7,022 matches
-
au fost îngropate pe ascuns într-o groapă comună; pentru a se șterge toate urmele, documentația referitoare la aceste cadavre a fost distrusă. În zilele următoare, rezistența nu a încetat; în 19 decembrie, muncitorii de la Întreprinderea ELBA au intrat în grevă, iar în 20 decembrie a izbucnit greva generală în toate fabricile timișorene. Mulți oameni s-au adunat prin data de 19 decembrie 1989 și 20 decembrie 1989 cu flori in mână strigând ""Noi venim cu o floare , nu cu bâte
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
groapă comună; pentru a se șterge toate urmele, documentația referitoare la aceste cadavre a fost distrusă. În zilele următoare, rezistența nu a încetat; în 19 decembrie, muncitorii de la Întreprinderea ELBA au intrat în grevă, iar în 20 decembrie a izbucnit greva generală în toate fabricile timișorene. Mulți oameni s-au adunat prin data de 19 decembrie 1989 și 20 decembrie 1989 cu flori in mână strigând ""Noi venim cu o floare , nu cu bâte și topoare"". Liderii revoluționarilor timișoreni au prezentat
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
și președinte al Consiliului Central de Control Muncitoresc și al Activității Economico-Sociale. În perioada 29 martie 1974-18 martie 1975, el a fost președinte al Consiliului Economic, o funcție similară cu cea de ministru-coordonator al activității economice din Europa Occidentală. Pe timpul grevei minerilor din Valea Jiului din august 1977 a fost trimis de Ceaușescu la fața locului pentru negocieri. La 7 martie 1978, este numit în funcția de prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și președinte al Comitetului de Stat al Planificării, după ce
Ilie Verdeț () [Corola-website/Science/299974_a_301303]
-
anului 1944 s-a înscris ca student la Facultatea de Medicină și la Conservatorul de Muzică din Cluj, după ce Ardealul de Nord a revenit sub administrație românească. În calitate de președinte al studenților din "Centrul Studențesc "Petru Maior"" a organizat și condus greva studențească cu caracter "anticomunist", contra guvernului condus de Petru Groza la 6 martie 1946 și totodată "antirevizionistă" împotriva celor care nu erau de acord cu revenirea Ardealului la România. Din cauza organizării acestei greve a fost exmatriculat în anul 1947, după
Bartolomeu Anania () [Corola-website/Science/299991_a_301320]
-
Studențesc "Petru Maior"" a organizat și condus greva studențească cu caracter "anticomunist", contra guvernului condus de Petru Groza la 6 martie 1946 și totodată "antirevizionistă" împotriva celor care nu erau de acord cu revenirea Ardealului la România. Din cauza organizării acestei greve a fost exmatriculat în anul 1947, după care a ajuns stareț la Mănăstirea Toplița, aflată pe atunci în județul Mureș (interbelic). Ulterior și-a continuat studiile la ""Facultatea de Teologie"" din București și la ""Academia Andreiană"" din Sibiu, obținând titlul
Bartolomeu Anania () [Corola-website/Science/299991_a_301320]
-
arestați imediat pentru conspirație împotriva siguranței statului, vor fi judecați și condamnați în "Procesul din Dealul Spirii". Bolșevic fanatic, convins de necesitatea revoluției, va fi figura centrală a procesului datorită prestigiului tatălui său, Constantin Dobrogeanu-Gherea, și unor atitudini demonstrative spectaculoase (greva foamei, refuzul de a răspunde la întrebări). După amnistia din iunie 1922, ocupă mai multe funcții importante în PCdR: membru in Comitetul Executiv și coordonator al presei de partid (1922) și membru în Comitetul Central (1924), fiind și deputat în
Alexandru Dobrogeanu-Gherea () [Corola-website/Science/313152_a_314481]
-
a fost un comunist român, politician, și oponent al lui Nicolae Ceaușescu. S-a născut la Cojocna, (județul Cluj, a lucrat ca conducător de locomotivă la Căile Ferate Române. A devenit lider sindical, fiind unul dintre organizatorii grevelor de la Cluj din 1929-1933. În 1936 a intrat în partidul comunist, aflat pe atunci în ilegalitate. La sfășitul anilor 1930 s-a mutat la Brașov, unde a lucrat la întreprinderea Industria Aeronautică Română. În septembrie 1940 a organizat un protest
Grigore Ion Răceanu () [Corola-website/Science/314505_a_315834]
-
Acest articol descrie greva minerilor din Valea Jiului care a avut loc între 1 și 3 august 1977, fiind una dintre mișcările de protest cele mai ample din perioada comunistă. Valea Jiului este o zonă minieră importantă a României, cu un număr mare de muncitori. Greva
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
greva minerilor din Valea Jiului care a avut loc între 1 și 3 august 1977, fiind una dintre mișcările de protest cele mai ample din perioada comunistă. Valea Jiului este o zonă minieră importantă a României, cu un număr mare de muncitori. Greva cea mai mare care a precedat-o pe cea din 1977 a fost Greva minerilor din Lupeni din 1929. Minerii din Valea Jiului lucrau întotdeauna în condiții foarte grele. Chiar și cu folosirea tehnologiei celei mai moderne - ceea ce nu era cazul
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
fiind una dintre mișcările de protest cele mai ample din perioada comunistă. Valea Jiului este o zonă minieră importantă a României, cu un număr mare de muncitori. Greva cea mai mare care a precedat-o pe cea din 1977 a fost Greva minerilor din Lupeni din 1929. Minerii din Valea Jiului lucrau întotdeauna în condiții foarte grele. Chiar și cu folosirea tehnologiei celei mai moderne - ceea ce nu era cazul în minele României socialiste din anii 1970 - lucrul în minele de cărbune era greu
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
condițiile de locuit și trai precare. Pe 14 iulie 1977, minerul Gheorghe Dumitrache („Ispitu”) a trimis un memoriu („Spinoasa mărturisire”) la CC al PCR, Ministerului Minelor și Televiziunii Române, dar nu i s-a răspuns imediat. A fost arestat după încetarea grevei din august, și condamnat la doi ani de închisoare pentru „instigare și ultraj la bunele moravuri.” Greva propriu-zisă a început la Mina Lupeni pe 1 august 1977 și a fost încheiată pe 3 august 1977. În primele momente, unii mineri
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
memoriu („Spinoasa mărturisire”) la CC al PCR, Ministerului Minelor și Televiziunii Române, dar nu i s-a răspuns imediat. A fost arestat după încetarea grevei din august, și condamnat la doi ani de închisoare pentru „instigare și ultraj la bunele moravuri.” Greva propriu-zisă a început la Mina Lupeni pe 1 august 1977 și a fost încheiată pe 3 august 1977. În primele momente, unii mineri au propus ca o delegație de-a lor să plece la București, dar s-a renunțat la
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
partid, pe Verdeț chiar trântindu-l de perete de câteva ori. Ilie Verdet neagă categoric episodul sechestrării: "E o prostie... Eu nu am fost bruscat, nu am fost agresat". Ilie Verdeț a mai făcut și alte declarații importante despre începuturile grevei: Nu a existat comitet de grevă, care să pregătească greva. Nu au fost revendicări formulate. A fost, doar, acest protest in legătură cu legea pensiilor. Comitetul de grevă s-a format în timpul desfășurarii grevei, mai ales spre sfârșit" Între timp
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
de perete de câteva ori. Ilie Verdet neagă categoric episodul sechestrării: "E o prostie... Eu nu am fost bruscat, nu am fost agresat". Ilie Verdeț a mai făcut și alte declarații importante despre începuturile grevei: Nu a existat comitet de grevă, care să pregătească greva. Nu au fost revendicări formulate. A fost, doar, acest protest in legătură cu legea pensiilor. Comitetul de grevă s-a format în timpul desfășurarii grevei, mai ales spre sfârșit" Între timp, se infiltrează în zonă și oamenii
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
ori. Ilie Verdet neagă categoric episodul sechestrării: "E o prostie... Eu nu am fost bruscat, nu am fost agresat". Ilie Verdeț a mai făcut și alte declarații importante despre începuturile grevei: Nu a existat comitet de grevă, care să pregătească greva. Nu au fost revendicări formulate. A fost, doar, acest protest in legătură cu legea pensiilor. Comitetul de grevă s-a format în timpul desfășurarii grevei, mai ales spre sfârșit" Între timp, se infiltrează în zonă și oamenii Securității, dar sunt deocamdată
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
agresat". Ilie Verdeț a mai făcut și alte declarații importante despre începuturile grevei: Nu a existat comitet de grevă, care să pregătească greva. Nu au fost revendicări formulate. A fost, doar, acest protest in legătură cu legea pensiilor. Comitetul de grevă s-a format în timpul desfășurarii grevei, mai ales spre sfârșit" Între timp, se infiltrează în zonă și oamenii Securității, dar sunt deocamdată pe poziție de așteptare. Autoritățile întăresc paza obiectivelor importante din zonă, în mod deosebit a depozitelor de arme
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
și alte declarații importante despre începuturile grevei: Nu a existat comitet de grevă, care să pregătească greva. Nu au fost revendicări formulate. A fost, doar, acest protest in legătură cu legea pensiilor. Comitetul de grevă s-a format în timpul desfășurarii grevei, mai ales spre sfârșit" Între timp, se infiltrează în zonă și oamenii Securității, dar sunt deocamdată pe poziție de așteptare. Autoritățile întăresc paza obiectivelor importante din zonă, în mod deosebit a depozitelor de arme. La insistența greviștilor, Verdeț îl sună
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
Minei Lupeni, numărul participanților la manifestație se dublează. Atmosfera este tensionată, dar sunt totuși voci în mulțimea care la sosirea primului om al țării strigă "„Ceausescu si minerii!”", dar treptat se aud lozinci din ce în ce mai ascuțite, ca "„Lupeni '29!”" (aluzie la greva din 1929), „Jos burghezia proletară!”. Constantin Dobre citește în fața lui Ceaușescu revendicările minerilor, constând din 26 de puncte cu caracter tipic sindicalist, referitoare la programul de lucru, norme, pensii, aprovizionare, locuințe, investiții. Ceaușescu prezent la fața locului timp de circa
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
dezamorsare a situației, secretarul general - obosit și epuizat și el - părăsește locul în mijlocul escortei sale. Revine la Petroșani, unde s-a desfășurat un miting după moda vremii, cu urale și aplauze prelungite, în cadrul căruia nici nu s-a pomenit de greva din Lupeni. În perioada imediat următoare grevei nu au fost represalii. S-a hotărât ca până la 31 decembrie 1977 pensionarii de invaliditate care lucrează să-și păstreze atât pensia cât și salariul. Ceaușescu a ordonat să fie satisfăcute unele din
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
epuizat și el - părăsește locul în mijlocul escortei sale. Revine la Petroșani, unde s-a desfășurat un miting după moda vremii, cu urale și aplauze prelungite, în cadrul căruia nici nu s-a pomenit de greva din Lupeni. În perioada imediat următoare grevei nu au fost represalii. S-a hotărât ca până la 31 decembrie 1977 pensionarii de invaliditate care lucrează să-și păstreze atât pensia cât și salariul. Ceaușescu a ordonat să fie satisfăcute unele din promisiunile sale, respectiv reducerea zilei de lucru
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
magazinelor din zonă a fost îmbunătățită, dar revendicările referitoare la limita de vârstă de pensionare și programul de lucru nu sunt îndeplinite. După sărbătorirea Zilei Minerilor pe 8 august, vor începe acțiuni crunte de reprimare împotriva participanților mai activi la grevă. În prima etapă, au fost organizate ședințe de partid și de sindicat, în care greviștii au fost catalogați drept elemente anarhiste, declasate, „oameni de nimic”, „derbedei”, „impostori”, „infractori” etc. Greviștii care erau membri de partid au fost sancționați sau excluși
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
Miliție din zonă au fost dublate, iar după 15 septembrie au fost desfășurate unități militare (inclusiv blindate) în preajma tuturor minelor din Valea Jiului. Organele specializate ale Securității, Miliției și procuraturii, au efectuat recunoașterea minerilor care au participat în mod activ la grevă. Au fost chemați la sediul Securității unii ingineri și șefi de sectoare pentru a identifica cu ajutorul fotografiilor și înregistrărilor filmate făcute pe ascuns a celor cu rol important în grevă. Cel puțin 600 de greviști au fost interogați la sediul
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
efectuat recunoașterea minerilor care au participat în mod activ la grevă. Au fost chemați la sediul Securității unii ingineri și șefi de sectoare pentru a identifica cu ajutorul fotografiilor și înregistrărilor filmate făcute pe ascuns a celor cu rol important în grevă. Cel puțin 600 de greviști au fost interogați la sediul Securității din Petroșani și maltratați de mai multe ori (lovituri la cap, strângerea degetelor la ușă etc.). Operațiunile Securității au fost conduse de generalii Emil Macri și Nicolae Pleșiță. A
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
lung, organele de partid au sporit activitatea ideologică în zonă. S-au ținut lecții de ideologie comunistă obligatorii, și diverse instituții de psihologie din București, la ordinele date de conducerea centrală, au făcut mai multe teste și sondaje în Valea Jiului. Greva a avut repercusiuni importante și asupra aparatului de partid și de stat. Au fost schimbați din funcție mai mulți funcționari de partid și de stat, atât la nivel local, județean, cât și în București. Cazul a fost dezbătut de ședința
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
de Stat din 3 septembrie, care a hotărât primele destituiri, și apoi - inclus pe ordinea de zi la cererea explicită a comunistului ilegalist Alexandru Sencovici - de Plenara CC al PCR din 26 octombrie 1977. Potrivit lui Ilie Verdeț, Ceaușescu a calificat greva din Valea Jiului din 1977 drept consecință a unei propagande necorespunzătoare. "„La mijloc au stat probleme de conștiință. Adică muncă de propagandă slabă, nu s-au popularizat hotărârile partidului.”" - ar fi declarat secretarul general al PCR. Tot în ședința CC al
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]