9,535 matches
-
a valorilor religioase de care teologia de catedră este, prin esența ei, străină. O posibilitate de reîmprospătare a predicii ortodoxe, ținută de o parte a preoților într-o notă festivist-triumfalistă, de cea mai pură speță bolșevică este revenirea la modelul interbelic în care personalități ale laicatului creștin, trăitoare ale valorilor creștine și cunoscătoare ale problemelor teologice ale Ortodoxiei să țină din când în când cuvântul omiletic. Pentru a se putea realiza acest lucru, este nevoie ca oamenii Bisericii să-și apropie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
aprecierea oricărui fapt de înnoire. Teologia lucrătoare Cercetarea teologică românească cunoaște astăzi un ușor reviriment prin valul tinerei generații de patrologi și teologi formați în mediile academice occidentale care au început să producă lucrări importante, reluând firul întrerupt al tradiției interbelice de conectare la fluxul științific european. Nu trebuie neglijate nici contribuțiile esențiale ale teologilor români produse în perioada comunismului, cu atât mai meritorii cu cât beneficiau de un context ostil, în care accesul la bibliografia de ultimă oră era una
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
noi, potrivit cărora am avut un învățământ performant în perioada comunistă. Existența unor succese notabile din comunism nu justifică cu nimic calitatea unui învățământ de top. Să fim foarte bine înțeleși: evidența este una indeniabilă. Comunismul a distrus învățământul românesc interbelic, fundat pe modelul european haretian, substituindu-l cu un surogat sovietic. Mutilarea se produce într-o perioadă ce a debutat cu îndepărtarea, și nu de puține ori, cu întemnițarea sau exilarea adevăraților savanți, profesori și înlocuirea lor cu impostori de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
unor tineri intelectuali de certă valoare, o bună parte a lor validați în marile centre universitare occidentale, dar și anulează orice speranță privitoare la reformarea sistemului educațional. O reformă universitară autentică, așa cum a pornit-o Mihai Șora, descendentul unei tradiții interbelice rodnice, presupune existența unei perspective de lungă durată în care strategiile de abordare să se sprijine pe criterii esențiale, vizând realizarea unui sistem performant, prin promovarea pe baza meritocrației, și nu a nepotismelor, a relațiilor de cumetrie, prin îndeplinirea unor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
capitol intitulat L' Axiome de réductibilité et la faillite de la logistique. 16 Vasile N. Gheorghiu (1872-1959), profesor de studiu biblic și exegeza Noului Testament la Facultatea de Teologie din Cernăuți, considerat cel mai de seamă teolog neotestamentar român din perioada interbelică. 17 P. Partenie (1882-1946), director al Seminarului Central din București. 18 H. Strohl, Orient et Occident, în "Logos". Revue internationale de synthèse orthodoxe, an I, nr. 2./1928, p. 293. 19 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an VI, nr. 1698
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pentru că e tânăr i se vor toți în cap. Planul părintelui Patriarh e european. Și, din nefericire, treburi europene nu se pot realiza încă în Ortodoxia noastră". 1 Vezi, în acest sens, Alexandru Zub, Ortodoxia română în disputele din perioada interbelică, în Confesiune, societate, națiune, din "Xenopoliana". Buletinul Fundației Academice "A. D. Xenopol" din Iași, VII, 1999, 3-4, pp. 15-18. 2 Mircea Eliade, Și un Cuvânt al editorului, în Nae Ionescu, Roza Vânturilor, culegere îngrijită de Mircea Eliade, București, Cultura Națională, 1937
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
februarie 1937, p. 1, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 17. Iată ce spune George Racoveanu despre contextul teologic interbelic în care își făcea apariția aceasta revistă: "Săgeata duhului pentru a cărui îndepărtare se roagă Sfântul Efrem Sirul rănește, parcă tot mai adânc, pe întâi-stătătorii Bisericii românești. Puși să vegheze la păstrarea Învățăturii, ei caută, cu întorsuri de gând și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
parte din Comitetul de conducere al Mișcării Naționale de Rezistență anticomunistă; redactează un document În spatele Cortinei de Fier, expediat în Occident și, ulterior, tipărit; documentul va clarifica poziția diplomației americane față de Uniunea Sovietică. În 1948 este arestat, ca majoritatea elitei interbelice, și condamnat la muncă silnică pe viață. La procesul său, face celebra declarație: Nu am de ce să mă apăr. Tot ce am făcut a fost pentru a distruge comunismul. Imi pare rău că nu am reușit. Traversează geografia penitenciară de la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
George Manu, insistând și pe dimensiunea activității sale politice, a procesului și perioadei recluzionare bolșevice, a mărturisirii și jertfei sale pentru Hristos, la care se adaugă un consistent dosar de mărturii despre personalitatea savantului român, un model din elita creștină interbelică. 3 Gheorghe Jijie, George Manu. Monografie, București, Fundația Profesor George Manu, Editura Elisavaros, f.a., p. 60: "Valorile empirice ale lui E pentru H2 și He diferă puțin de valorile teoretice ale lui Bethe. Pentru corpurile grele aceste valori empirice sunt
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nu va fi o instituție numai pentru studenți, ci pătrunzând în mijlocul vieții (cu urgențele și pasiunile ei) se va impune ca o forță spirituală superioară". ----------------------------------------------------------------------- PARODIA LITERARĂ. ȘAPTE RESCRIERI ROMANEȘTI Foucault, cunoașterea și istoria 2 1 BISERICA ȘI ELITELE INTELECTUALE INTERBELICE 4 5 Introducere Regența Patriarhală Problema Pascală (1928-1929) Biserica și politica Învățământul religios Logos ortodox Biserică, Tradiție și națiune Abordarea interconfesională Arheologia confesională Actualitatea Predaniei Cunoașterea religioasă Știință și credință Libertatea ca posibilitate de alegere Restaurație sau revoluție spirituală? Forme
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de România de Est de peste Prutul pătimirii noastre. Visul reîntregirii pare, din păcate, încă departe de a se împlini. Ultimele trei veacuri de istorie națională au stat sub blestemul poziției noastre geopolitice: "Românii și România - cum spunea un diplomat român interbelic -, s-au aflat prea aproape de Rusia și prea departe de Dumnezeu". În ianuarie anul curent, aflați cu prilejul zilelor Eminescu la Soroca, un localnic, la întrebarea noastră despre unirea celor două Românii, a răspuns: "Este inevitabilă!". ["Convorbiri literare", iulie 2012
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
stil, și-au păstrat actualitatea. În maliția curat intelectuală, aflăm, cum remarcă G. Călinescu în Istoria sa, originalitatea lui Paul Zarifopol, dar și actualitatea, adesea contondentă, a ideilor sale gingașe. ["Convorbiri literare", martie 2013] I.E. Torouțiu, istoricul literar Ultimul director interbelic al "Convorbirilor literare" (ianuarie 1938-martie 1944) s-a născut la 17 iunie 1888 în satul Solca, din Bucovina Sucevei. După absolvirea liceului din Suceava, urmează cursurile Universității din Cernăuți, cursuri finalizate în Germania, în 1911. Aici, la Universitatea din Frankfurt
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
studii sociologice (Românii și clasa intelectuală din Bucovina - Notițe statistice, Cernăuți, 1911, România și clasa de mijloc din Bucovina - studiu statistic I Meseriașii, II Negustorii, Cernăuți, 1912, ș.a.), numeroase pagini de istorie literară. Cea mai importantă contribuție a ultimului diriguitor interbelic al revistei junimiste este editarea cunoscutei și recunoscutei serii de Studii și documente literare, vol. I-XIII, București, 193l-l946, din care numai primul volum este editat în colaborare cu Gh. Cardaș. Întreprindere, despre care citim în dicționarul amintit, că este
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fire. Și, pe drept, cei doi cărturari bucovineni meritau această sublimă izbăvire într-o vreme de tristă izbeliște culturală. Nu meritau însă uitarea care i-a învăluit vreme de-o jumătate de veac". E o "uitare" pe care ultimul diriguitor interbelic al revistei "Convorbiri literare", cu adevărat nu o merită. I.E. Torouțiu rămîne în literatura română un istoric literar de primă mărime și de indiscutabilă stăpînire a meandrelor manuscriselor eminesciene; un acribios pînă în marginea pedanteriei. Se află între eminescologii de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și condiționare, arhitectură versus tehnici și tehnologie, interferențe. În plus, fiecare dintre aceste capitole denotă o varietate proprie În ceea ce privește interesul de cercetare al fiecărui doctorand În parte. Astfel, În ceea ce privește ipostazele locuirii, preocupările variază de la locuința socială - Irina Calotă, la arhitectura interbelică bucureșteană - Sibila Gabriela Popovici și impactul dezastrelor asupra habitatelor - Alina Ionuța Florea. Modelele / evocările urbane abordate se referă la: concepte actuale din urbanism - Ilinca Păun (Constantinescu), Planul Director de Sistematizare a Bucureștiului din 1935 - Andreea Daniela Radu (Udrea) și impactul
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
cazuri industria românească s-a dezvoltat haotic. Acest lucru este foarte vizibil În cazul Bucureștiului, unde intensificarea producției sectorului secundar nu a ținut seama de factorii favorabili de localizare (cum ar fi proximitatea unor surse de materii prime). În perioada interbelică orașul a cunoscut o dezvoltare industrială foarte importantă, a cărei amploare nu este pe deplin susținută de statutul de capitală și de realitatea de a fi orașul cu populația cea mai numeroasă. Acest lucru este vizibil din imposibilitatea de a
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
sporește suprafața de la 5614 hectare, În 1918, la 7800 de hectare În 1939, deci Înregistrează un spor de 39% (Giurescu 1966: 189) iar densitatea acestor zone periferice crește de la aproximativ cei 25 loc / ha din În primii ani ai perioadei interbelice la 100 - 149 loc / ha (Mihăilescu 2003: 160). Se poate observa că sporirea populației nu are aceeași dinamică cu creșterea În suprafață. Acest lucru se explică, pe de o parte, prin ocuparea și parcelarea unor zone libere din interiorul inelului
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
pe partea de vest apar Parcul Filipescu și Parcul Bonaparte, exemple valabile ale urbanismului modern (Giurescu 1966: 191). Din cele afirmate anterior se poate conchide că zona din afara fostei centuri era ocupată de trei tipuri majore de țesut : zonele industriale interbelice, mahalalele muncitorilor și funcționarilor săraci și noile „ parcuri― de locuințe. Chiar dacă aceste noi cartiere de locuințe erau Îndeajuns de reduse ca Întindere Încât să nu schimbe caracterul dominant al periferiei - zonă de fabrici, antrepozite și cartiere muncitorești - contrastul apărut din
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
populație din următorii 30 de ani (Mihăescu 1933: 260). Mai mult decât atât, conform lui Sfințescu, perioada În care activitatea ei a avut un caracter social În adevăratul sens al cuvântului este cea anterioară Primului Război Mondial (Sfințescu 1933: 280). În perioada interbelică, din cauza creșterii puternice a prețurilor, costurile lucrărilor aferente realizării unei locuințe au crescut foarte mult. Statul nu reușește să subvenționeze diferența de preț, așa că aceste locuințe nu mai puteau fi accesibile păturii celei mai sărace. Aceeași idee este susținută și
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
Concepte teoretice În urbanismul interbelic bucureștean Bucureștiul interbelic: societate și urbanism; Planul Director de Sistematizare din 1935 urb. Andreea Daniela Radu (Udrea) Conducător știintific: prof. dr. arh.Nicolae Lascu Introducere La Început de secol XX, Bucureștiul, capitală a proaspătului stat român, creștea În ritm alert
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
Concepte teoretice În urbanismul interbelic bucureștean Bucureștiul interbelic: societate și urbanism; Planul Director de Sistematizare din 1935 urb. Andreea Daniela Radu (Udrea) Conducător știintific: prof. dr. arh.Nicolae Lascu Introducere La Început de secol XX, Bucureștiul, capitală a proaspătului stat român, creștea În ritm alert. Prosperitatea economică și
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
accentuate elementele de gândire modernă ale planului. Acestea vor fi relaționate cu modul de gândire al unuia dintre autori, G.M. Cantacuzino, care aintegrat ideile sale urbanistice În Memoriul PD. Planul va fi proiectat pe prezentarea succintă a modernității bucureștene 111 interbelice, prezentare ceintroduce direcții ulterioare de analiză: caracteristicile modernității, curente de gândire În Bucureștiul interbelic și influența acestora În urbanism, figurile cheie ale societății bucureștene interbelice. Astfel va fi alcătuit un tablou urbanistic al Bucureștiului modern ce va oferi și va
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
gândire al unuia dintre autori, G.M. Cantacuzino, care aintegrat ideile sale urbanistice În Memoriul PD. Planul va fi proiectat pe prezentarea succintă a modernității bucureștene 111 interbelice, prezentare ceintroduce direcții ulterioare de analiză: caracteristicile modernității, curente de gândire În Bucureștiul interbelic și influența acestora În urbanism, figurile cheie ale societății bucureștene interbelice. Astfel va fi alcătuit un tablou urbanistic al Bucureștiului modern ce va oferi și va invita la intepretări referitoare la istoria modernă a capitalei. Articolul va prezenta urbanismul interbelic
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
urbanistice În Memoriul PD. Planul va fi proiectat pe prezentarea succintă a modernității bucureștene 111 interbelice, prezentare ceintroduce direcții ulterioare de analiză: caracteristicile modernității, curente de gândire În Bucureștiul interbelic și influența acestora În urbanism, figurile cheie ale societății bucureștene interbelice. Astfel va fi alcătuit un tablou urbanistic al Bucureștiului modern ce va oferi și va invita la intepretări referitoare la istoria modernă a capitalei. Articolul va prezenta urbanismul interbelic Încă de la primele preocupări urbanistice cuprinse În planuri de urbanism, ce
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
interbelic și influența acestora În urbanism, figurile cheie ale societății bucureștene interbelice. Astfel va fi alcătuit un tablou urbanistic al Bucureștiului modern ce va oferi și va invita la intepretări referitoare la istoria modernă a capitalei. Articolul va prezenta urbanismul interbelic Încă de la primele preocupări urbanistice cuprinse În planuri de urbanism, ce sunt doar amintite, cu oprire mai detaliată asupra anumitor momente cheie: Planul de Sistematizare din 1921 până la o prezentare fidelă a memoriului Planului Director de Sistematizare din 1935, prilej
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]