1919), al Ligii Culturale, secția Chișinău (1920), membru al comitetului
Paul Gore () [Corola-website/Science/307227_a_308556]
-
Culorile naționale ale românilor din Basarabia” (rămas în manuscris). Acesta își propune să demonstreze că basarabenii trebuie să utilizeze în mod firesc tricolorul românesc: Din această perspectivă, heraldistul Silviu Andrieș-Tabac îl consideră pe Gore drept autor moral al stemei și drapelului Republicii Democratice Moldovenești, în principal datorită faptului că "„Paul Gore avea posibilitatea reală să influențeze opinia elitei revoluționare și cea publică. [...] Numai un heraldist profesionist de talia lui putea să găsească o formulă care să exprime în limbaj heraldic eliberarea
Paul Gore () [Corola-website/Science/307227_a_308556]
-
deschis. Cea de-a doua jumătate, tăiată roșu și azur, era încărcată cu un cap de bour având soarele între coarne. Acest scut era timbrat de o coroană închisă și avea drept tenanți doi delfini afrontați, însoțiți de câte două drapele tricolore plasate pe verticală. Capetele delfinilor se sprijineau pe două țevi de tun, încrucișate la baza scutului și plasate pe ramuri înfrunzite de stejar. O panglică albastră, pe care scria cu aur „”, înfășura cele două țevi de tun. Toate aceste
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
stea între coarne."” Acest simbol avea să fie din nou modificat la 12 martie 1863, când Consiliul de Miniștri adoptă o hotărâre care arată că "„o acvilă romană cu crucea în gură să fie pusă ca emblemă a României deasupra drapelului armatei, iar Zimbrul și Vulturul intruniți,constituind armele României, să formeze sigiliul și timbrul Statului”". Pentru ducerea la îndeplinire a acestei hotîrâri, Ministrul de Război, generalul Florescu înaintează domnitorului raportul nr. 2433 din 18 martie 1863, care în urma aprobării de către
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
Război, generalul Florescu înaintează domnitorului raportul nr. 2433 din 18 martie 1863, care în urma aprobării de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, va determina apariția Înaltului Ordin de Zi nr. 274 din 19 martie 1863, prin care hotărârile guvemului cu privire la stema și drapelul țării vor fi puse în practică.. Un alt proiect din același an, pictat tot de către Carol Popp de Szathmary, avea ca element central un scut circular, sfertuit, roșu în cartierul unu, albastru în cartierele doi și trei, și aur în
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
stema țării, în jurul căreia este scris .”" Această stemă avea să rămână nemodificată până la căderea regimului comunist, la sfârșitul anului 1989. După căderea regimului comunist, încă din primele momente ale Revoluției din 1989, stema comunistă a fost ruptă sau tăiată de pe drapelul național, drapelele cu o gaură în mijloc în loc de stemă fiind unul din simbolurile acestei revoluții. Pe măsură ce mijloacele au permis, vechea stemă comunistă a fost eliminată și de pe sigiliile oficiale, în interiorul lor apărând scris pentru început doar numele țării (în variantele
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
în jurul căreia este scris .”" Această stemă avea să rămână nemodificată până la căderea regimului comunist, la sfârșitul anului 1989. După căderea regimului comunist, încă din primele momente ale Revoluției din 1989, stema comunistă a fost ruptă sau tăiată de pe drapelul național, drapelele cu o gaură în mijloc în loc de stemă fiind unul din simbolurile acestei revoluții. Pe măsură ce mijloacele au permis, vechea stemă comunistă a fost eliminată și de pe sigiliile oficiale, în interiorul lor apărând scris pentru început doar numele țării (în variantele sau ). Încă
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
fost cel care flutura deasupra Casei Albe în ziua în care Pearl Harbor a fost atacat. Căpitanul USS Missouri, Stuart Murray explică însă: „La ora opt, noi am arborat un set de fanioane colorate curate la arborele principal și un drapel național la pupa, dat fiind că eram la ancoră, și aș vrea să adaug că acestea erau doar steaguri militare navale regulamentare, pe care le-am scos din magazie, nimic special despre ele, iar acestea nu au mai fost folosite
Actul capitulării Japoniei () [Corola-website/Science/308741_a_310070]
-
la: Cavaleri: 125,000 Ofițeri: 10,000 Comandori: 1,250 Mari Ofițeri: 250 Marile Cruci: 75 Mare Maestru: 26 Clasament Medalie superioară Nici una Medalie inferioară Ordinul Eliberării. Greacă prin nume, (inspirată de Legio honoratorum conscripta din Antichitate), prin simbolismul ei (drapelul) și prin organizare (26 cohorte pentru Anglia), Legiunea de Onoare se eliberează de tradiția ordinelor Regimului vechi, fiind deschisă tuturor, și nu numai nobililor, funcționarilor, bogaților și celor cu influență. Cum unii considerau că acesta este un prejudiciu adus principiului
Legiunea de onoare () [Corola-website/Science/308157_a_309486]
-
din lauri și ale cărei extremități inferioare, încrucișate sunt unite printr-un nod. Centrul stelei prezintă un medalion din aur cu imaginea Republicii, înconjurată de un cerc albastru, pe care scrie: REPUBLICA FRANCEZĂ . Pe revers, medalionul din aur are două drapele tricolore cu inscripția Onoare și Patrie, punând în evidență astfel data creării Ordinului: 19 Florar (a opta lună din Revoluția franceză), an X. Insigna este agățată de o panglică roșie, poate moștenire a Ordinului Militar din Saint-Louis. Aceasta are o
Legiunea de onoare () [Corola-website/Science/308157_a_309486]
-
de cooperare cu ESA în domeniul utilizării pașnice a spațiului cosmic, urmat de un acord-cadru cu ESA în anul 2006. România a contribuit prin co-investigatori la mai multe misiuni ESA precum Hershel, Planck, SOHO și Gaia. Începând cu anul 2012 drapelul României este ridicat la sediile Agenției Spațiale Europene (ESA), după ce pe 22 decembrie 2011 România a devenit oficial al 19-lea stat membru ESA. Odată cu aderarea României la ESA, se deschide cercetătorilor români, dar mai ales industriei românești, oportunitatea de
Agenția Spațială Română () [Corola-website/Science/308174_a_309503]
-
afla curtea imperială. Este o epocă extrem de importantă în istoria Japoniei datorită pătrunderii budismului, care a produs esențiale schimbări în civilizația vremii. În anul 552 sosește din Coreea o misiune diplomatică care a adus imagini ale lui Buddha (picturi pe drapele, baldachine sau în sutre; sculpturi). Noua religie a captivat curtea imperială și clasa nobiliară prin fastul ce însoțea slujbele. În perioada imediat următoare au început să vină din China și Coreea numeroși artiști, cărturari, artizani, călugări trimiși în dar curții
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
Fiziologie a Plantelor, membru al Societății de Fiziologie Vegetală din Federația Rusă, președinte al Societății de Fiziologie și Biochimie Vegetală din Republică Moldova, redactor-șef al revistei Știință agricolă. A fost distins cu titlul de „Om emerit”, decorat cu Ordinul „Drapelul Roșu de Muncă”, cu 2 ordine „Insignă de Onoare”, cu Medalia „Academicianul N. I. Vavilov”, cu Medalia de Aur „Henri Coandă” (România) și cu Medalia de Aur OMPI (Geneva). Este laureat al Premiului „Academicianul D. N. Preanisnikov”, al Premiului Academiei Române, al
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
de Yad Vashem. Cu banii strânși de comitet, Wallenberg a închiriat 32 de clădiri din Budapesta și le-a declarat , protejate de . El a pus semne ca „Biblioteca Suedeză” și „Institutul Suedez de Cercetări” la ușile lor, și a arborat drapele suedeze uriașe pe fațada acelor clădiri, pentru a promova aparențele. Clădirile au ajuns să găzduiască în cele din urmă aproape 10.000 de oameni. Sandor Ardai, unul dintre șoferii lui Wallenberg, relata ce a făcut Wallenberg când a interceptat un
Raoul Wallenberg () [Corola-website/Science/307560_a_308889]
-
cât și escadrila independenta au fost desființate. Nimănui nu i-a venit sa creadă până în momentul în care a sosit la unitate documentul oficial. La momentul citirii ordinului de desființare a participat generalul Gheorghe Bucșe, comandantul Statului Major al Aviației; drapelele de luptă ale unităților au fost preluate de la comandorul Trasca Puskin de către căpitanul-comandor Sandachi Paul, directorul Muzeului Aviației. În anul 2002, aerodromul militar Alexeni a fost dezafectat iar prin HG 611/29.05.2003 acesta a fost transferat din administrarea
Aerodromul Alexeni () [Corola-website/Science/306600_a_307929]
-
din Cluj. În 1615 Gabriel Bethlen comandă aici două sfeșnice de argint, pentru care plătește 200 de mărci, sfeșnice trimise la moscheea din Istambul a sultanului. Armurierii au beneficiat de asemenea de comenzi semnificative, ei furnizându-i lănci, mânere de drapel, sulițe de luptă și sulițe de paradă. Tot ei vor fi cei la care va apela principele pentru a efectua reparații ale tunului mare al cetății de la la Alba Iulia. Odată cu ridicarea palatului princiar de la Alba Iulia, majoritatea constructorilor clujeni
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
Drapelul național al României este un tricolor cu benzi verticale, începând de la lance, albastru, galben și roșu. Are o proporție de 2:3 între lățime și lungime. Constituția României prevede la articolul 12, alineatul 1 că „ este tricolor; culorile sunt așezate
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
roșu. Are o proporție de 2:3 între lățime și lungime. Constituția României prevede la articolul 12, alineatul 1 că „ este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roșu”. Proporțiile, nuanțele culorilor precum și protocolul drapelului au fost stabilite prin Legea nr. 75 din 16 iulie 1994. Drapelul este foarte asemănător cu drapelul civil al Andorrei și cel de stat al Ciadului, neavând însă nici o legătură cu acestea. Asemănarea cu drapelul Ciadului, care diferă de drapelul
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
României prevede la articolul 12, alineatul 1 că „ este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roșu”. Proporțiile, nuanțele culorilor precum și protocolul drapelului au fost stabilite prin Legea nr. 75 din 16 iulie 1994. Drapelul este foarte asemănător cu drapelul civil al Andorrei și cel de stat al Ciadului, neavând însă nici o legătură cu acestea. Asemănarea cu drapelul Ciadului, care diferă de drapelul românesc doar prin nuanța ușor mai închisă a fâșiei albastre (indigo, în loc de
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
alineatul 1 că „ este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roșu”. Proporțiile, nuanțele culorilor precum și protocolul drapelului au fost stabilite prin Legea nr. 75 din 16 iulie 1994. Drapelul este foarte asemănător cu drapelul civil al Andorrei și cel de stat al Ciadului, neavând însă nici o legătură cu acestea. Asemănarea cu drapelul Ciadului, care diferă de drapelul românesc doar prin nuanța ușor mai închisă a fâșiei albastre (indigo, în loc de cobalt cum e la cel
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Proporțiile, nuanțele culorilor precum și protocolul drapelului au fost stabilite prin Legea nr. 75 din 16 iulie 1994. Drapelul este foarte asemănător cu drapelul civil al Andorrei și cel de stat al Ciadului, neavând însă nici o legătură cu acestea. Asemănarea cu drapelul Ciadului, care diferă de drapelul românesc doar prin nuanța ușor mai închisă a fâșiei albastre (indigo, în loc de cobalt cum e la cel românesc), a stârnit discuții la nivel internațional: ambasada Ciadului de la Moscova a înaintat Organizației Națiunilor Unite un protest
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
drapelului au fost stabilite prin Legea nr. 75 din 16 iulie 1994. Drapelul este foarte asemănător cu drapelul civil al Andorrei și cel de stat al Ciadului, neavând însă nici o legătură cu acestea. Asemănarea cu drapelul Ciadului, care diferă de drapelul românesc doar prin nuanța ușor mai închisă a fâșiei albastre (indigo, în loc de cobalt cum e la cel românesc), a stârnit discuții la nivel internațional: ambasada Ciadului de la Moscova a înaintat Organizației Națiunilor Unite un protest oficial, prin care cerea ca
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
românesc doar prin nuanța ușor mai închisă a fâșiei albastre (indigo, în loc de cobalt cum e la cel românesc), a stârnit discuții la nivel internațional: ambasada Ciadului de la Moscova a înaintat Organizației Națiunilor Unite un protest oficial, prin care cerea ca drapelul României să nu mai fie arborat la ONU, protest respins deoarece existența tricolorului vertical albastru-galben-roșu ca drapel al României este anterioară existenței statului Ciad. Tricolorul românesc este, de asemenea, înrudit cu cel al Republicii Moldova, acesta din urmă având însă o
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
românesc), a stârnit discuții la nivel internațional: ambasada Ciadului de la Moscova a înaintat Organizației Națiunilor Unite un protest oficial, prin care cerea ca drapelul României să nu mai fie arborat la ONU, protest respins deoarece existența tricolorului vertical albastru-galben-roșu ca drapel al României este anterioară existenței statului Ciad. Tricolorul românesc este, de asemenea, înrudit cu cel al Republicii Moldova, acesta din urmă având însă o proporție diferită (1:2 în loc de 2:3), un albastru mai deschis și stema țării în centru. Legea
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Ciad. Tricolorul românesc este, de asemenea, înrudit cu cel al Republicii Moldova, acesta din urmă având însă o proporție diferită (1:2 în loc de 2:3), un albastru mai deschis și stema țării în centru. Legea nr. 75/1994 precizează că fâșiile drapelului național au culorile "albastru cobalt", "galben crom" și "roșu vermion". Publicația "Album des pavillons nationaux et des marques distinctives" (2000) propune echivalarea culorilor drapelului național al României cu următoarele nuanțe: Conform unei legende foarte răspândite, culorile roșu, galben și albastru
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]