6,665 matches
-
de Război din București (1930-1932) și apoi Școala Superioară de Război Saint-Cyr (1932-1933). La întoarecerea în țară a organizat învățământul militar în domeniul apărării contra aeronavelor. În data de 01.04.1938, maiorul a fost numit comandat al Centrului de instrucție pentru trageri antiaeriene din București. În al Doilea Război Mondial a luptat pe Frontul din Vest, din 1944 fiind șef de stat major de mare unitate. După război a ocupat posturi de răspundere în organele centrale ale MApN. De numele
Ion Bungescu () [Corola-website/Science/315016_a_316345]
-
20.12.1936, Ion Bungescu a devenit membru corespondent al Academiei de Științe din România iar în 05.06.1943 a devenit membru titular al acesteia, în Secțiunea VII - Geniu militar. În memoria acestei personalități din domeniul artileriei, "Tabăra de Instrucție și Poligon de Trageri Sol-Aer - Capul Midia" a primit numele onorific de "General de brigadă Ion Bungescu".
Ion Bungescu () [Corola-website/Science/315016_a_316345]
-
să se confrunte nu demult și cu doliul după întreaga familie pierdută în Holocaust. În continuare nu a mai exercitat munci fizice, ci a lucrat ca bibliotecar și ca profesor de literatură la liceul local (1950-1963), deși nu poseda o instrucție academică formală, ci era autodidact. Între anii 1963-1966 a fost trimis al Organizației Sioniste la comunitățile evreilor din Austria și Elveția. Întors în Israel, a lucrat în calitate de conferențiar la seminarul pedagogic „Oranim” al mișcării kibutzurilor, în localitatea Kiryat Tivon. Ulterior
Tuvya Ruebner () [Corola-website/Science/315090_a_316419]
-
simțit-o se face ușor prezentă în majoritatea operelor sale; folosirea de nuanțe sinistre la redarea pielii, îmbrăcăminții, roșeața bolnăvicioasă, combinarea de culori diluate mult în apă. Tutore legal devine unchiul lui Leopold Czihczek, un burghez bogat, cu o oarecare instrucție, inspector-șef la căile ferate "Kaiser Ferdinand". Deși nu foarte interesat de artele plastice, este de acord să finanțeze studiile nepotului său la ""Wiener Akademie der bildenden Künste"". Cu recomandarea profesorilor de la gimnaziul din Klosterneuburg, tânărul sosește în anul 1906
Egon Schiele () [Corola-website/Science/315224_a_316553]
-
din cauza sănătății firave, este scutit de mobilizare. Se desparte de Wally și, pe 17 iunie 1915, se căsătorește cu Edith Harms, care locuia vis-à-vis de atelierul său. Patru zile mai târziu, pe 21 iunie, pleacă la Praga pentru a face instrucție militară. Schiele este repartizat la supravegherea prizonierilor de război ruși, mai întâi în apropiere de Viena, iar în 1916 în lagărul de la Mühling, de lângă Wiesselburg. Acolo poate să lucreze în continuare, desenează și participă la expozoții. Revista ""Die Aktion"" îi
Egon Schiele () [Corola-website/Science/315224_a_316553]
-
de muncă, unelte agricole și mobilă. Subofițerii, în general personal militar care fusese instruit în cadrul unor școli militare, nu primeau în folosință loturi de pământ, dar erau obligați să asigure instruirea soldaților din așezările militare. O atenție deosebită era acordată instrucției de front, executării de marșuri și mânuirii armelor de foc. Din cauza costurilor ridicate, numărul ședințelor de tragere cu muniție reală erau limitate la o perioadă de doar trei săptămâni pe an. Alături de subofițeri, în așezările militare erau repartizați cei mai
Așezare militară () [Corola-website/Science/318645_a_319974]
-
trei săptămâni pe an. Alături de subofițeri, în așezările militare erau repartizați cei mai buni ofițeri, cei mai mulți cu experiență de front, dar și cu anumite cunoștințe economice, tehnice sau de medicină veterinară. Serviciul ofițerilor în așezările militare era foarte greu: în afară de instrucția de front și de marș, ofițerii erau obligați să conducă lucrările agricole, să controleze gospodăriile subordonaților și erau făcuți răspunzători pentru orice greșeală a acestora din urmă. Viața privată a ofițerilor, care erau încartiruiți în apartamentele special destinate lor, era
Așezare militară () [Corola-website/Science/318645_a_319974]
-
Matei Cotruță a fost cea mai proeminentă figură pe care a ridicat-o cândva Basarabia. Epoca întroducerii în Basarabia a reformelor din anii 1860 (...) e strâns legată de numele lui Cotruță. Asigurarea vitelor de ciumă, spitalul de alienați, drumurile șoseluite, instrucția publică, școlile agricole (...) toate au luat naștere din inițiativa lui A.M.Cotruță. Zemstva Basarabiei a avut “veacul de aur”(...). Aceasta a fost vremea, când în fruntea Zemstvei stătea A.M Cotruță", scria Ioan Pelivan în lucrarea "Alexandru Matei Cotruță", publicată
Alexandru Cotruță () [Corola-website/Science/318714_a_320043]
-
1984. Ministrul egiptean al Apărării Abu Ghazala a recunoscut ulterior faptul că tancurile TR-580 nu au fost achiziționate pentru armata egipteană, ci pentru a fi trimise în Irak. Romtehnica a exportat însă tancuri din primul lot, fabricat ca material de instrucție, și nu a adaptat blindatele la clima din deșert. Tancurile aveau scurgeri cronice de lubrifianți, iar armamentul s-a dovedit a fi imprecis. Tancurile TR-580 exportate fuseseră deja în dotarea armatei române și au fost revitalizate înainte de livrare. Inițial, revitalizarea
TR-580 () [Corola-website/Science/316071_a_317400]
-
1990. Majoritatea au fost vândute țărilor din lumea a treia, cânteva în America Latină, iar restul au fost tranformate în transportoare blindate grele Achzarit. Armata Vietnamului de Nord a utilizat tancuri T-54 împotriva armatelor Vietnamului de Sud și SUA. Din cauza instrucției superioare a tanchiștilor americani, tancurile ușoare M41 și cele medii M48 s-au dovedit a fi superioare tancurilor T-54 în majoritatea confruntărilor. Singurele succese notabile ale tanchiștilor nord-vietnamezi au fost împotriva trupelor Vietnamului de Sud. Pe 30 aprilie 1975
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
Muzică Religioasă din București (1928-1936); Inspector General al Învățământului muzical secundar din România (1932-1939); profesor de muzică românească și consilier la Liceul Militar Muzical din București (1941-1942; 1950-1953). A cules, transcris și publicat folclor, punând bazele Arhivei Fonogramice a Ministerului Instrucției, Cultelor și Artelor (1927-1941). A fondat și a condus colecția de muzicologie Melos (1939-1941), destinată studiilor de istoria muzicii românești. A susținut emisiuni radiofonice și de televiziune, conferințe, prelegeri, concerte-lecții și comunicări științifice în țară și în străinătate (Cehoslovacia, Germania
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
Kiriac. Folclor (Studii): Sufletul românesc în muzica populară românească. Către diriguitorii revistei „Isvorașul”, în: Isvorașul; Pentru muzica populară, în: Ideea Europeană; Culegerea cântecelor populare. O arhivă fonogramică în țara noastră, în: Muzica; Arhiva fonogramică, în: Armonia; Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucției, Cultelor și Artelor, în: Boabe de grâu; Cartea Satului. Vicleimul; Colindele. Întâmpinare critică (plus disc); Oligocordii și stenohorii. Moduri prepentatonice, în: Cercul Folcloric; Idei curente în cercetarea cântecului popular. Moduri pentatonice și prepentatonice, în: Studii Muzicologice; Studiul științific al creației
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
Pacific. Totuși, șeful Trupelor Blindate ale Armatei, generalul-locotenent Jacob L. Devers, a ordonat ca nici un Sherman diesel să nu fie folosit înafara Zonei de Interior (America continentală). Armata americană a folosit toate tipurile existente atât pentru teste, cât și pentru instrucție, în SUA, dar a intenționat ca variantele M4A2 și M4A4 să fie destinate în principal exporturilor din Acordul Lend-Lease.
M4 Sherman () [Corola-website/Science/320366_a_321695]
-
Franța), Universitatea Cagliari (Cagliari, Spain), Universitatea Sapienza din Roma (Roma, Italia) și Colegiul Universitar Utrecht (Utrecht, Olanda). În anul academic 2010/11 122 de profesori de drept plus profesori oaspeți predau la Universitatea Jacobs, ajutați de personal de cercetare și instrucție, adică 254 oameni. În prezent 1.245 studenți din 102 țări studiază la Jacobs. Corpul studențesc constă din 644 de studenți la licență, 161 de studenți la master și 428 studenți la doctorat. Raportul dintre numărul de profesori și numărul
Jacobs University Bremen () [Corola-website/Science/321174_a_322503]
-
la 27 decembrie 1950, prin ordin al ministrului forțelor armate, în vederea asigurării apariției lucrărilor de doctrină, de istorie și memorialistică, știință și artă militară, necesare educării spiritului patriotic și informării cadrelor militare și ostașilor cu ceea ce este nou în domeniile instrucției și educației, strategiilor și mijloacelor tehnice de apărare, al cultivării spiritului patriotic, menținerii contactului cu noutățile în domeniul instrucției și al educației, al strategiilor și mijloacelor tehnice de apărare. Titulatura la înființare a fost " a Ministerului Forțelor Armate ale R.P.R.
Editura Militară () [Corola-website/Science/321250_a_322579]
-
memorialistică, știință și artă militară, necesare educării spiritului patriotic și informării cadrelor militare și ostașilor cu ceea ce este nou în domeniile instrucției și educației, strategiilor și mijloacelor tehnice de apărare, al cultivării spiritului patriotic, menținerii contactului cu noutățile în domeniul instrucției și al educației, al strategiilor și mijloacelor tehnice de apărare. Titulatura la înființare a fost " a Ministerului Forțelor Armate ale R.P.R." Ca și în celelalte țări din zona de influență (și ocupație) sovietică, Editura Militară a fost înființată pentru a
Editura Militară () [Corola-website/Science/321250_a_322579]
-
de intervenție") va include un batalion Panzergrenadier, în timp ce brigăzile mecanizate ale "Stabilisierungskräfte" ("Forțele de stabilizare") vor avea câte două batalioane Panzergrenadier. Batalioanele PzGren. sunt alcătuite de obicei dintr-o companie de comandă, trei companii de luptă și o companie de instrucție. Armata germană va desfășura opt batalioane Panzergrenadier active: Instruirea și formarea trupelor Panzergrenadier este făcută de obicei la "Ausbildungszentrum Panzertruppen" ("Centru de Instrucție al Trupelor Blindate") din Munster. Comandantul acestui centru deține gradul de "General der Panzertruppen". Unele cursuri esențiale
Panzergrenadier () [Corola-website/Science/320658_a_321987]
-
sunt alcătuite de obicei dintr-o companie de comandă, trei companii de luptă și o companie de instrucție. Armata germană va desfășura opt batalioane Panzergrenadier active: Instruirea și formarea trupelor Panzergrenadier este făcută de obicei la "Ausbildungszentrum Panzertruppen" ("Centru de Instrucție al Trupelor Blindate") din Munster. Comandantul acestui centru deține gradul de "General der Panzertruppen". Unele cursuri esențiale de instrucție (precum cele despre războiul urban și cele despre războiul din zonele împădurite), sunt ținute la "Infanterieschule" ("Școala de Infanterie") din Hammelburg
Panzergrenadier () [Corola-website/Science/320658_a_321987]
-
germană va desfășura opt batalioane Panzergrenadier active: Instruirea și formarea trupelor Panzergrenadier este făcută de obicei la "Ausbildungszentrum Panzertruppen" ("Centru de Instrucție al Trupelor Blindate") din Munster. Comandantul acestui centru deține gradul de "General der Panzertruppen". Unele cursuri esențiale de instrucție (precum cele despre războiul urban și cele despre războiul din zonele împădurite), sunt ținute la "Infanterieschule" ("Școala de Infanterie") din Hammelburg. Utilizarea transportoarelor blindate semișenilate era foarte rară în cadrul Wehrmachtului. Chiar și divizia de elită "Großdeutschland", care avea două regimente
Panzergrenadier () [Corola-website/Science/320658_a_321987]
-
în decursul cărora au fost uciși sau capturați mai mult de 100 de arabi. La 15 mai, au îndeplinit o ultimă misiune pentru a îngropa soldații uciși în luptele din martie. Artileria a fost dispusă la Handoub și a efectuat instrucții militare timp de o lună apoi a revenit în tabăra de la Suakin. Guvernul britanic a decis că această campanie din Sudan nu merită efortul pe care îl presupunea și a decis să lase doar o garnizoană la Suakin. Contingentul Noului
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
într-o confruntare și a distrus crucișătorul german SMS Emden în bătălia din Insulele Cocos de la 8 noiembrie, în prima acțiune din istorie dintre două vase inamice care a implicat Marina Regală Australiană. Deși se îndreptau inițial spre Anglia pentru instrucție și apoi mobilizarea pentru frontul de vest, australienii au fost trimiși ulterior în Egiptul controlat de britanici pentru a preîntâmpina atacurile turcilor împotriva obiectivului de importanță strategică reprezentat de Canalul Suez, și în perspectiva deschiderii unui alt front împotriva Puterilor
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
turcilor împotriva obiectivului de importanță strategică reprezentat de Canalul Suez, și în perspectiva deschiderii unui alt front împotriva Puterilor Centrale. În scopul eliminării turcilor din război, britanicii au decis să organizeze o debarcare la Gallipoli iar după o perioadă de instrucție și reorganizare, australienii au fost incluși alături de trupele britanice, indiene și franceze în această campanie. Armata combinată reprezentată de Corpul de Armate al Australiei și Noii Zeelande (ANZAC) - comandată de generalul britanic William Birdwood - a debarcat în peninsula Gallipoli la
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
voluntari cu vârste potrivite serviciului militar s-au înrolat până la mijlocul anului 1940. Patru divizii de infanterie s-au format între 1939 și 1940, trei dintre ele fiind expediate în Orientul Mijlociu. Resursele RAAF (Forțele Regale Aeriene Australiene) erau inițial devotate instrucției piloților pentru forțele aeriene ale Commonwealthului prin "Programul de Antrenament Aviatic al Imperiului" (EATS), datorită căruia aproape 28.000 de australieni au fost instruiți pe parcursul războiului. Prima confruntare militară majoră din război a avut loc împotriva trupelor italiene din Mediterana
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
bazelor CT din junglă ca parte a Brigăzii 28 a Commonwealthului. Contactele cu inamicul au fost rare iar rezultatele reduse. 2 RAR a părăsit Malaezia în octombrie 1957 pentru a fi înlocuită de 3 RAR care, după 6 săptămâni de instrucție în junglă, a trecut la împingerea insurgenților MCP înapoi in junglă la Perak și Kedah. Noul batalion a efectuat la rândul său misiuni de patrulare intensive și a fost implicat în operațiunile de tăiere a liniilor de aprovizionare și în
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
de la începutul anilor 1960. În 1961 și 1962, liderul guvernului din Vietnamul de Sud Ngo Dinh Diem a cerut sprijin Statelor Unite și aliaților săi pentru îmbunătățirea securității. Australia și-a oferit 30 de consilieri militari sub forma "Armatei Australiene de Instrucție din Vietnam" cunoscută adesea sub denumirea colocvială "The Team" ("Echipa"). Aceștia au sosit în iulie 1962 marcând implicarea australiană în război. În august 1964, RAAF a trimis un eșalon format din avioane de transport Caribou la Vung Tau, un oraș
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]