7,390 matches
-
producea acea atmosferă de ostilitate aproape universală față de propria sa ordine socială”, o „mentalitate critică” (critical frame of mind) autodevoratoare care, „după ce a distrus autoritatea morală a atâtor instituții, se întoarce în final împotriva propriei autorități”; agenții acestui atac împotriva fundamentelor capitalismului sunt intelectualii, deoarece capitalismul, „inevitabil și în virtutea însăși a logicii civilizației sale, creează, educă și subvenționează un interes structural pentru agitația socială”, iar burghezia, apărându-se pe sine, îi apără și pe intelectuali (ca grup; individual, afirmația nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
au descoperit constant că până și aceasta devenea rapid cu neputință din punct de vedere politic, ca urmare a schimbărilor într-o opinie publică pe care nu făcuseră nimic ca s-o îndrume. Dacă nu putem face încă o dată din fundamentele filozofice ale societății libere o chestiune intelectuală vie, iar din implementarea acesteia o sarcină care pune la încercare ingeniozitatea și imaginația minților noastre celor mai efervescente, perspectivele libertății sunt într-adevăr sumbre. Dar dacă putem recâștiga credința în puterea ideilor
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
religia (creștină și iudaică) pentru a o face compatibilă cu viața modernă, și de maniera în care a eșuat acea tentativă, din punct de vedere filozofic, teologic și politic. Acest eșec ne spune multe despre moștenirea Luminismului modern și despre fundamentele vieții democratice liberale. The Reckless Mind este o colecție de articole publicate inițial în The New York Review of Books și Times Literary Supplement, ceea ce le explică stilul: clar, fluent, accesibil cititorului inteligent fără formație riguroasă, dar plin de nuanțele pe
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și s-a globalizat. De fapt, numai prima și a treia parte a cărții în discuție sunt legate mai explicit și detaliat de evoluțiile culturii, educației și ideologiei nord-americane în anii ’60-’80; partea a doua, centrul de greutate și fundamentul filozofic al întregii opere, are o semnificație universală și întru câtva atemporală, deși privește cu deosebire o paradigmă specifică - pe scurt: paideia, așa cum era ea înțeleasă și practicată de Socrate și Platon - din perspectiva modernității târzii occidentale, aflată în adânca
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
extrema dreaptă, rămăseseră în general aulice și intelectuale. În anii ’60 în schimb, agitația studențească a redevenit violentă și antiintelectuală, reușind să clatine serios, dar nu decisiv, tot ceea ce era de schimbat și sfârșind prin a submina cu mare succes fundamentele și însăși rațiunea de a fi ale universității. Dacă societatea occidentală pare perfect refăcută după șocul anilor ’60 (inclusiv în ceea ce merita abolit ori reformat cu adevărat, dincolo de discurs), universitatea nu și-a mai revenit niciodată: mergând din nonconformism în
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
inițial sub impactul experienței sale de la Cornell, unde a avut prilejul de a-i vedea în (re)acțiune pe radicalii negri, de a observa lașitatea oportunistă a universității și universitarilor. Partea a doua a trilogiei, „Nihilismul în stil american”, scrutează fundamentele filozofice - de la epistemologie la morală și metafizică - ale lumii nord-americane contemporane. Pentru Bloom, aceste fundamente sunt de recentă sorginte europeană, iar figura centrală a transplantului transatlantic este Nietzsche, fondatorul relativismului valoric, care ne îndeamnă să mergem „dincolo de bine și de
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în (re)acțiune pe radicalii negri, de a observa lașitatea oportunistă a universității și universitarilor. Partea a doua a trilogiei, „Nihilismul în stil american”, scrutează fundamentele filozofice - de la epistemologie la morală și metafizică - ale lumii nord-americane contemporane. Pentru Bloom, aceste fundamente sunt de recentă sorginte europeană, iar figura centrală a transplantului transatlantic este Nietzsche, fondatorul relativismului valoric, care ne îndeamnă să mergem „dincolo de bine și de rău”, proclamă moartea lui Dumnezeu, ne împinge într-un abis nihilist și antidemocratic. Faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Nu pot încheia prezentarea părții centrale a trilogiei fără a evoca din nou consensul celor doi mari prieteni, Bloom și Bellow, asupra celor mai multe dintre aspectele discutate în carte. Iată citatul din Bellow folosit de Bloom spre sfârșitul densei analize a fundamentelor lumii americane: „Vreau”, spune marele romancier, „redescoperirea magiei lumii sub rămășițele ideilor moderne”. O imensă provocare intelectuală, nu mai e cazul să insist, fiindcă poate duce, dacă spiritul critic are momente de eclipsă, la „re-vrăjirea” radicală a lumii, adică exact
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
contribuit la descoperirea hormonului antidiabetic în curentul biochimic și curentul fiziologist, context în care descoperirea lui Paulescu ar aparține științei fundamentale, este un fetiș intelectual inadmisibil, pentru că orice om cât de cât instruit știe că fiziologia, biochimia și anatomia reprezintă fundamentul științific al biologiei, formând un tot indivizibil în explicarea vieții, așa cum matematica, fizica și chimia anorganică reprezintă fundamentul științelor exacte, fără de care explicarea lumii inanimate este imposibilă. Iată de ce Paulescu a înțeles să-și completeze pregătirea în perioada pariziană în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
aparține științei fundamentale, este un fetiș intelectual inadmisibil, pentru că orice om cât de cât instruit știe că fiziologia, biochimia și anatomia reprezintă fundamentul științific al biologiei, formând un tot indivizibil în explicarea vieții, așa cum matematica, fizica și chimia anorganică reprezintă fundamentul științelor exacte, fără de care explicarea lumii inanimate este imposibilă. Iată de ce Paulescu a înțeles să-și completeze pregătirea în perioada pariziană în domeniile chimiei și biologiei, fiecare încheiate cu câte un doctorat, pregătire care i-a permis o abordare experimentală
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
judecată, raționament, limbaj, comunicare, facultăți ce-i conferă capacitatea de a cunoaște și de a domina natura. În plus, ca un corolar al acestor calități și ca un dar al providenței, are libertatea de a alege. Plecând de la constatarea că fundamentul existenței individului și speciei, indiferent de nivelul de dezvoltare la care se află pe scara evoluției vieții pe pământ este alcătuit din instincte, iar conștientizarea acestora la om a dus la dezvoltarea patimilor (viciilor), evoluție haotică și uneori chiar anarhică
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
unității și păcii. Dacă popoarelor li se poate aplica cuvintele mântuitorului „Părinte iartă-le lor căci nu știu ce fac" nu aceleași cuvinte se pot adresa celor care au săpat cu bună știință la temelia Bisericii lui Hristos, reușind să-i șubrezească fundamentul. Prima erezie notabilă apare chiar în timpul vieții apostolilor, când printre creștinii provinciilor din Asia mică se propagă un curent anticreștin, care susținea că mântuirea nu se poate obține decât prin circumcizie (tăierea împrejur) și păzirea legilor lui Moise. În fapt
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
transformarea bisericii Sfânta Sophia în moschee împreună cu toate nenorocirile care au urmat în acest spațiu) și toate acestea percepute ca fiind din cauza schismaticilor. Pe lângă această pedeapsă, percepută chiar și în cercurile ecleziastice ca una dumnezeiască, rezultatul schismei a afectat însăși fundamentul credinței creștine. O analiză a acestui aspect îl face pe Paulescu să desprindă două aspecte principale: 1. pierderea calităților sacerdotale ale patriarhiilor prin: a. lipsa percepției carității și promovarea ideii că fiecare nație independentă trebuie să aibă o biserică independentă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
mai mare rău omenirii pentru că „a îmbrâncit omenirea făcând-o să se prăbușească într-o prăpastie fără fund”. Concluzia lui Paulescu este că Luther pur și simplu nu a priceput, sau în mod deliberat nu a recunoscut CARITATEA ca fiind fundamentul creștinismului, cu alte cuvinte a negat facerea de bine și iubirea aproapelui. Sistemul dogmatic pe care l-a construit Luther „atât cât l-a tăiat capul” arată clar și lămurit acest lucru. Interpretând eronat o epistolă a Sf. Apostol Pavel
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sau de castă, dar de fiecare dată cu efect distructiv la nivel social. Evoluția protestantismului, în opinia lui Paulescu, este una regresivă și el crede cu tărie în dispariția sa completă. Două motive ar concura la această evoluție: 1. Combătând fundamentul dogmei creștine, protestantismul a alunecat treptat spre raționalism și mai apoi în materialism. Interpretarea bibliei cu posibilitățile limitate și imperfecte ale minții omenești, oricât de instruite și erudite ar fi, nu poate duce decât la confuzie și eroare. La rândul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a secolului al XX-lea. Cunoașterea profundă a fenomenelor vitale ce animă existența, a fenomenelor ce stau la baza percepției și reacțiilor ființelor viețuitoare (simțurile și instinctele) la modul individual și colectiv, i-au permis abordarea științifică și filosofică a fundamentelor sociologiei (ramura culminantă a biologiei în opinia sa), din care a reușit să desprindă principiile unei adevărate morale și chiar să propună o terapie socială. Plecând de la aceste abordări profund științifice, a avut genialitatea de a prefigura evoluția societății umane
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și practici. Prima parte a cărții este dedicată teoriilor și tehnicilor, iar cea de a doua practicilor comunicării, corespunzătoare pozițiilor de putere. Perspectiva teoretică evoluează între incertitudinea obiectului de studiu și cîmpul teoretic concurențial, pluralist care ar putea servi drept fundament înțelegerii procesului de comunicare politică. În prima instanță, autorul încearcă să deceleze între moștenirea teoriilor comunicării și cea a științelor politice în hibridarea proaspetei discipline, distingînd, pe de o parte, abordarea care disociază comunicarea și politica, dînd prioritate primului concept
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
deformată sistematic în care iluzia este, în mod inconștient, produsă. În acțiunea comunicațională, dimpotrivă, "participanții nu sînt de la început orientați către propriul succes; ei își urmează obiectivele individuale, cu rezerva de a-și acorda concomitent planurile lor de acțiune cu fundamentul definițiilor comune ale situațiilor". Intercomprehensiunea presupune componentele universale ale dialogului: cerința inteligibilității, cerința recursului la adevăr, cerința sincerității și cerința respectării normelor comunicării. Adevăratul consens este posibil prin respectarea acestei pragmatici universale care corespunde unei comunicări ideale. De asemenea, comunicarea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
și prin caracterul ei de dialog simetric, adică fiecare interlocutor are aceeași șansă de a efectua acte de vorbire conforme actelor universale. Acest tip de comunicare este deci exceptat de dominare și permite imaginarea condițiilor exercitării publice a rațiunii ca fundament al democrației, în care triumfă doar "forța celui mai bun argument". Mueller 31 a acceptat conceptul de comunicare politică definită ca "discutare a problemelor, mizelor și ideilor cu caracter public". Din această perspectivă, el s-a aplecat asupra formelor istorice
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
000 lei • Comicul, Jean-Michel Defays, 130 pag., 28.000 lei • Cronologia economiei mondiale, Frédéric Teulon, 72 pag., 18.000 lei • Europa monetară, Andrew Brociner, 80 pag., 19.500 lei • Fascismul și nazismul, Jean Claude Lescure, 80 pag., 35.000 lei • Fundamentele culturale ale lumii occidentale, J.L. Bodinier, J. Breteau, 80 pag., 20.500 lei • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin, 128 pag., 27.000 lei • Istoria politicilor sociale, Francis Demier, 112 pag., 24.000 lei • Lexic de filosofie, Alain Graf, 116 pag., 21
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Destiny" (p. 7). În această lucrare, poetul american se angajează imaginativ să afle sensul autentic al unor descoperiri științifice contemporane, din domeniul cosmologiei mai ales, al paradigmelor experiențiale ale omului și, într-un amestec de filozofie, știința și ezoterism, cu fundamentul în exegeza biblică, le configurează într-o formă nouă, care, speră elr, va face textul sau relevant: "Thus it willo be seen, also [...] that what I propose be, în the end, admitted" (p. 45 ). 16 Idem, p. 5: "To the
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
la televiziune, unde se referă între altele și la o convorbire cu generalul Stănculescu; de acolo însă se duce la MApN, unde îl trimisese și pe Petre Roman, întâlnit întâmplător în aceste prime peregrinări revoluționare. Aici și acum se instaurează fundamentele noului regim, pentru care armata devine sursa invizibilă, dar efectivă a puterii, fără nicio legătură cu revoluția populară care îi netezise drumul, aliată, dimpotrivă, cu cei care până cu câteva ceasuri înainte încercaseră să înăbușe în sânge această revoluție, departe
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
și emblematică este încă de pe acum Ana Blandiana. Tot atunci este expusă public și Carta Alianței Civice, care definea AC drept "organism reprezentativ al societății civile românești... care își propune să influențeze pozitiv, democratic, decizia politică în stat", având ca fundament "tradițiile spirituale românești și ideile cuprinse în Declarația Universală a Drepturilor Omului" și acționând "pentru punerea în aplicare a principiului Democrației participative, spre a oferi fiecărui cetățean posibilitatea de a controla deciziile care-i pot afecta viața". În 25 de
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
oamenii care le reprezentau, purtau inevitabil povara de experiențe cumulate în 60 de ani de dictatură, dintre care mai bine de 45 de dictatură castratoare a partidului-stat. Comunismul a distrus statul în fapt, dacă nu formal așa cum a distrus și fundamentele justiției, înlocuind legile, dreptul, interesul național, cu voința unică a Partidului Comunist. Negând proprietatea privată, ignorând sistematic cele mai elementare drepturi ale omului, transformate în privilegii alocate arbitrar și în favoruri rezervate unei elite de activiști remunerați ai Partidului Comunist
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Acestea sunt în fond chestiuni ce țin de credință sau alegeri, nu de știință și de aceea cel mai bun mod de a ne apropia de răspunsurile la asemenea probleme este pe calea religiei și a cunoștințelor tradiționale. Observația sau fundamentul empiric. Așa cum am spus, metoda științifică se bazează pe observație. Dacă un lucru nu este observabil ori efectele acestuia nu sunt observabile, atunci nu poate constitui obiectul cunoașterii științifice. Dar ceea ce noi luăm drept date ale științei sunt fenomene și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]