8,332 matches
-
colaborator literar al gazetei este Bonifaciu Florescu, prezent cu Aquarele și Poezii în proză, scurte poeme, comentarii lirice, instantanee. Într-o cronică literară Mircea Demetriade comentează defavorabil piesa Gaspar Grațiani a lui Ioan Slavici. Sub pseudonimul Strapontin (I. D. Malla) se inserează un comentariu asupra repertoriului dramatic al teatrelor bucureștene, iar Polit (Al. Macedonski) discută o conferință a lui G. I. Ionnescu-Gion, ținută la Ateneul Român. S.ț., din care au ieșit numai zece numere, a fost o gazetă scrisă cu nerv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289934_a_291263]
-
1, EPL prin compartimentul 3, EDC și EIP prin al patrulea, iar extensorul auricularului prin compartimentul 5. La nivelul AMF, tendoanele EDC trimit expansiuni laterale benzile sagitale pe ambele fețe articulare cu rol de stabilizare, împiedicând luxarea tendonului. Acestea se inseră pe plăcile volare și pe ligamentele intermetacarpiene. Tendonul ajunge la nivelul falangei proximale unde formează bandeleta centrală a aparatului extensor, ce se inseră pe baza falangei medii. Tendoanele intrinsecilor sunt localizate volar față de axul de rotație a AMF, îndreptându-se
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
expansiuni laterale benzile sagitale pe ambele fețe articulare cu rol de stabilizare, împiedicând luxarea tendonului. Acestea se inseră pe plăcile volare și pe ligamentele intermetacarpiene. Tendonul ajunge la nivelul falangei proximale unde formează bandeleta centrală a aparatului extensor, ce se inseră pe baza falangei medii. Tendoanele intrinsecilor sunt localizate volar față de axul de rotație a AMF, îndreptându-se spre dorsal pentru a contribui la formarea aparatului extensor. Pe fața dorsală a falangei proximale, tendoanele interosoșilor formează bandeletele laterale ale aparatului extensor
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
bandeletele laterale ale aparatului extensor, între ele și bandeleta centrală aflânduse bandeletele transverse, cunoscute și sub denumirea de dosiera interosoșilor. Bandeletele laterale ale aparatului extensor trec de o parte și de alta a AIFP, continuându-se distal pentru a se insera pe baza falangei distale (fig. 19). Pe fața dorsală a falangei medii, cele două bandelete sunt interconectate prin fibre transversale constituind ligamentul triunghiular Stack. Extensia AMF policelui este asigurată de extensorul scurt al policelui. La extensia articulației interfalangiene contribuie, pe lângă
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
număr de culegători de folclor, cu deosebire învățători, preoți și profesori din lumea satelor. Este prima revistă de folclor muzical din România și a reușit să tipărească în două decenii aproximativ două mii de texte și melodii. Pe lângă textele propriu-zise, sunt inserate utile medalioane despre o serie de folcloriști, semnate de Gh. N. Dumitrescu-Bistrița, G.T. Niculescu-Varone și C. Ciobotea. În afara numeroaselor semne de prețuire primite de la personalități din țară (între alții, Simion Mehedinți, N. Iorga, Adrian Maniu, I. Simionescu, V. Bogrea, Sabin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287660_a_288989]
-
probele necesare pentru a dovedi judecătorului când cauza ajunge pe rolul instanței, că Înțelegerea lor are un fundament solid și legal. Numai pe această bază instanța, după ce primește acordul de mediere, va pronunța o hotărâre definitivă În dispozitivul căreia va insera Înțelegerea la care ele au ajuns. Din acest moment Începe faza punerii În executare a hotărârii instanței de judecată, care, În condițiile date, va fi executată de bunăvoie de către părți, pe considerentul că ele au consimțit și și-au asumat
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
văzuți ca principalii vinovați ai dezastrului. Respingerea acuzațiilor și justificarea încercărilor vremurilor au constituit obiectul monumentalei opere a Fericitului Augustin De civitate Dei, modelul oricărei viziuni creștine asupra istoriei sau teologia istoriei prin excelență. În opera lui Augustin, Biblia se inserează înlăuntrul istoriei universale ca element al ei. Dar, pe de altă parte, învățătura ce se desprinde din ea reprezintă un principiu ce permite ca istoria să fie gândită ca totalitate, să fie înțeleasă, să primească un sens61. După Augustin, istoria
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
ființării”. Un idealism absolut, „subiectiv”, cum se spune în limbaj filozofic, ce nu se regăsește în poezia românească (sau franceză, de exempluă, nici înainte de el, și nici azi, după. El reușește abia în al treilea volum, în Dreptul la timp, să „insereze” acest poem, „apărându-l” cu alte câteva ce trebuiau să „certifice” apartenența sa, a poetului, la „pământul și oamenii acestor locuri”, ca și la reflexele lor culturale. Apoi, în volumul următor, încurajat de succesul poeziei sale și de o anume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
vremea aceea, criticii români, unii prieteni ai mei, fie că nu știau Nietzsche à fond - în școală era prohibit, traducerile din opera sa, interzise! -, fie că se fereau „să-mi facă rău” subliniind preocuparea mea insistentă față de acest nume - am inserat fraze și paragrafe întregi din Nietzsche în mai toate romanele mele apărute înainte de ’89 -, și astfel, această „frază”, foarte „simplă” și totuși extrem criptică, nu a fost pusă în legătură cu partea mediană a romanului mai sus citat, unicul loc, se pare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
bine, deși ne aflăm la începutul deceniului șapte, în care se afirmaseră răsunător și cu volume tineri „spărgători de gheață” ai realismului socialist, precum Fănuș Neagu, N. Velea sau D.R. Popescu, P. Dumitriu îi ignoră în antologia germană, în schimb inserează nume penibile, proletcultiste, precum Francisc Munteanu și altele, pe care le-am uitat deoarece nu am antologia respectivă la îndemână. Apoi, întrebat după revoluție, cu destulă reticență, de intervieveurii săi, dacă „mai știe ce s-a petrecut în proza română
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
același, dar în realitate diferit ca modalitate interpretativă. O variabilă semnificativă o reprezintă miza fiecărui volum, marcând nuanțele semantice ale constructului de ansamblu: în Patinoar este exploatată latura autobiografică, în Un domeniu al meu e privilegiat aspectul filosofic, Astrele negre inserează dimensiunea religioasă, Ce mai e nou cu Apocalipsa accentuează dramatismul condiției umane, determinat direct de tulburările sfârșitului de mileniu. Nu doar un scriitor creativ, vizual, ci și posesor al unei bune culturi poetice, U. își exersează meșteșugul artistic în diverse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
apropiat, dacă o observi afară, îți moare o rudă mai îndepărtată. - ți se bate ochiul stâng. După cum atunci când ți se bate ochiul drept, vei primi o veste bună. - observi căderea unei stele, undeva îți moare o cunoștință. 6. Leacuri băbești Inserăm în rândurile ce urmează, colecția de leacuri, culese din mediul rural și pastoral din județul Sibiu la finele secolului XIX, de cercetătorul Victor Păcală, profesor la Seminarul Andreian și cuprinse în merituoasa sa lucrare, premiată de Academia Română, «Monografia Comunei Rășinariu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Liviu Malița, Ioan Milea, Mircea Țicudean, Virgil Leon, Ovidiu Pecican, Octavian Soviany, Mircea Petean, Ion Bălu, Dumitru Chioaru, Al. Cistelecan, Liviu Bleoca, Ștefan Borbély, Ruxandra Cesereanu, Laura Pavel ș.a. În mod deosebit se remarcă eseurile, în special literare și filosofice, inserate la rubricile „Eseu” și „Ospățul filosofilor”, semnate de Nichifor Crainic (Isus în țara mea, 5/1991), Nae Ionescu, Anton Dumitriu, Petre Țuțea, Emil Cioran, Arșavir Acterian, N. Steinhardt, Nicolae Breban, Marta Petreu, Virgil Nemoianu, Ion Ianoși, Matei Călinescu, Radu G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285408_a_286737]
-
ales, în general marchează suplimentar și ierarhizarea informației transmise, "favorizând" al doilea component al structurii (compară cu 2.1.2.1). Dacă unitățile sintactice relaționate sunt predicate ale enunțării sau semantico-sintactice16 în al doilea component al structurii corelative pot fi inserați și modificatori opoziționali (dimpotrivă, din contra). În acest caz se marchează suplimentar raportul semantic de opoziție "forte" redat prin ci17. Poți greși nu numai întorcând spatele îngerului, ci, dimpotrivă, idolatrizîndu-1, acordându-i o obediență și un cult care, în mod
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
a acestuia, tribunalele și agențiile guvernamentale interviu în forță. Eugene Volokh, profesor la University of California, Los Angeles School of Law, rezumă aceste cazuri: Un tribunal statal a concluzionat că era vorba de hărțuire religioasă în cazul unui angajator care insera articole religioase în mesajele către angajați și versuri cu teme creștine pe cecurile de plată a salariilor. De asemenea, Comisia Americană pentru Șanse Egale de Muncă a decis că „difuzarea zilnică de rugăciuni prin sistemul său de comunicație” de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
avusese o funcție similară ca sergent în armată. „Nu cred că trebuie să vă mai spun că limbajul în acel mediu era destul de grosolan”, a relatat Nathan, descriind experiența sa anterioară. „Nu vorbeam aproape niciodată despre un șofer fără să inserez câteva sudălmi pentru a-l descrie pe acel leneș nenorocit. Când ceva nu mergea bine, aveam un ritual riguros de înjurături cu care marcam momentul, ne exprimam sentimentele cu privire la incident și ne mai ușuram din frustrare”. Totuși, Nathan a experimentat
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
se înstrăinează de sine, dobândind valoare exemplară fără ca măcar să știi cum și prin ce. După cum arată propoziția pe dinafară, n-ai crede-o în stare de ceea ce-ți provoacă în cap. Dar un text poate fi și metaforic, vizibil inserat în imagini ca la António Lobo Antunes, pentru a trece abia de-aici la goana buimacă: „O neagră dispoziție, o melancolie furioasă de culoarea norilor s-au adunat deasupra mării, perne făcute grămadă, pline de gușe de tafta“, scrie el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
dintre cele referitoare la necontenitele translări ce se produc între limbi la denumirea unuia și aceluiași fapt. Aproape fiecare propoziție înseamnă o altă privire. Româna privea lumea tot pe-atât de altfel, pe cât și cuvintele sale erau altfel. și altfel inserate în rețeaua gramaticii. „Lilie“ șcrinț este feminin în germană. Firește, cu alți ochi decât crina se uită crinul la tine. În germană ai de-a face cu o doamnă, în română cu domnul Crin. Când cunoști ambele feluri de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
culoarea și forma de care oricum dispuneau și de locul pe care oricum se găseau. Ele amplificau cele întâmplate la proporții monstruoase, adăugând însă încă de pe acum acestei amplificări împuținarea necesară pentru a te împăca cu soarta și a putea insera cele acum întâmplate în cele precedente. Dalia îmi arăta că trebuie să văd într-un interogatoriu sarcina deserviciu a anchetatorului, și că numeroasele crestături de pe micuța masă de interogatoriu proveneau de la toți ceilalți interogați înaintea mea și după mine - cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
România, și-mi trecuse prin minte așa cum altora poate că le trece prin minte vreo rugăciune. Când nu crezi în rugăciuni, începi să cânți pe mutește. Acest cântec îmi pare ca daliile din grădină. La fel ca ele, reușește să insereze o pierdere în șirul celorlalte vătămări. Mă încântă și înfricoșează plantele cu tulpini păroase, târâtoare, prea subțiri, cu frunze zimțuite adânc care te zgârie și cu fructul mare cât o căpățână. Căpățâni mute, cărora chipul de carne aprinsă le crește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
a elibera Moldova de sub mongoli, în expedițiile din anii 1345 și 1346, și vor lăsa uitării chiar și pe vitejii maramureșeni și transilvăneni, care au fost răsplătiți pentru meritele lor militare prin diplome regale. Însemnările de la Curtea regală din Buda, inserate de către Ioan de Küküllo (Târnave) în cronica sa păstrată astăzi în mai multe variante, scriu că prima a avut loc în „anno Domini millesimo trecentesimo qudragesimo quinto”, după campania din Lituania. Năvălind tătarii în Regatul Ungariei, mai adesea în părțile
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de apărare. Mizerie, lipsă de hrană, foame, ignoranță, analfabetism, taxe împovărătoare, regim polițienesc și aservire politică: iată, în realitatea crudă, condițiile sociale și morale ale Veronei din prima jumătate a secolului XIX. În acest tablou închis și dezolant s-a inserat opera concretă a clerului și a laicilor catolici veronezi. În alte cuvinte, ca să-i înțelegem pe fondatorii operelor caritative ale Veronei, trebuie să nu uităm acest precis context istorico-socio-economic, în care au trăit și au muncit. La fel, pentru a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
considerabile. Don Zanetti, prieten bun al lui don Calabria, i-a propus să-și transfere mica sa tipografie la San Zeno in Monte. Ar fi avut un avantaj reciproc: «Mica Operă» economisea cheltuiala pe închiriere, iar don Calabria îi putea insera pe câțiva dintre băieții săi în activitate. Pe 31 decembrie 1909, a sosit o mașină «Marinoni» și câteva cutii cu caractere mobile. Un an mai târziu, s-a dezvoltat și mai mult «Școala tipografică Buoni Fanciulli». Un tipograf renumit, domnul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
47 de ani împliniți. A căutat să se facă utilă atâtor copii nevoiași. În contact cu atâta sărăcie, a avut prea puțin timp să se mai gândească la ea însăși. Și-a recăpătat seninătatea. S-a simțit gratificată și bine inserată în acel ambient simplu și sărac. Și-a informat confesorul ei de pacea redobândită, mărturisindu-și dorința de a-și consacra viața Domnului, în serviciul fraților nevoiași. I-a făcut o cerere formală lui don Calabria. El, ca și cum ar fi
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Chiar dacă era mai puțină, hrana nu a lipsit niciodată. Tot în această vreme de război, trebuie amintit și un episod neplăcut. Don Calabria, în caritatea sa față de toți, a primit în Casă un alsacian, un bun mecanic montator. L-a inserat în laboratorul de mecanică drept instructor al băieților. Era un om curajos care, din cauza războiului, s-a trezit a fi considerat dușman într-o națiune pe care și-o alesese ca patrie. Era protestant, dar nu lipsea niciodată de la slujbele
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]