8,582 matches
-
fost elev al academiei Nick Bollettieri, pe Jim Courier. Courier a câștigat trofeul după o finală de cinci seturi. În același an, Agassi a participat în premieră la Wimbledon, acceptând echipamentul complet alb, și a fost eliminat în sferturile de finală, în cinci seturi, de David Wheaton. Tot la Wimbledon avea să obțină și primul succes în turneele de Grand Slam. În 1992, Agassi l-a învins într-o finală de cinci seturi pe Goran Ivanišević. Pe traseu, el eliminase doi
Andre Agassi () [Corola-website/Science/317470_a_318799]
-
acceptând echipamentul complet alb, și a fost eliminat în sferturile de finală, în cinci seturi, de David Wheaton. Tot la Wimbledon avea să obțină și primul succes în turneele de Grand Slam. În 1992, Agassi l-a învins într-o finală de cinci seturi pe Goran Ivanišević. Pe traseu, el eliminase doi foști câștigători ai competiției de la Londra, Boris Becker și John McEnroe. În acel an, el a fost desemnat Personalitatea Sportivă a anului din afara țării de către postul britanic de televiziune
Andre Agassi () [Corola-website/Science/317470_a_318799]
-
să aibă însă rezultate pe ciment, în a doua jumătate a anului, când a câștigat Openul Canadei, și apoi avea să câștige Openul Statelor Unite, după ce în turul patru îl elimina în cinci seturi pe compatriotul său, Michael Chang, iar în finală trecea de germanul Michael Stich. A fost primul jucător care triumfa la New York fără să facă parte de pe lista capilor de serie. În 1995, a renunțat la pletele care îl făcuseră faimos și s-a ras în cap. A participat
Andre Agassi () [Corola-website/Science/317470_a_318799]
-
facă parte de pe lista capilor de serie. În 1995, a renunțat la pletele care îl făcuseră faimos și s-a ras în cap. A participat în premieră la Openul Australian, turneu pe care avea să-l câștige după victoria din finală în fața lui Sampras. Cei doi jucători și-au disputat cinci finale în 1995, Agassi câștigând trei. Și-a adăugat în palmares trofeele la Cincinnati, Miami și Openul Canadei. A adunat o serie de 26 de victorii consecutive, întreruptă în finala
Andre Agassi () [Corola-website/Science/317470_a_318799]
-
finală în fața lui Sampras. Cei doi jucători și-au disputat cinci finale în 1995, Agassi câștigând trei. Și-a adăugat în palmares trofeele la Cincinnati, Miami și Openul Canadei. A adunat o serie de 26 de victorii consecutive, întreruptă în finala Openului Statelor Unite, pierdută în fața lui Sampras. În aprilie 1995, Agassi a ajuns în premieră pe prima poziție a clasamentului mondial, păstrând fotoliul de lider până în noiembrie, pentru un total de 30 de săptămâni. La capitolul victorii/înfrângeri, 1995 a fost
Andre Agassi () [Corola-website/Science/317470_a_318799]
-
și pierzând doar 9. A contribuit din nou decisiv la victoria echipei țării sale în Cupa Davis, al treilea și ultimul său trofeu în această competiție. Anul 1996 nu a fost la fel de fructuos pentru Agassi care nu a jucat nicio finală de Mare Șlem. A fost eliminat rapid la Openul Franței și la Wimbledon, de compatrioții Chris Woodruff și Doug Flach, iar la Melbourne și New York a fost învins în semifinale, de fiecare dată de Michael Chang. În schimb, a devenit
Andre Agassi () [Corola-website/Science/317470_a_318799]
-
Chris Woodruff și Doug Flach, iar la Melbourne și New York a fost învins în semifinale, de fiecare dată de Michael Chang. În schimb, a devenit campion olimpic, cucerind medalia de aur la Olimpiada de la Atlanta, după ce l-a învins în finală pe spaniolul Sergi Bruguera cu 6-2, 6-3, 6-1. De asemenea, și-a apărat cu succes titlurile la Cincinnati și Key Biscayne. 1997 a fost cel mai slab an al carierei sale. Din cauza accidentării la mână, a jucat doar 24 de
Andre Agassi () [Corola-website/Science/317470_a_318799]
-
alte cinci finale, între care și cea a turneului Masters de la Miami, unde a pierdut în fața chilianului Marcelo Ríos, care după acea victorie a devenit lider mondial. Agassi a intrat în istorie în 1999, la Paris, unde a revenit în finală de la 0-2 la seturi și l-a învins pe rusul Andrei Medvedev, câștigând astfel turneul de la Roland Garros și devenind doar al cincilea jucător din istorie care își adjudeca toate cele patru turnee de Mare Șlem în carieră (alături de Rod
Andre Agassi () [Corola-website/Science/317470_a_318799]
-
Australian se disputau tot pe iarbă). De asemenea, Agassi a devenit primul jucător care a câștigat Marele Șlem de aur, având alături de victorii în turneele de Mare Șlem și un aur olimpic. După victoria din Internaționalele Franței, Agassi a jucat finala la Wimbledon, dar a pierdut în minimum de seturi în fața lui Sampras. Însă avea apoi să triumfe la US Open, unde l-a învins în finală pe Todd Martin, în cinci seturi, revenind după ce a fost condus cu 2-1. Avea
Andre Agassi () [Corola-website/Science/317470_a_318799]
-
Mare Șlem și un aur olimpic. După victoria din Internaționalele Franței, Agassi a jucat finala la Wimbledon, dar a pierdut în minimum de seturi în fața lui Sampras. Însă avea apoi să triumfe la US Open, unde l-a învins în finală pe Todd Martin, în cinci seturi, revenind după ce a fost condus cu 2-1. Avea să încheie anul pe locul întâi mondial, punând capăt unei perioade de șase sezoane în care Pete Sampras era lider la final. A fost singurul an
Andre Agassi () [Corola-website/Science/317470_a_318799]
-
an în care Agassi a fost lider la final. Sezonul următor a început cu un nou succes răsunător pentru Agassi, la Openul Australian, unde l-a învins pe Sampras în semifinale, în cinci seturi, și pe rusul Evgheni Kafelnikov în finală, în patru seturi. Era primul jucător care disputa patru finale consecutive de Mare Șlem de la Rod Laver care reușea acest lucru în 1969. În acel moment, Agassi deținea titlul în trei dintre cele patru turnee majore, lipsindu-i doar Wimbledon-ul
Andre Agassi () [Corola-website/Science/317470_a_318799]
-
Wimbledon-ul. Tot în 2000, a pierdut în semifinale la Wimbledon, în cinci seturi, în fața lui Patrick Rafter, într-un meci considerat printre cele mai bune disputate în istorie la Wimbledon. La Tennis Masters Cup, la Lisabona, Agassi a ajuns în finală, trecând în semifinale de rusul Marat Safin care dacă învingea devenea cel mai tânăr lider mondial din istorie. În finală, Agassi a fost învins de brazilianul Gustavo Kuerten care astfel a încheiat anul pe locul întâi. În 2001, Agassi și-
Andre Agassi () [Corola-website/Science/317470_a_318799]
-
considerat printre cele mai bune disputate în istorie la Wimbledon. La Tennis Masters Cup, la Lisabona, Agassi a ajuns în finală, trecând în semifinale de rusul Marat Safin care dacă învingea devenea cel mai tânăr lider mondial din istorie. În finală, Agassi a fost învins de brazilianul Gustavo Kuerten care astfel a încheiat anul pe locul întâi. În 2001, Agassi și-a apărat cu succes titlul la Melbourne, trecând în finală de Arnaud Clément. Pe parcurs, l-a eliminat în cinci
Andre Agassi () [Corola-website/Science/317470_a_318799]
-
învingea devenea cel mai tânăr lider mondial din istorie. În finală, Agassi a fost învins de brazilianul Gustavo Kuerten care astfel a încheiat anul pe locul întâi. În 2001, Agassi și-a apărat cu succes titlul la Melbourne, trecând în finală de Arnaud Clément. Pe parcurs, l-a eliminat în cinci seturi pe Rafter (7-5, 2-6, 6-7, 6-2, 6-3) în fața unei arene arhipline, la ultima participare a australianului în turneul de casă. La Wimbledon, cei doi s-au înfruntat în semifinale
Andre Agassi () [Corola-website/Science/317470_a_318799]
-
în fața unei arene arhipline, la ultima participare a australianului în turneul de casă. La Wimbledon, cei doi s-au înfruntat în semifinale, unde câștig de cauză a avut Rafter, cu 8-6 în setul cinci. La US Open, în sferturile de finală, a fost învins într-un meci care a durat trei ore și 33 de minute de Pete Sampras, scor 6-7(7), 7-6(7), 7-6(2), 7-6(5). De-a lungul celor 48 de ghemuri, niciun jucător nu a reușit vreun
Andre Agassi () [Corola-website/Science/317470_a_318799]
-
care în 1984, la 32 de ani, termina anul pe 2. În 2002 a ratat participarea la Openul Australian, unde câștigase ultimele două ediții, din cauza unei accidentări. La US Open, a avut loc ultimul duel dintre Agassi și Sampras, în finală, Sampras impunându-se în patru seturi. Bilanțul duelurilor directe a fost 20-14 pentru Sampras. Acesta a fost ultimul meci al carierei marelui rival al lui Agassi. Victoriile de la Miami, Roma și Madrid l-au ajutat pe Agassi să devină cel
Andre Agassi () [Corola-website/Science/317470_a_318799]
-
vârstnic număr doi mondial la finalul sezonului, la vârsta de 32 de ani și 8 luni. În 2003, Agassi a câștigat al optulea și ultimul titlu în turneele de Mare Șlem, triumfând la Openul Australian, unde l-a învins în finală pe Rainer Schüttler în trei seturi. În martie a câștigat a treia oară consecutiv turneul de la Key Biscayne, unul la care soția sa, Steffi Graf, deține recordul de victorii consecutive, 5. Astfel, Agassi a devenit cel mai tânăr (19 ani
Andre Agassi () [Corola-website/Science/317470_a_318799]
-
sa, Steffi Graf, deține recordul de victorii consecutive, 5. Astfel, Agassi a devenit cel mai tânăr (19 ani) și cel mai vârstnic (32) învingător la Key Biscayne. la 28 aprilie 2003, a redevenit lider mondial după victoria din sferturile de finală ale turneului de la Queen's în fața lui Xavier Malisse. La 33 de ani și 13 zile devenea cel mai vârstnic număr unu mondial de la introducerea clasamentului profesionist ATP. A păstrat șefia ierarhiei timp de două săptămâni, cedându-i-o înapoi
Andre Agassi () [Corola-website/Science/317470_a_318799]
-
a declarat forfait la o serie de turnee. A ajuns în semifinale la US Open, unde a fost învins de Juan Carlos Ferrero în fața căruia a pierdut și fotoliul de lider mondial. La Turneul Campionilor, Agassi a fost învins în finală de Roger Federer, dar a încheiat anul pe locul 4. La 33 de ani, el era cel mai vârstnic ocupant al unuia dintre primele cinci locuri de la Jimmy Connors care în 1987, la 35 de ani, era tot al patrulea
Andre Agassi () [Corola-website/Science/317470_a_318799]
-
sferturi la Melbourne, în fața lui Federer. S-a retras din mai multe turnee din cauza accidentărilor, apoi a pierdut încă din primul tur la Roland Garros, în fața lui Jarkko Nieminen. A câștigat al patrulea titlu la Los Angeles și a jucat finala la Openul Canadei, unde a fost învins de al doilea jucător al lumii Rafael Nadal. La US Open, i-a învins pe Răzvan Sabău și Ivo Karlović în minimum de seturi în primele două tururi, a trecut de Tomáš Berdych
Andre Agassi () [Corola-website/Science/317470_a_318799]
-
Open, i-a învins pe Răzvan Sabău și Ivo Karlović în minimum de seturi în primele două tururi, a trecut de Tomáš Berdych în patru seturi, pentru a câștiga apoi trei meciuri consecutive de cinci seturi și a promova în finală, unde l-a înfruntat pe Roger Federer. Elvețianul s-a impus în patru seturi, după ce fiecare câștigase câte un set, iar Agassi reușise un break în setul trei. Înainte de Turneul Campionilor de la Shanghai, din 2005, Agassi și-a scrântit gleza
Andre Agassi () [Corola-website/Science/317470_a_318799]
-
la o serie de turnee de caritate și a continuat și activitatea propriei sale fundații. la 5 septembrie 2007, Agassi a fost invitat special pentru a comenta la televiziune un meci între Andy Roddick și Roger Federer în sferturile de finală la US Open. La Wimbledon, a jucat un meci demonstrativ de dublu, el făcând pereche cu soția sa, Steffi Graf, iar adversari fiind Tim Henman și Kim Clijsters. Agassi s-a căsătorit la 19 aprilie 1997 cu actrița americană Brooke
Andre Agassi () [Corola-website/Science/317470_a_318799]
-
din istorie. În primul său sezon a ajuns în 32-imi în turneul Mercantile Credit Classic și a fost cel mai tânăr câștigător al turneului Scottish Professional. În sezonul următor și-a păstrat acest titlu și a ajuns în sferturile de finală atât în turneul Grand Prix cât și la Campionatul Mondial, precum și în semifinalele turneului Mercantile Credit Classic. În sezonul 1987/1988 Hendry a câștigat primele sale turnee cotate cu puncte, Grand Prix și British Open. La sfârșitul sezonului a fost
Stephen Hendry () [Corola-website/Science/317553_a_318882]
-
-ul și a realizat primul său break de 147 de puncte. Un an mai târziu și-a păstrat titlul de campion mondial și al cincilea trofeu Masters consecutiv. În sezonul următor a devenit din nou campion mondial, învingându-l în finală pe Jimmy White cu scorul de 18-17. În sezonul 1994/1995 a câștigat trei trofee cotate cu puncte, inclusiv un nou titlu de campion mondial și trofeul UK Championship. Seria sa de succese a continuat în sezonul 1995/1996 cu
Stephen Hendry () [Corola-website/Science/317553_a_318882]
-
trofee cotate cu puncte, inclusiv un nou titlu de campion mondial și trofeul UK Championship. Seria sa de succese a continuat în sezonul 1995/1996 cu trei titluri, inclusiv un nou titlu de campion mondial, după ce l-a învins în finală pe Peter Ebdon cu scorul de 18-12. În 1997 a câștigat premiul pentru "Cea mai bună personalitate sportivă scoțiană a anului" pentru a doua oară și a câștigat încă trei turnee cotate cu puncte, deși Ken Doherty i-a anulat
Stephen Hendry () [Corola-website/Science/317553_a_318882]