8,564 matches
-
de cuțit/ pe fruntea latinității; iar pentru Sighet: Cât-îi Maramureșu'/ Nu-i oraș ca Sighetu";/ Sighetu'-i oraș mnicuț/ Tătă fata-i cu drăguț. Cuvinte "obișnuite", cunoscute de lumea întreagă. Citesc, în continuare, Nicolae Labiș, Mihai Eminescu, Gellu Naum și folclor maramureșean fără să mă plictisesc! Ce ți-a dat ție poezia pe lumea asta? Cât datorezi poeziei în devenirea ta umană? Cât reproșezi poeziei în neîmplinirile tale cotidiene? Poezia e un dar sau o povară? Iată un răspuns șablon: poezia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de semnificație estetică, unic. În rest nu-i decât o întâlnire ratată între Cuvânt și Intimitate. Care ți-au fost, care îți (mai) sunt mentorii? Cât le datorezi, cât îți datorează? Nicolae Labiș, George Bacovia, Mihai Eminescu, Gellu Naum și folclorul maramureșean. Lista este aleatorie. Apoi nu vreau a nedreptăți pe cineva și mai zic: toți poeții care îmi plac. Nu le datorez și nu îmi datorează nimeni nimic. Lor le datorez eu totul. Ce am fost și ce-am ajuns
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dar care azi e pe buzele tuturor, în repertoriul celor ce cântă de sărbători, ajuns pe posturile tv. reclamă la cafeaua Selected, sau în telenovela Inimă de țigan, fără să mai știe cineva cine a lansat acea bijuterie intrată în folclorul de Crăciun din metrouri, al copiilor din cartierul Crângași, București, și la serbările școlare din toată țara. Aflasem, între timp, că tatăl lui Păunescu lucrase, după ce-a ieșit din pușcărie, la minele de la Baia Borșa și am dat de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Cititorul de poezie de azi e ca spionul Mossadului, îl simți dar nu-l vezi. Dar un portret al necititorului de poezie...? Poezia nu e o miză, niciun test de departajare a personalităților umane. De altfel, nu am auzit, în folclorul nostru, ca zâna să-i pună pruncului în copaie sau la cap un volum cu versuri de Cărtărescu, de Danilov, de Rilke, de Lucian Vasiliu, de Ioan Es Pop sau de Ștefan Petică. Sunt mulți oameni, însă, care trăiesc poezie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
luptele de cocoși și extinderea lor aflăm, de exemplu, dintr-o decizie a conducerii căilor ferate cubaneze de la sfârșitul secolului al XIX-lea, aceasta precizând dreptul fiecărui călător "la doar un singur bagaj și cocoșul de lupte sub braț"! În folclorul cubanez tipul de "criollo", localnic din mediu rural, e prezentat călare, îmbrăcat cu o guaiabera, cu sombrero, o chitară atârnată pe umărul stâng și cocoșul de luptă la subțioara dreaptă! Dicționarele de expresii cubaneze au la acest capitol un material
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
de sensibilitate mai apropiat de structură fixă a omului rustic și a satului ca mediu social. Dacă este, totuși, să găsim cu adevărat un precursor al operei lui Creangă, acesta nu poate fi altul decât povestitorul popular, creatorul anonim al folclorului românesc. Din simplitatea savana a basmului popular, din suculenta vorbirii țărănești, din adâncimea de cuget a proverbelor și a zicătorilor, din căldură umanismului folcloric au crescut poveștile, povestirile și amintirile lui Creangă. Prin forță talentului sau, scriitorul a realizat această
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
expresie monumentala a naturii umane în ipostaza ei istorică ce se numeste poporul român, sau, mai simplu, e poporul român însuși surprins într-un moment de genială expansiune. Ion Creangă este, de fapt, un anonim.’’ ( G. Călinescu ) Deși inspirate din folclor, având aceleași teme că multe alte creații din lumea întreagă, poveștile lui Creangă rămân unice, prin amprenta specifică a talentului sau creator. La fel ca si ‘‘Amintirile’’ și ‘‘Poveștile și povestirile’’ lui Creangă sunt reflectarea satului moldovenesc, imaginea vieții rurale
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
întregi, un rol fundamental unica sursă de terapie și, în mare măsură, de profilaxie. Firesc este să considerăm etnoiatria un component important al spiritualității românești. În ce privește medicina populară din spațiul Moldovei (și Bucovinei), lucrările de mare valoare (colectivul Centrului de folclor al Filialei Iași a Academiei) au adus la lumină un capitol care ilustrează acest subiect; nu cred că, în acest volum, poate fi inclus subiectul care, de fapt, aparține etnologiei. Aici, în această carte, este potrivit însă ca în câteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Nu se poate răspunde categoric, mai ales ținând seama de varietatea cazurilor. În încheiere, să ne oprim la ceea ce s-ar putea numi moartea, mai exact dispariția practicilor etnoiatrice. În spațiul Moldovei, fără a dispune de statistici, este evident că folclorul medical, după frumoasa expresie a lui V. L. Bologa (1953), "se topește sigur și încet ca zăpada de primăvară la soare". În Moldova zăpada reacționează ca în tot restul țării, unde mai există încă practici etnoiatrice tot mai izolate. Am putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
că medicina populară (românească, inclusiv în Moldova) se află în agonie, este chiar muribundă, oricum pe cale de dispariție. Trebuie să remarcăm, totuși, două ipostaze. Prima ipostază este nu moartea etnoiatriei (autohtone), ci transformarea acestei practici într-o alta; este un folclor medical "modernizat", asortat cu laboratoarele medicinii culte și mai cu seamă cu capacități de explorare-investigare moderne. A doua ipostază este puțin aparentă, deși, posibil, include, în aria de cuprindere, o nosologie dintre cele mai interesante. Este, de fapt, o chestiune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
boală pe care o recitam ca pe un veritabil poem, în câteva minute s-a stabilit că fantoma "boscoana", cu limbajul ei popular, era pelagră latentă, reziduală, veche sechelă a unor episoade acute. Boscoana deci exista, așa se numea în folclor. "Neurastenia rurală", deși cu nume medical culturalizat, ea era o ficțiune. De atunci, printre efectele spectaculare ale pelagrei, am introdus ceea ce, împreună cu acad. Jules Nițulescu, am numit-o "boscona pelagroasă"; denumirea însă nu a prins, cu tot tratamentul extrem de eficient
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
1913. 90. Furtună D.Ec, Povestiri și legende românești, Buc, 1913. 91. Gheorghiu C.D., Calendarul femeilor superstițioase, P. Neamț, 1907. 92. Grigoriu Rigo, Medicina poporului, Boalele oamenilor, Anal. Acad. Rom., 1907, t XXX. 93. Gorovei Artur, Descântecele românilor, studiu de folclor, București, 1931. 94. Hașdeu P. Bogdan, Cuvinte din bătrâni, București, 1878. Legende, povestiri și note istorice, Focșani, 1929. 95. Iorga N., Mănăstirea Neamțului, Tg. Neamț, 1926. 96. Kârdan B.P., Ukrainski narodnâi epos, Moscova, 1965. 97. Lang Andrew, Mythe, cultes et
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
români, București, 1892. 101. Marian S. Florea, Vrăji, farmece și desfaceri, București, 1893. 101. Milcu St. Maximilian, Introducere în antropologie, București, Ed. științifică, 1967. 103. Mătasă C., Frumusice, București, 1946. 104. Mironescu N.A.O., O descântătoare din Hangu, Rev. de folclor, III, 1958, nr. 3, p. 53. 105. Necrasov O. și Nicolăescu, Plopușor D., Etude anthropologique des squelettes appartenat à la culture de la céramique peinte Cucuteni Tripolie, découverts à Traian, în Analele științifice ale Universității Iași, III, 12, 1957, p. 318
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și el verva lui. Cincinat împrăștia catrenele peste tot, după cum știau toți prietenii. Dar soseau în jurul mesei lui Voiculescu și alte fețe care de care mai prietenoase cu poezia, proza și teatrul: Ion Marin Sadoveanu, Gh. D. Mugur, îndrăgostit de folclor, Popescu Gheorghian, „aventurier” pe cărările munților... Cu ei și cu alți apropiați și-a hrănit Voiculescu bucuriile, succesele. Deci, s-a spus, „Din țara zimbrului” i-a adus premiul Academiei, apoi, înaltul for al scriitorimii, Societatea Scriitorilor Români, l-au
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
sonetului italian, ca și cel românesc, are ritm iambic se numește endecasilab iambic. În literatura română au scris sonete: Gh. Asachi, Iancu Văcărescu, C. Boliac, M. Eminescu, Al. Vlahuță, Al. Macedonski, V. Voiculescu, V. Eftimiu, Mihai Codreanu ș.a. (p. 292). Folclor Artur Gorovei, Noțiuni de folclor, București, Cartea Românească, 1933. După ce arată ce înțelege prin folclor, autorul face un scurt istoric al folclorului (termenul, revistele cu preocupări folclorice) și al domeniului cuprins (citează opiniile lui Paul Sébillot, A. Gittèe, Weinhold, Ov.
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
românesc, are ritm iambic se numește endecasilab iambic. În literatura română au scris sonete: Gh. Asachi, Iancu Văcărescu, C. Boliac, M. Eminescu, Al. Vlahuță, Al. Macedonski, V. Voiculescu, V. Eftimiu, Mihai Codreanu ș.a. (p. 292). Folclor Artur Gorovei, Noțiuni de folclor, București, Cartea Românească, 1933. După ce arată ce înțelege prin folclor, autorul face un scurt istoric al folclorului (termenul, revistele cu preocupări folclorice) și al domeniului cuprins (citează opiniile lui Paul Sébillot, A. Gittèe, Weinhold, Ov. Densușianu, Romul Vuia, A.Van
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
română au scris sonete: Gh. Asachi, Iancu Văcărescu, C. Boliac, M. Eminescu, Al. Vlahuță, Al. Macedonski, V. Voiculescu, V. Eftimiu, Mihai Codreanu ș.a. (p. 292). Folclor Artur Gorovei, Noțiuni de folclor, București, Cartea Românească, 1933. După ce arată ce înțelege prin folclor, autorul face un scurt istoric al folclorului (termenul, revistele cu preocupări folclorice) și al domeniului cuprins (citează opiniile lui Paul Sébillot, A. Gittèe, Weinhold, Ov. Densușianu, Romul Vuia, A.Van Gennep). În continuare se ocupă de înțelesul cuvântului „popor” în
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Văcărescu, C. Boliac, M. Eminescu, Al. Vlahuță, Al. Macedonski, V. Voiculescu, V. Eftimiu, Mihai Codreanu ș.a. (p. 292). Folclor Artur Gorovei, Noțiuni de folclor, București, Cartea Românească, 1933. După ce arată ce înțelege prin folclor, autorul face un scurt istoric al folclorului (termenul, revistele cu preocupări folclorice) și al domeniului cuprins (citează opiniile lui Paul Sébillot, A. Gittèe, Weinhold, Ov. Densușianu, Romul Vuia, A.Van Gennep). În continuare se ocupă de înțelesul cuvântului „popor” în folclor, metoda de culegere și clasificare a
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
autorul face un scurt istoric al folclorului (termenul, revistele cu preocupări folclorice) și al domeniului cuprins (citează opiniile lui Paul Sébillot, A. Gittèe, Weinhold, Ov. Densușianu, Romul Vuia, A.Van Gennep). În continuare se ocupă de înțelesul cuvântului „popor” în folclor, metoda de culegere și clasificare a materialelor (Paul Sèbillot, Hoffmann - Krayer, chestionarul întocmit de revista „Șezătoarea” după cel al lui P. Sébillot, „chestionarul folcloristic” întocmit de Gh. D. Mugur și dr. V. Voiculescu (p.410). Curente și direcții literare Romantismul
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
dar vide, precum "poetul nepereche", "luceafărul poeziei românești" [...] Această superbă, uriașă baie de frivolitate, această postulare cvasitotalitară a erosului în cele mai naturale ipostaze ale sale, după sute de mii de pagini dedicate anti-firescului eminescian, axate aproape exclusiv pe metafizică, folclor, științe economice și politice, Schopenhauer, Kant și Hegel, pe Nirvana, cosmologie, alchimie, istorie națională, mitologie, geopolitică etc. pe orice, numai pe rănile și nebunia omului nu această baie domestică de carnalitate are valoarea purificatoare a unei scufundări lustrale [...] aici frumusețea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
S.A. că-i mai datorează niște bani și a fost pus pe poante. Astfel, după ce unul din colegii săi a răspuns cu “nu știu”, Doboș l-a imitat pe celebrul personaj de pe Internet a cărui replică a intrat deja în folclor - “nu știu, nu știu de astea”. Gabriel Boghian: “Sper ca, peste câțiva ani, eu și Vraciu să formăm atacul echipei în Liga I” De la conferința de presă a clubului FCM Bacău nu puteau lipsi golgeterii seriei I din Liga a
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
nr. 254/1910, fila 2). Deși păstra o statornică dragoste locului natal, Gane vinde casa din Fălticeni (în care tatăl său se mutase la 1843) lui Artur Gorovei, rudă a sa. În această casă va apare până în 1925 revista de folclor Șezătoarea. În orașul natal al scriitorului ia ființă, din inițiativa lui Leon Băncilă, societatea corală "Nicu Gane", al cărei președinte va fi mai târziu Mihail Sadoveanu (cf. Artur Gorovei, Folticenii, Fălticeni, 1938, pp. 214-215). 1912. Colaborare sporadică la Flacăra, condusă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
discul solar devine Sekhet, leoaica feroce, când Seth (demonul acvatic ai cărui urmași iau forma crocodililor) îl ucide pe Osiris. în Biblie, mesajul e similar: Iisus a călcat capul șarpelui și a răpus balaurul. Ipostaza ofidiană care oripilează, balaurul din folclorul românesc, ce primește conotații meteorologice terifiante ( simbolismul furtunii), demonii din Tehom, Leviatanul, amplifică reacția adversă din mediul de receptare ortodox. Tot astfel, domnitorii români realizau o resurecție politică urmată de o renaștere spirituală, atât a sinelui, cât și a neamului
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
goliciunea. Urmarea firească este că interesul bărbaților sub aspect sentimental scade, crește doar dorința consumului sexual, care depășește deja chiar și noțiunea de dragoste și care nu are absolut nimic comun cu ceea ce se numește iubire. Ideea există și în folclorul nostru, apare și în muzica populară românească, precum în cântecul: Bate vânul poalele Și se văd picioarele... Deci, numai în anumite condiții de excepție, ajungi să vezi, dacă ai noroc, și ceva din trupul femeii, de care te vei putea
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
din abecedarul copilăriei mele, din timpuri de război, unde era o poveste intitulată „Câinele soldatului”, și era o imagine cu un câine culcat pe un mormânt pe a cărei cruce era o cască militară de război. În bogatul și înțeleptul folclor românesc, există un cântec care spune cam așa: „Din bucata mea de pâine Am hrănit un om și-un câine. Omul, azi, m-a părăsit Și s-a dus, n-a mai venit. Câinele mă recunoaște, Omul nu mă mai
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]