7,011 matches
-
p. (Eminesciana. Serie nouă; 14) * IACOBAN, Mircea Radu. Căminarul. Iași: Junimea, 2012, 212 p. (Eminesciana. Serie nouă; 15 (77)) * COJOCARU, Carmina Mimi. Antropogonia eminesciană. Prefață Dumitru Micu. Iași: Junimea, 2012, 202 p. (Eminesciana. Serie nouă; 16 (78)) * CODREANU, Theodor, Basarabia eminesciană, Iași: Junimea, 2013, 244 p. (Eminesciana. Serie nouă; 17(79) * RACHIERU, Adrian Dinu, Conviețuirea cu Eminescu, Iași: Junimea, 2013, 244 p. (Eminesciana. Serie nouă; 18 (80) Vă invităm să vizitați site-ul Editurii Junimea, la adresa www.editurajunimea.ro, unde puteți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Mircea Radu. Căminarul. Iași: Junimea, 2012, 212 p. (Eminesciana. Serie nouă; 15 (77)) * COJOCARU, Carmina Mimi. Antropogonia eminesciană. Prefață Dumitru Micu. Iași: Junimea, 2012, 202 p. (Eminesciana. Serie nouă; 16 (78)) * CODREANU, Theodor, Basarabia eminesciană, Iași: Junimea, 2013, 244 p. (Eminesciana. Serie nouă; 17(79) * RACHIERU, Adrian Dinu, Conviețuirea cu Eminescu, Iași: Junimea, 2013, 244 p. (Eminesciana. Serie nouă; 18 (80) Vă invităm să vizitați site-ul Editurii Junimea, la adresa www.editurajunimea.ro, unde puteți comanda oricare din titlurile noastre, beneficiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Antropogonia eminesciană. Prefață Dumitru Micu. Iași: Junimea, 2012, 202 p. (Eminesciana. Serie nouă; 16 (78)) * CODREANU, Theodor, Basarabia eminesciană, Iași: Junimea, 2013, 244 p. (Eminesciana. Serie nouă; 17(79) * RACHIERU, Adrian Dinu, Conviețuirea cu Eminescu, Iași: Junimea, 2013, 244 p. (Eminesciana. Serie nouă; 18 (80) Vă invităm să vizitați site-ul Editurii Junimea, la adresa www.editurajunimea.ro, unde puteți comanda oricare din titlurile noastre, beneficiind de reduceri. Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Păcurari nr. 4 (BCU Mihai Eminescu), cod 700511, Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
omul din scrisori Mihai Eminescu, Editura Humanitas, București, 2009. 1 Geta Deleanu, Probleme de filosofie socială și de filosofia culturii în scrierile sociale și politice ale lui Eminescu, Editura Metafora, Constanța, 2000. *) Călin Teutișan, Textul în oglindă. Reflecții ale imaginarului eminescian, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj Napoca, 2006, Colecția Ianus. *) Cornel Ungureanu, Istoria secretă a literaturii române, Editura Aula, Brașov, 2007, Colecția Studii 2 Ioana Vasiloiu, Receptarea critică a lui Eminescu până la 1930, Editura Muzeului Literaturii Române, București, 2008. * Paul Iruc, Eminescu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Tradiție și literatură. Răsfoind clasicii noștri. Ediție îngrijită, notă asupra ediției, bibliografie, note, referințe critice, indice de nume și postfață de Cornelia Pillat. Editura Du Style, București 2004, pp. 444-458. * Mihai Rusu, Un Eminescu al meu. Abordare problematizată a poeziei eminesciene în procesul instructiv educativ, Editura Pontos, Chișinău, Republica Moldova, 2000. * "Doina" lui Eminescu 125 de ani, de Victor Crăciun, în colaborare cu Tudor Nedelcea. Cu un cuvânt înainte de acad. Eugen Simion. Fundamentări de: D. Panaitescu-Perpessicius, D. Murărașu, G. Călinescu, I. Rotaru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de pretutindeni, Editura Semne, București, 2008. 7 George Uscătescu, Luceafărul la centenar (poem dramatic în proză), Editura revistei Destin, Madrid, 1989. * Pentru o mai ușoară și simplificată posibilitate de fixare a prezenței autorilor comentați în cele zece volume de exegeză eminesciană pe care le-am publicat până în prezent, cu stăruință, de-a lungul a două decenii, am notat astfel: I. EMINESCU ÎN CONȘTIINȚA CRITICII (Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994) II. EMINESCU ÎN PERSPECTIVĂ CRITICĂ (Editura Cogito, Oradea, 1997) III. EMINESCU
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
mai Întâi resincronizat bioritmul cozii sale basarabene. Reactivarea Mitropoliei Basarabiei În cadrul Patriarhiei Române este astfel În primul rând un act ecologic. Al unei ecologii superioare, spirituale. S’o ajutăm! “Radiosfera”, 7 ianuarie 1996, ora 11,26 64. Ecologie În romantismul eminescian Cu ani În urmă, cineva a tulburat drumul meu ciclic, invariabil dintre laborator și casă care inevitabil trece prin fața parcului Copou: m’a determinat ca, din când În când, să las pragmatismul activității și să mă abat și În interior
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
depoluant. La sfârșitul vieții, Eminescu aduce o altă ipostază a apei: marea, care anihilează orice: păsări călătoare ori catarge, ori pe el Însuși. Într’adevăr, mării i se recunoaște o anumită, Însemnată, putere de autoepurare. Dar apa suferă, pe parcursul operei eminesciene, și un alt proces de evoluție. Anume, trece de la dulce la sărată. Și, Într’adevăr, unele cercetări ale mele au arătat că pe măsura creșterii salinității, puterea de autoepurare a mediului acvatic crește. Toate acestea sunt beneficiul naturii, care În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
alt proces de evoluție. Anume, trece de la dulce la sărată. Și, Într’adevăr, unele cercetări ale mele au arătat că pe măsura creșterii salinității, puterea de autoepurare a mediului acvatic crește. Toate acestea sunt beneficiul naturii, care În evoluția operei eminesciene devine tot mai Însemnat. Dar care este evoluția Poetului? E o incompatibilitate crescândă a unui om negentropic cu un mediu citadin entropizat, fizic și moral, evoluție argumentată de tranziția, În Încercarea de a-și creea un mediu negentropic, de la micul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fizic și moral, evoluție argumentată de tranziția, În Încercarea de a-și creea un mediu negentropic, de la micul și liniștitul lac, entropic deci, la imensitatea agitată, negentropică deci, a mării. Căci negentropia mării e aceea care o face, În poezia eminesciană, sălașul și refugiul zeilor primordiali, dacici, a lui Eminescu Însuși. Paranteză: oare Întâmplător Enescu a compus Vox Maris? Iar incompatibilitatea omului negentropic cu mediul și omul entropizat e sensul Luceafărului; omul entropic, Cătălina, refuză mediul negentropic, ceresc. Rareori codrul, lacul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și refugiul zeilor primordiali, dacici, a lui Eminescu Însuși. Paranteză: oare Întâmplător Enescu a compus Vox Maris? Iar incompatibilitatea omului negentropic cu mediul și omul entropizat e sensul Luceafărului; omul entropic, Cătălina, refuză mediul negentropic, ceresc. Rareori codrul, lacul, marea eminesciene sunt populate cu animale. Iar cele câteva nu sunt decât excepțiile ce Întăresc regula: Eminescu vede o epocă viitoare În evoluția biosferei, hegemonia vegetală pe care mi-am permis mai demult s’o profetizez, ca o compensare a efectului vieții
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
creatoare; Adrian Maniu sau poetul anarhic acomodat cu lumea și cu vremurile; dacă geniul literar al scriitorilor evrei este creator sau numai asimilator; Ion Trivale, exponentul literaturii noastre de tradiție autohtonă; F. Aderca, exponentul literaturii noastre scă pate din „Sahara eminesciană“; I. Brucăr, omul cu marota filo zo fică: farse, glume și escrocherii literare Într-o epocă de huzur nemaiîntâlnit, cum și o listă cu prețul alimentelor la 1915. - Ideea Europeană, foaia ca un mic teatru de avangardă și cu un
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ei și-aprinde. Aceasta-i Patria: un dor lucid, Tâmpla de vis a omului prin care Toți ne simțim o țară și-un partid, O unică ființă luptătoare.“ („Aceasta-i patria“, Scînteia, 7 decembrie 1977) „În tonul grav al poemelor eminesciene, dedicate ființei, civilizației și vitejiei acestui neam, trebuie citite toate chemările tovarășului Nicolae Ceaușescu, repetate tot mai des în ultima vreme, cu o pasiune și o luciditate rar întâlnite la marii oameni politici, semn, deci, al unei responsabilități majore, totale
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
i s-a părut întotdeauna un fake dezgus tător (cum și este în bună parte) iese limpede în evidență cînd ne gîndim că faimosul - sau, cum spun americanii, in-famous - număr despre Eminescu al Dilemei e creația lui. La demistificarea mitului eminescian au contribuit atunci, cu texte fioroase, și T.O. Bobe sau Răzvan Rădulescu, din același fost cenaclu contracultural. Mai tîrziu, Cezar a editat o carte în care a adunat toate reacțiile - furibunde sau aprobatoare - la intervențiile din acel număr (unde
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
să dăm fiecărui lucru sensul cuvenit, altfel arbitrariul poate deveni la fel de revoltător ca absurdul. Ascultam Într-o zi un regizor, care pregătise un spectacol Eminescu, declarînd: În textul spectacolului există numai 22 de silabe ale mele. Restul e numai cuvînt eminescian, dar Într-o altă ordine... Cum adică Într-o altă ordine? Cu exact aceeași piatră, dar Într-o altă ordine, se poate clădi un palat de Renaștere sau o Închisoare... Privesc printre crengile unor arțari bătrîni care se clatină În
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
două teme: aceea a cunoașterii, a tinereții, a spiritului universitar liber, dezinvolt și, în același timp, a ales să gloseze pe tema marilor mituri ale culturii românești. Așa s-au născut miturile etnogenezei românești, mitul Meșterului Manole, al Mioriței, mitul eminescian. Tot aici, la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iași, una dintre marile lui lucrări, poate capodopera absolută a lui Sabin Bălașa, Galaxia Iubirii, este tot o sugestie pe care i-a oferit-o poetul Mihai Eminescu. Prolific și talentat, Sabin
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
CRITIC, ISTORIC LITERAR, TRADUCĂTOR și PROFESOR Cercetător de prestigiu, unul dintre marii specialiști ai școlii ieșene de filologie, inițiată de Alexandru Philippide și continuată de Iorgu Iordan, prof. univ. dr. Dumitru Irimia sa dăruit cu generozitate studiului riguros al operei eminesciene. S-a născut la 21 octombrie 1939, în orașul Roman, județul Neamț, unde a urmat Liceul teoretic „Roman Vodă“. Între 1956-1957 a fost bibliotecar la Biblioteca comunei Văleni, județul Neamț. În 1962 a absolvit Facultatea de Filologie, secția Limba și
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
de Limba română de la aceeași facultate. Din anul 1963, când a devenit asistent, a parcurs toate treptele ierarhiei didactice universitare, iar în anul 1990 a devenit profesor. În 1976 a obținut titlul de Doctor în Filologie, cu teza Limbajul poetic eminescian, sub conducerea prof. dr. doc. Gavril Istrate. Din 1991 a fost conducător de doctorat, specializarea Stilistică și poetică. De-a lungul anilor a predat cursuri de Stilistică, Poetică, Teoria limbii, Lingvistică românească (Sintaxă), Poetica eminesciană, Stilistica și poetica imaginarului. În luna
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
în Filologie, cu teza Limbajul poetic eminescian, sub conducerea prof. dr. doc. Gavril Istrate. Din 1991 a fost conducător de doctorat, specializarea Stilistică și poetică. De-a lungul anilor a predat cursuri de Stilistică, Poetică, Teoria limbii, Lingvistică românească (Sintaxă), Poetica eminesciană, Stilistica și poetica imaginarului. În luna septembrie 1974 a urmat un stagiu de pregătire Corso di alta cultura, organizat de Fundația „Giorgio Cinni“ și Primăria Veneția (Italia), iar în lunile iulie-august 1991, 1992, cursuri speciale consacrate limbii literare italiene, organizate
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
cu Universitatea „ Ca’ Foscari“ din Veneția, Fundația Guggenheim și Centrul Cultural „Georges Pompidou“ din Paris, la Veneția, 2001. A fost inițiator și coordonator al editării volumelor cu comunicări ale studenților Caietele Mihai Eminescu, Iași, 1980-1990; al publicațiilor Colocviului Studențesc „Studii eminesciene“, Iași, 2004-2006; al revistei de filologie „Collegium“, Iași, 1985-1990; al colectivului de realizare a Dicționarului limbajului poetic eminescian, odată cu înființarea Catedrei „Eminescu“ la Facultatea de Litere a Universității „A.I. Cuza“ din Iași. A fost coordonator al proiectului de cercetare Studii
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
A fost inițiator și coordonator al editării volumelor cu comunicări ale studenților Caietele Mihai Eminescu, Iași, 1980-1990; al publicațiilor Colocviului Studențesc „Studii eminesciene“, Iași, 2004-2006; al revistei de filologie „Collegium“, Iași, 1985-1990; al colectivului de realizare a Dicționarului limbajului poetic eminescian, odată cu înființarea Catedrei „Eminescu“ la Facultatea de Litere a Universității „A.I. Cuza“ din Iași. A fost coordonator al proiectului de cercetare Studii despre Eminescu, în cadrul Centrului Național de Studii „Mihai Eminescu“ din Ipotești-Botoșani. A tradus din limba italiană (Alfredo Balducci
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Ipotești-Botoșani. A tradus din limba italiană (Alfredo Balducci, Mario de Michelli, Nino Palumbo, Giorgio Sterhler, Eugen Coșeriu, Nicolae Iorga etc.) și în limba italiană. A publicat volumele monografice: Structura gramaticală a limbii române. Verbul (Iași, Editura „Junimea“, 1976); Limbajul poetic eminescian (Iași, Editura „Junimea“, 1979); Structura gramaticală a limbii române. Sintaxa (Iași, Editura „Junimea“, 1983); Structura stilistică a limbii române contemporane (București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1986); Structura gramaticală a limbii române. Numele și pronumele. Adverbul (Iași, Editura „Junimea“, 1987); Morfo-sintaxa
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
caricaturi ale lui Aurel Dragoș sunt publicate de Lorin Popescu în ziarul „Curentul”din octombrie 1928. Aurel Dragoș a fost apreciat pentru caricaturile politice și sociale din: „Chemarea”, „Luptătorul”, „Adevărul”, „Dimineață”, „Facla”, „Clopotul”, „Lupta”etc. DRĂGĂNESCU-VERICEANU, Veturia, traducătoare a poeziei eminesciene în limba franceză; FILIP, Constantin V. (n. 1934), doctor în științele agricole, profesor doctor la Institutul Agronomic din Iași; FLORESCU, MIHAI (1895-1925), actor; FOCȘA, Gheorghe (n. 1903-1995), sociolog, etnograf și muzeograf, autor, director al Muzeului Satului; FOCȘA, Virgil (1923-1987), profesor
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
și autoritatea pentru o cauză mai bună, și anume să reclame includerea În volumele respective din seria de Opere complete (vol. IX și X) a unui studiu adecvat, care să explice nuanțat și să pună corect În context discursul antisemit eminescian. În 1957, tot Moses Rosen ceruse (și pentru o vreme obținuse) eliminarea primei pagini din romanul Baltagul, În care Mihail Sadoveanu inclusese o nevinovată legendă populară referitoare la câteva etnii, inclusiv la evrei. În volume de folclor - altfel meritorii -, În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1936). Într-o altă revistă legionară, Elena Wolf-Lupescu (poreclită „Roșcovana”), metresa regelui Carol al II-lea, era percepută „cu părul roșu «ca cărămida», ce Încadra o față pistruiată și cu buzele mari, groase și roșii, proprii și ele rasei” (Timpul eminescian, nr. 219, 8 octombrie 1940). Tot În acea perioadă, traversând cu trenul sudul Poloniei, Mihai Ralea descria - evitând formulări peiorative - un anume tip de evrei, una dintre Înfățișările „truditului de veacuri Ahasverus” : „totdeauna febrili, totdeauna grăbiți [...], cu părul roșu ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]