7,151 matches
-
sfârșitul veacului trecut, pe teritoriul României activau trei centre poloneze importante: unul în jurul Iașilor și Pașcanilor, al doilea la Botoșani, al treilea la București. Cele polone din Cernăuți, Suceava și București au desfășurat o intensă activitate. Au apărut și primele gazete: „Gazeta polska”, „Przeglad Czerniowiecki” la Cernăuți, „Wiarus” la București (1894). În 1918 s-a creat Consiliul Național Polon (din 1925 Consiliul Național Polon din România Mare, din 1926 Uniunea Polonezilor din România), în frunte cu Stanislaw Kwiatkowski, apoi cu dr.
Polonezii din România () [Corola-website/Science/299195_a_300524]
-
veacului trecut, pe teritoriul României activau trei centre poloneze importante: unul în jurul Iașilor și Pașcanilor, al doilea la Botoșani, al treilea la București. Cele polone din Cernăuți, Suceava și București au desfășurat o intensă activitate. Au apărut și primele gazete: „Gazeta polska”, „Przeglad Czerniowiecki” la Cernăuți, „Wiarus” la București (1894). În 1918 s-a creat Consiliul Național Polon (din 1925 Consiliul Național Polon din România Mare, din 1926 Uniunea Polonezilor din România), în frunte cu Stanislaw Kwiatkowski, apoi cu dr. Bazyl
Polonezii din România () [Corola-website/Science/299195_a_300524]
-
din Sibiu), almanahul „Femeia”, pe anul 1999, din București, „Revista de parapsihologie”, București, „Observatorul” (din Toronto, Canada), „Curentul internațional“, „Solia“, „Impact“, „ARA Journal“, „Ziua“, „Lumină lină“, „ZUM“, „Arcada“, „Exodus“, „Orizont creștin“ etc., etc.). Din noiembrie 2007, este director fondator al gazetei „Armonia”, organ independent al orașului Boldești-Scăieni, jud. Prahova, unde a fost declarat primul cetățean de onoare al localității. Este redactor șef-adjunct la gazeta „Datoria românească“ din Chicago, redactor asociat în colegiul redacțional al gazetelor „Meridianul Românesc“ din California, „Constelații diamantine
Cristian Petru Bălan () [Corola-website/Science/299220_a_300549]
-
Ziua“, „Lumină lină“, „ZUM“, „Arcada“, „Exodus“, „Orizont creștin“ etc., etc.). Din noiembrie 2007, este director fondator al gazetei „Armonia”, organ independent al orașului Boldești-Scăieni, jud. Prahova, unde a fost declarat primul cetățean de onoare al localității. Este redactor șef-adjunct la gazeta „Datoria românească“ din Chicago, redactor asociat în colegiul redacțional al gazetelor „Meridianul Românesc“ din California, „Constelații diamantine“ din Craiova, „Armonii culturale“ (membru de onoare), din Adjud și „Regatul Cuvântului“, din Craiova (membru de onoare). Pentru activitățile depuse, „University of New
Cristian Petru Bălan () [Corola-website/Science/299220_a_300549]
-
noiembrie 2007, este director fondator al gazetei „Armonia”, organ independent al orașului Boldești-Scăieni, jud. Prahova, unde a fost declarat primul cetățean de onoare al localității. Este redactor șef-adjunct la gazeta „Datoria românească“ din Chicago, redactor asociat în colegiul redacțional al gazetelor „Meridianul Românesc“ din California, „Constelații diamantine“ din Craiova, „Armonii culturale“ (membru de onoare), din Adjud și „Regatul Cuvântului“, din Craiova (membru de onoare). Pentru activitățile depuse, „University of New Mexico - Gallup Branch”, în anul 2009, i-a conferit o Diplomă
Cristian Petru Bălan () [Corola-website/Science/299220_a_300549]
-
2009, Trupa Paraziții se alatură postului Realitatea TV pentru campania " Noi vrem respect!". Pentru a susține campania, trupa lansează piesa cu același nume. Pe data de 6 octombrie 2009, este lansat albumul "Slalom printre cretini (Reeditat)", album promovat împreună cu ziarul "Gazeta sporturilor". Pe data de 15 iunie 2010, trupa Paraziții lansează albumul " Tot ce e bun tre să dispară", tot împreună cu ziarul Gazeta sporturilor, deja cunoscut pentru faptul că mai multe trupe și artiști au apelat la redacția acestuia pentru lansare
Paraziții () [Corola-website/Science/299792_a_301121]
-
nume. Pe data de 6 octombrie 2009, este lansat albumul "Slalom printre cretini (Reeditat)", album promovat împreună cu ziarul "Gazeta sporturilor". Pe data de 15 iunie 2010, trupa Paraziții lansează albumul " Tot ce e bun tre să dispară", tot împreună cu ziarul Gazeta sporturilor, deja cunoscut pentru faptul că mai multe trupe și artiști au apelat la redacția acestuia pentru lansare de album.<br> În Decembrie 2010, deși a declarat că urăște internetul, Cheloo alege să își facă un cont de YouTube unde
Paraziții () [Corola-website/Science/299792_a_301121]
-
stavrofor (1968). 16.10.1939, Sîngătin medic și scriitor Liceul îl termină în 1956, la București. Între 1956-1962 și-a făcut studiile de medicină, în specialitatea psihiatrie. Din 1956 a fost asistent la Institutul medico-farmaceutic. A debutat cu nuvelistică în Gazeta Literară în 1967. Opera: Diminețile bătrâne, 1969; Fete și băieți, 1971; Pribegi, noi visăm, 1973; Vara, 1976; Macul Galben, 1980; Cu drag, pentru Monica, 1991. O primă ipoteză asupra rădăcinii "Pold" sau "Apold" ar fi că reprezintă un nume de
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
anului 1866, Zola contribuie regulat la "L'Événement". Aici își propune cel de-al doilea roman, "Dorința unei moarte" ("Le Vœu d'une morte"), care apare în foileton de la 11 la 26 septembrie. Din cauza comercializării slabe, Hippolyte de Villemessant, directorul gazetei, întrerupe publicarea la sfârșitul primei părți a romanului. Cea de-a doua parte, deși a fost pregătită, nu a fost scrisă niciodată. « Ni s-a părut foarte tern, bine scris, într-adevăr, cu bune intenții, dar enervant. Grăbește-te să
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
lucrări literare care nu stârnesc violența autorităților. Relaxarea cenzurii din 1859 îl determină pe Dostoievski să coaguleze experiențele trăite la "katorga" din Omsk într-un roman intitulat "Amintiri din casa morților". Primele părți ale romanului apar în septembrie 1860 în gazeta săptămânală "Lumea rusă" ("Русский мир"). Apoi, începând cu ianuarie 1861, Mihail și Feodor Dostoievski încep să editeze propriul ziar, "Vremea" ("Время"), la care contribuie și Apollon Grigoriev sau Nikolai Strahov. Publicarea "Amintirilor" continuă aici în anii 1861 și 1862. Cartea
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
și “ Timpul cultural”, nr. 5-12,(58),1998 - Liviu Antonesei, “ Timpul cultural “, nr. 3, 2003 - Horia Gârbea , “ Luceafărul”, nr1.,1990 și “ Cronica”, 1998 - Romulus Bucur, “ Arca” 1990 și “Arca”, nr. 7-8-9, 1995 - Liviu Comșa,” Astra”,nr.7, an III, 2000 și “ Gazeta de Transilvania “,9 ian. 1998 - A.I. Brumaru,” Gazeta de Transilvania”, 24-25 ian.,1998 - Radu Andriescu, “ Convorbiri literare “, 1990 - Catrinel Popa, “ România literară “,nr. 27,2002 - Rodica Mureșan, “ Bucovina literară “,nr.9, 1998 - Onoriu Colăcel, “ Bucovina literară “ nr.3-4,2003 - Alexandru
Daniel Pișcu () [Corola-website/Science/299361_a_300690]
-
Antonesei, “ Timpul cultural “, nr. 3, 2003 - Horia Gârbea , “ Luceafărul”, nr1.,1990 și “ Cronica”, 1998 - Romulus Bucur, “ Arca” 1990 și “Arca”, nr. 7-8-9, 1995 - Liviu Comșa,” Astra”,nr.7, an III, 2000 și “ Gazeta de Transilvania “,9 ian. 1998 - A.I. Brumaru,” Gazeta de Transilvania”, 24-25 ian.,1998 - Radu Andriescu, “ Convorbiri literare “, 1990 - Catrinel Popa, “ România literară “,nr. 27,2002 - Rodica Mureșan, “ Bucovina literară “,nr.9, 1998 - Onoriu Colăcel, “ Bucovina literară “ nr.3-4,2003 - Alexandru Vakulovski, “ Contrafort “, nr. 4, 1999 și revista on-line
Daniel Pișcu () [Corola-website/Science/299361_a_300690]
-
desenată sau comixul, rareori colajul. Pe lângă aceste forme mai întâlnim caricatura de „șevalet”, cu o lucrătură mai laborioasă destinată sălilor de expoziție sau saloanelor de umor. O specie aparte a desenului satiric îl reprezintă desenul animat. Încă de la apariția primelor gazete, caricatura a fost un ingredient sine qua non al publicațiilor. Prin caricatură se transmite un mesaj de opinie dar care poate fi în perfectă concordanță cu opțiunile privitorului. Caricatura a devenit atât de răspândită odată cu apariția tiparului și implicit a
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
adesea arogantă și plină de furie, s-a îndreptat asupra prostiei și a inechității unei societăți pe care ei doreau sa o schimbe. Atitudinea lor militantă și progresistă a avut un puternic impact în rândul publicului, sporind totodată și tirajul gazetelor unde desenele lor vedeau lumina tiparului. Critica virulentă era adresata adesea și în direcția guvernului și politicii americane din timpul primului război mondial. În 1917 Congresul American a instituit chiar "un birou guvernamental al caricaturii" încercând astfel să insufle un
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
caricaturiștilor, dar reușind să aibă un efect contrar. Numeroși caricaturiști precum Art Young, Robert Minor, Balfour Ker sau William Glackens, au avut drept reacție o atitudine și mai virulentă și radicală. Desenele lor nu reușeau să fie publicate decât în gazete de tiraj mic, cu o firavă circulație dar cu un impact major. Din punct de vedere al stilului, majoritatea caricaturiștilor ce au activat în perioada celui de-al doilea război mondial, au impus un desen mai grafic, cu o linie
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
caricatura de acest gen, este ironia sau, mai pe șleau spus, bășcălia. Caricatura de acest gen nu a putut prolifera decât odată cu eficacitatea tehnologiei de tipar după 1820 când procedeele litografice au putut oferi posibilități de multiplicare. După apariția primelor gazete și almanahuri după 1840, caricatura de gag a putut fi răspândită eficient și economic în toate mediile sociale. Multe dintre acestea au urmat calea inițiată de almanahurile englezești Cruikshank. În decada următoare au apărut în America o serie întreagă de
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
Snorter", " The Devil"s Comical Texas Oldmanick". Desenele satirice care apăreau în aceste broșuri timpurii au fost caricaturi "brutale" fără pretenții deosebite, caraghioase și hazoase dar mai puțin vulgare sau obscene cum aveau să apară ceva mai târziu. Dintre primele gazete americane cu precădere umoristice, "Puck" și "Judge" sunt cele mai demne de notat. Pe la 1890 au apărut deja primele caricaturi în color. Din aceasta perioadă se disting câteva nume de caricaturiști cărora, chiar și astăzi caricaturiștii moderni le datorează un
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
lansare a noilor tendințe în estetica caricaturii moderne. Începând cu anii "50-"60, un stil mai rafinat și mai sofisticat a fost impus de artiști precum Jules Feiffer sau David Levine. În anii "70 caricatura politică deținea supremația paginilor de gazetă. A existat o adevărată emulație creativa și de originalitate. Pat Oliphant, Jefferson McNelly, Tony Auth, Paul Conard, Edward Sorel și David Levine au adus un suflu de prospețime prin desenele și stilul lor aparte. Cea mai extremă formă de grafică
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
în "Școala națională de medicină și farmacie". După 10 ani, în 1869 înființează Facultatea de Medicină. Între timp Davila întemeiază învățământul farmaceutic și pe cel veterinar, fondează numeroase societăți și reviste de specialitate (între care Asociația medicilor români, "Monitorul medical", "Gazeta spitalelor"), organizează conferințe medicale și ține prelegeri cu demonstrații experimentale la Sfântu Sava, înființează, împreună cu horticultorul austriac Ulrich Hoffmann, Grădina botanică din București, introduce concursurile medicale și stagiile obligatorii în spitale. În 1861 creează primul azil de orfane, în care
Carol Davila () [Corola-website/Science/298869_a_300198]
-
A absolvit liceul la București, apoi a absolvit Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din București. În România a lucrat ca ziarist și dramaturg. A fost redactor la publicații precum „Tinerețea”, „Tânărul muncitor”, „Scânteia tineretului”. Publică și la revistele „Gazeta Literară”, „România Liberă”, „Scânteia”, „Contemporanul”, „Teatrul”, „Sportul popular”, „Informația Bucureștiului”, „Flacăra” și altele. A fost secretar de redacție la „Gazeta Literară”, redactor la revista „Teatrul” și, în Israel, in ultimii ani ai vieții. directorul revistei „Minimum”. După ce în 1956 i
Alexandru Mirodan () [Corola-website/Science/298911_a_300240]
-
lucrat ca ziarist și dramaturg. A fost redactor la publicații precum „Tinerețea”, „Tânărul muncitor”, „Scânteia tineretului”. Publică și la revistele „Gazeta Literară”, „România Liberă”, „Scânteia”, „Contemporanul”, „Teatrul”, „Sportul popular”, „Informația Bucureștiului”, „Flacăra” și altele. A fost secretar de redacție la „Gazeta Literară”, redactor la revista „Teatrul” și, în Israel, in ultimii ani ai vieții. directorul revistei „Minimum”. După ce în 1956 i s-a jucat cu succes prima piesă, „Ziariștii”, la Teatrul Național din București, piesă care a înregistrat un număr-record de peste
Alexandru Mirodan () [Corola-website/Science/298911_a_300240]
-
in ultimii ani ai vieții. directorul revistei „Minimum”. După ce în 1956 i s-a jucat cu succes prima piesă, „Ziariștii”, la Teatrul Național din București, piesă care a înregistrat un număr-record de peste 900 reprezentații, Al. Mirodan a trecut la revista Gazeta literară. Teatrul de Comedie din București a fost inaugurat la 5 ianuarie 1961 cu piesa „Celebrul 702" a lui Mirodan (care era și secretar literar al teatrului), avându-l în rolul principal pe Radu Beligan. În anul 1977 a emigrat
Alexandru Mirodan () [Corola-website/Science/298911_a_300240]
-
A scris „Păstorul întristat”, poezie publicată în "Curierul Românesc" (la 8 mai 1830) de I. Heliade Rădulescu (va fi pusă pe muzică, la 8 mai 1850, de Anton Pann). 1828 - Scrie „Ruinurile Târgoviștei”, tipărită la 20 martie 1830, în aceeași gazetă, cu o prezentare a lui Heliade Rădulescu, care îi menea un strălucit viitor literar: „geniul său cel poetic făgăduiește mult pentru limba românească, cea atât de frumoasă subt pana lui.” 1828 - Scrie poezia „Rugăciune”, publicată postum (1839) de Heliade. 30
Vasile Cârlova () [Corola-website/Science/297751_a_299080]
-
considerat anul nașterii presei din Brazilia. Înaintea sosirii familiei regale portugheze, orice activitate jurnalistică a fost interzisă de autoritățiile coloniale, acest lucru reprezentând o particularitate pe continentul american, deoarece în nicio altă colonie niciodată nu s-au impus asemenea restricții. Gazeta do Rio de Janeiro a fost primul ziar publicat la scară națională și a început să circule la 10 septembrie 1808. Astăzi, presa reprezintă atât o sursă de informare zilnică, prezentând articole din diverse domenii ale vieții, cât și o
Brazilia () [Corola-website/Science/297758_a_299087]
-
din pictorii aparținând noii orientări, ca Edgar Degas, Frédéric Bazille, Berthe Morisot, Claude Monet, Camille Pissarro, respinge însă pe Cézanne, Renoir și din nou pe Manet, ceea ce provoacă reacția scriitorului Émile Zola într-o diatribă violentă la adresa oficialităților, publicată în gazeta "L'Évènement." Războiul franco-german din 1870 îi risipește, Cézanne se retrage în provincie, Pissarro, Monet și Sisley se duc la Londra, ceea ce va marca o etapă importantă în dezvoltarea impresionismului, descoperind acolo pictura lui William Turner, care va exercita o
Impresionism () [Corola-website/Science/297828_a_299157]