6,721 matches
-
acestora, cu excepția celor prevăzute la lit. a) pct. 1; ... c) de primarul general al municipiului București, cu avizul primarilor sectoarelor municipiului București, pentru lucrările care se execută: ... 1. pe terenuri care depășesc limita administrativ-teritorială a unui sector și cele din extravilan; 2. la construcțiile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b); ---------- Pct. 2 al lit. c) a alin. (1) al art. 4 a fost modificat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 261 din 7 iulie 2009 , publicată
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
nr. 847 din 16 decembrie 2008. Articolul 23 (1) Intravilanul localităților se stabilește prin planurile generale de urbanism - PUG -, aprobate potrivit legii. ... (2) Ulterior aprobării Planului General de Urbanism - PUG - pot fi introduse în intravilanul localităților și unele terenuri din extravilan, numai în condiții temeinic fundamentate pe bază de planuri urbanistice zonale - PUZ -, aprobate potrivit legii. ... (3) Terenurile destinate construirii, evidențiate în intravilan, se scot din circuitul agricol, definitiv, prin autorizația de construire. În cazul în care proprietarul terenului dorește să
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
bucătării de vară, grajduri pentru animale mari, pătule, magazii, depozite și altele asemenea. În mod similar, sunt asimilabile noțiunii de anexe gospodărești și garajele, serele, piscinele și altele asemenea. ● Anexe gospodărești ale exploatațiilor agricole Construcțiile situate în zone izolate în extravilan și îndepărtate de localitatea de reședință a lucrătorilor agricoli, menite să adăpostească mașini agricole, utilaje, mici ateliere, scule, alte bunuri ale acestora, inclusiv animale, precum și spații pentru cazare temporara pe timpul campaniilor agricole. ● Avizare/aprobare Avizare - procedură de analiză și de
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
cu/fără construcții, organizate și delimitate ca trupuri independente, plantate, aflate permanent sub ape, aflate în circuitul agricol sau având o altă destinație, înăuntrul căruia este permisă realizarea de construcții, în condițiile legii. Intravilanul se poate dezvolta prin extinderea în extravilan numai pe bază de planuri urbanistice zonale (PUZ), legal aprobate, integrându-se ulterior în Planul urbanistic general (PUG) al localității. ● Extravilanul localității Teritoriul cuprins între limita intravilanului și limita administrativ-teritorială a unității de bază (municipiu, oraș, comună), înăuntrul căruia autorizarea
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
sunt exploatate în prezent decât în mică măsură, existând disponibilități relevante în Bazinul Dunării. În acest context, aspectul cvasiorizontal al reliefului și fragmentarea redusă a oferit condiții favorabile pentru practicarea agriculturii. Terenurile agricole ocupă o suprafață de 64,2% din extravilan din care arabilul 97,8%. Solurile, constituite în cea mai mare parte din diferite tipuri de cernoziomuri și din soluri aluvionale, au o fertilitate ridicată, ceea ce permite practicarea pe scară largă a agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al producției vegetale
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
află în sudul țării și în sud-vestul județului, aproape de confluența râului Olt cu Dunărea. Delimitări: nord, nord-vest - comuna Lița; est - comuna Ciuperceni; sud - fluviul Dunărea, care constituie granița cu Bulgaria. Suprafața: 10719,7 ha; Suprafață intravilan: 1337,7 ha; Suprafață extravilan: 9382 ha; Nr. gospodării: 10458; Nr. locuințe: 12556. Municipiul și împrejurimile sunt dominate de întinsa Câmpie Română, fiind reprezentat de două formațiuni bine individualizate: asa-zisele câmpii joase (luncile râurilor) și spațiile interfluviale. Din prima categorie fac parte: lunca Dunării
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
în părțile de nord-est și est), de râul Sucevița (în partea de sud) și de pârâul Horodnic, afluent al râului Pozen (în nord). Amplasat pe o fostă zonă mlăștinoasă (care se păstrează încă în Zona Protejată „Ochiuri” și în zona extravilană dinspre Frătăuții Vechi), municipiul Rădăuți este traversat de mai multe pâraie. Deși există tentația considerării Topliței drept pârâu principal (deoarece acesta trece prin centrul localității), debitul cel mai mare este înregistrat de Pozen (care trece prin nordul localității). Alte pâraie
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
aproape 130 km est de București și 150 km vest de Constanța. Orașul este traversat de râul Ialomița, unul dintre cele mai importante râuri din România. Suprafața totală a localității este de 13.286 ha, din care 11.987 ha extravilan și 1.300 ha intravilan. Municipiul se înscrie într-un areal ce face parte din Platforma Valahă, care reprezintă partea coborâtă a Platformei Moesice. Fundamentul solului este foarte vechi și constituit din cristalin cu strat sedimentar. Arealul este afectat de
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
Fundamentul solului este foarte vechi și constituit din cristalin cu strat sedimentar. Arealul este afectat de falii, cea mai importantă dintre acestea fiind cea care trece prin Nordul orașului, venind din Dobrogea. Relieful localității, inclusiv cele 11.987 ha din extravilan, a căror altitudine maximă este de 35 m, este constituit pe nisipuri și prezintă ondulări, dune și văiugi, ori depresiuni interdunare orientate N-S sau NE-SV. Se disting în zonă câmpuri, văi, terase și lunci: Câmpul Ciulniței, Terasa Ialomiței
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
un turism de tranzit. De altfel, în vecinătatea orașului Mizil se află o zonă considerată rezervație hidrologica cu izvoare minerale — Băile Boboci. Suprafața totală a zonei administrative a orașului este de 1931 ha, din care 432 ha intravilan, 1499 ha extravilan. Orașul are în componență și localitatea Fefelei. Școala, în Mizil, a fost construită în 1855, de către boierul Ion Carnaciunescu, dar carte a început să se învețe de prin 1838. În urma stăruințelor lui Leonida Condescu, prin 1902, lua ființă în Mizil
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
750 km de-a lungul Văii Ialomiței între Miculești și Zărăfoaia și pe o lățime de 7,375 km între Pucioasa-Sat și Maluri, având o suprafață totală de 4239 hectare, dintre care teren intravilan 714,4 hectare și 3545 hectare extravilan Se învecinează la nord cu comuna Moțăieni, orașul Fieni (satul Berevoești) și comuna Bezdead, satul (Măgura), la sud cu comuna Brănești, satul Lăculețe, la est cu comunele Vârfuri, Valea Lungă și Glodeni, iar la vest cu Vulcana Băi. Râul Ialomița a
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
mult chiar, comunitatea religioasă a localnicilor a inițiat un proiect edilitar în memoria eroilor locali. În 1938, Parohia Valea Rusului a dorit efectuarea unui schimb de teren, prin care primaria locală ar fi primit 1978 m din terenul agricol parohial (extravilan) în schimbul a 1000 m în centrul satului pentru construirea unei case parohiale. Ulterior, când demersurile erau destul de înaintate, fără a fi intocmite încă acte oficiale, parohia Valea Rusului are inițiativa- în cazul aprobării schimbului- de a renunța la terenul
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
Cricovul Dulce. Rețeaua hidrografica secundară este reprezentată de pâraie: Racila care traversează satul Ion Luca Caragiale și Neagră situat în sudul comunei (satul Mija). Suprafață comunei I.L. Caragiale este de 6178 ha, din care 254 ha intravilan și 5924 ha extravilan. După destinație, situația se prezintă astfel: Pădurile, pășunile și fânețele ocupă o suprafață de 4160 ha și reprezintă circa 67% din totalul suprafeței administrativ-teritoriale a comunei. Islazul ocupă o suprafață de circa 220 ha. Cea mai importantă resursă a solului
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
depline al comunei. Fiind o comună nou înființată, economia nu este foarte dezvoltată, fiind axată mai mult pe agricultură (porumb, grâu, floarea soarelui), pe vie și pe legumicultură. Activitățile agricole se desfășoară pe o suprafață de 3040 ha de teren extravilan. De asemenea, un loc aparte este dat și de creșterea vitelor (bovine, ovine). În ultima vreme au început să ia amploare micile afaceri de familie, materializate în diferite magazine, baruri, sifonării, birouri de asigurări, farmacii, ateliere de morărit, etc.. Primăria
Comuna Negrilești, Galați () [Corola-website/Science/301219_a_302548]
-
satele Gură Vulcanei, Lăculețe-Gară, Toculești și Vulcana-Pandele (reședința). Comună se compune din satele Vulcana-Pandele, Gura Vulcanei, Toculești și Lăculețe-Gară. Are 4954 locuitori, 1690 gospodării și 1604 locuințe. Suprafață totală a comunei este de 2508 ha, din care 2257,6 ha extravilan și 250,4 ha intravilan. Activitățile principale ale locuitorilor comunei sunt: mică industrie (tâmplărie, pielărie, împletituri) și agricultură. Locuitorii comunei beneficiază de servicii poștale, telefonie, cablu TV și transport în comun. De asemenea, comuna este racordata la rețelele de gaze
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
comuna Săsciori din județul Alba, Transilvania, România. Lazul, un mic punct pe harta României, așezat la întretăierea coordonatelor geografice 45° și 54’ latitudine nordică și 23° și 38’ longitudine estică (Comuna Săsciori, Jud.Alba). Suprafața vetrei satului și a terenului extravilan însumează 437,47 hectare. Este traversat de șoseaua națională 67C, de la nord la sud, șosea care leagă municipiul Sebeș de orașul Novaci, pe o distanță de 149 km, cu posibilitate de a ajunge prin Obârșia Lotrului, fie spre vest în
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
întrebuințări multiple în industria alimentară și farmaceutică. Pe cele două versante ale munților ce împrejmuiesc satul spre est și vest, în fiecare dimineață carduri de copii și femei , înarmate cu galeți metalice și desagi din cânepă , urcau și colindau zona extravilan a satului pentru culegerea de afine. Seara târziu, fără curent electric { doar cu un lampas la cantar} Centru de colectare aștepta culegătorii. Circa 50-70 persoane se înghesuiau zilnic, pînă seara târziu , să predea afinele culese. După cântărire fiecare culegător primea
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
la societatea trenului Arad-Cenad, iar în 1894 a fost zidită "Casa satului" (azi Căminul cultural, dispensarul uman și sediul unei asociații agricole) și au fost construite cele 4 poduri din piatră peste văile din intravilan și cele două similare din extravilan. Până în 1953, Măderatul a fost comună. În 1954, localitatea a intrat în administrarea comunei Mâsca, iar din 1968 este sat ce aparține orașului Pâncota.
Măderat, Arad () [Corola-website/Science/300297_a_301626]
-
întemeiat în anul 1771 de către coloniști germani, în cadrul celei de a doua etape de colonizare cu germani a Banatului (1763-1772), pe vremea regenței comune a împărătesei Maria Tereza și a fiului ei Iosif al II-lea, prin exproprierea unor terenuri extravilane ale satului românesc învecinat Firiteaz. Localitatea nu apare pe Harta Iosefină a Banatului din 1769-1772 (pg024), cu toate că este atestată documentar deja din anul 1771. În anii 1944-1945 numeroase familii de români din satul Tisa, județul Arad, au fost colonizate aici
Tisa Nouă, Arad () [Corola-website/Science/300308_a_301637]
-
totală de 27 iugăre 253 stânjeni. În intravilanul satului deținea un cimitir de 246 stânjeni, două grădini de 110 și, respectiv, 484 stânjeni, o casă parohială cu curte de 330 stânjeni, o biserică cu 133 stânjeni și 48 stânjeni. În extravilan avea terenuri în punctele În față, În groapa viilor și În poiană. În punctul numit În față deținea trei proprietăți: 1 iugăr 1027 stânjeni pășune, 2 iugăre 993 stânjeni și, respectiv, 1 iugăr 251 stânjeni pădure. În groapa viilor deținea
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
că, în intravilanul satului Giacăș, biserica deține o casă parohială cu curte de 234 stânjeni, un lot cu biserică de 39 stânjeni, un cimitir de 819 stânjeni și trei grădini de 196, 933 și 137 stânjeni. Biserica a deținut în extravilan un cimitir, în punctul La ulmi, de 800 stânjeni, un teren arabil de 1004 stânjeni, aflat în locul numit În groapa viilor. Cele mai multe loturi le avea în punctul În poiană: două terenuri arabile de 5 iugăre 18 stânjeni și 1290 stânjeni
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
1941. Comuna Ștefești se află situată în partea de nord a județului Prahova, pe valea râului Varbilău la o distanță de 45 km de orașul Ploiești, are un perimetru administrativ de 4457 ha din care intravilan 319,70 ha iar extravilan 4137 ha. Din suprafața totală, doar 1263 ha reprezintă suprafață agricolă. Comuna situată în zona colinară de la poalele munților Grohotișu, pe valea râului Varbilău se învecinează, la est, cu orașul Slănic, la sud, cu comunele Varbilău și Cosminele, la vest
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
de 40 de km de municipiul Satu Mare, reședință județului, la 15 km de orașul Negrești Oaș și la 60 km față de municipiul Baia Mare. Comună se întinde pe o suprafață de 4188 ha, din care 828 ha intravilan și 3360 ha extravilan, are o populație de 4850 locuitori,iar din punct de vedere administrativ, cuprinde satele: Călinești Oaș - centru administrativ, Lechința, Coca, Pășunea Mare cu 6 căi frumoși, și doi. Comună se învecinează: la nord cu localitatea Gherța Mică, la sud cu
Călinești-Oaș () [Corola-website/Science/301758_a_303087]
-
următoarele elemente: număr curent, numărul parcelei din cartea funciară, numărul topografic al parcelei (în intravilan de la numărul 1 - 289, unde figurează casele, curțile și grădinile cu suprafețele respective în iugăre și stânjeni); numele și prenumele proprietarilor, domiciliul, numărul casei, în extravilan de la numărul topografic 290 - 4337; categorii de terenuri în extravilan (în afara vetrei satului) arător, fânaț, rât, vie, pășune, pădure, trestiș, suprafață scutită de impozit, suprafață totală. Din acest registru reies următoarele informații: teren arător = 1.298 iugăre, 485 stânjeni; gradină
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
topografic al parcelei (în intravilan de la numărul 1 - 289, unde figurează casele, curțile și grădinile cu suprafețele respective în iugăre și stânjeni); numele și prenumele proprietarilor, domiciliul, numărul casei, în extravilan de la numărul topografic 290 - 4337; categorii de terenuri în extravilan (în afara vetrei satului) arător, fânaț, rât, vie, pășune, pădure, trestiș, suprafață scutită de impozit, suprafață totală. Din acest registru reies următoarele informații: teren arător = 1.298 iugăre, 485 stânjeni; gradină = 172 iugăre, 1181 stânjeni, fânaț = 1.023 iugăre, 1.080
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]