6,703 matches
-
este deci expresia realității, și nu o Înhorbotare țesută de inteligența noastră asupra faptelor lumii care ne Înconjoară. În adevăr, matematicile nu sunt decât expresia numerică sau măsurată a realități. „Geometria este născută din experiență și nu pierde atingerea cu intuiția spațială”, cum o spune d1 Picard (pp. 3, 5 și 23) și d1 Tannery adaugă că „nu se poate tăgădui că ideea de droalotă și de plan ne-a fost sugerată de experiență” (p. 32). D1 Tannery primește apoi În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lungul textului, un du-te-vino uneori poate forțat, stîngaci între teme perene, prezente în marile tradiții ale lumii, și condiția socioculturală a religiei în Europa de azi. Voi pune față în față trasee ale cunoașterii mistice și demersuri de antropologie religioasă, intuiții contemplative și rezultate ale unor cercetări foarte aplicate. Dacă încerc să aduc laolaltă chiar dacă nu îndeajuns de bine articulat căile celor însingurați către Cel singur și empiria modernității tîrzii, motivul e că problema șanselor spirituale se joacă tocmai în tensiunea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
textul nostru se dorește o contribuție privind stilul religiei în modernitatea tîrzie. E vorba despre un eseu hibrid, unde invocarea unor teme și texte spirituale se îmbină nu numai cu considerații din sfera studiilor religioase, ci și cu tatonări sau intuiții proprii, cu propria perspectivă asupra problemei. Asum acest caracter eterogen al textului în amestecul lui de obiectivitate și participare ca pe un risc necesar pentru a mă apropia de o tematică ce mi se pare interesantă pentru vremea noastră. Capitole
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
formuleze disciplinat, rațional și limpede, dar nu complet adecvat, o revelație, experiența ei teologală, o stare de cunoaștere directă, sintetică. Conștiința religioasă își poate aminti atunci că o doctrină spirituală capabilă să transforme umanul (sau să îl împlinească) vizează tocmai intuiția intelectuală a Adevărului ; că articularea dintre această intuiție și expunerea ei e decisivă Cînd, în zorii modernității, Nicolaus Cusanus meditează asupra unei metode de armonizare a religiilor, el ocupă aproape tot spațiul tratatului său De pace fidei cu o dezbatere
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
adecvat, o revelație, experiența ei teologală, o stare de cunoaștere directă, sintetică. Conștiința religioasă își poate aminti atunci că o doctrină spirituală capabilă să transforme umanul (sau să îl împlinească) vizează tocmai intuiția intelectuală a Adevărului ; că articularea dintre această intuiție și expunerea ei e decisivă Cînd, în zorii modernității, Nicolaus Cusanus meditează asupra unei metode de armonizare a religiilor, el ocupă aproape tot spațiul tratatului său De pace fidei cu o dezbatere rațională privind unicitatea înțelepciunii divine spre care tind
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
capcana imanenței, potrivit lui Berdiaev, performanțele istorice și culturale ale religiei sînt limpede situate de amîndoi în condiția lor secundă, față de care axul credinței își păstrează suveranitatea. Printre alți gînditori contemporani, Koakowski, cu tăișul lucidității raționale, Berdiaev, cu suflul revoluționar al intuițiilor sale, ne pun din nou sub ochi modelul distanței verticale dintre divin și lume. Mai mult decît atît, pentru amîndoi, datele specifice ale modernității oferă un suport privilegiat pentru atenția, dacă nu pentru adeziunea față de acest model. în decuplarea istoriei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
formele de populism sunt, într-un fel sau altul antielitiste". Din această perspectivă, se pare că fiecare manifestare a populismului reprezintă o critică a existenței minorităților puternice, care într-un fel sau altul obstrucționează voința oamenilor de rând. Urmând această intuiție și racordându-ne la mai vechile contribuții ale unuia dintre autorii acestui capitol, vom defini populismul drept o ideologie rarefiată, care consideră că societatea poate fi separată în două grupuri omogene și antagonice: "poporul virtuos" și "elita coruptă" și care
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
centaurul de 125 HP/ campionul uzinelor Fiat și al curselor de la Epson...”. În 1930 S. livra revistei ,,unu” texte în limba franceză, poeme-jurnal în care însemnări cotidiene, lapidare trimiteri la lecturi recente, contacte și prietenii, munca și supraviețuire coexista în preajma intuițiilor poetice. În tot, scrisul lui respira angoasa eternului exilat, căutând cu disperare să își construiască o fortăreața, o ,,insula” din însăși materialitatea fluida a cuvintelor. SCRIERI: Commémorations, Paris, 1937; Un Jour et une nuit, Paris, 1938; Mais une ile ou
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
La fel ca și în științele hermeneutice, demersul diagnostic adoptă un raționament bazat pe interpretare în scopul de a face inteligibil sensul latent al conduitelor. Analiza datelor se sprijină mai ales pe un proces de gândire non discursiv ce privilegiază intuiția. Aceasta permite înțelegerea sensului unei conduite pornind de la relaționarea acesteia cu unele prototipuri (teorii) și cu sentimentul de evident (intimă convingere) care se impune în situația în care există corespondență. Comprehensiunea vizează înțelegerea individului ca Gestalt și în unicitatea sa
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mult sau mai puțin explicit, la una sau alta dintre aceste trei importante abordări diagnostice, ceea ce nu înseamnă, totuși, că adoptă în mod sistematic și exclusiv toate caracteristicile acestora. In fața unui caz concret, raționamentul discursiv face posibilă și intervenția intuiției și interpretării la nivelul conceperii ipotezelor. Este însă necesar ca raționamentul respectiv să facă obiectul unei experimentări, unei verificări care să stabilească dacă faptele și relațiile postulate în ipoteza intuitivă și interpretativă se regăsesc efectiv în materialul clinic de care
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și ex-președinte al Asociației europene de terapii cognitive și comportamentale (EABCT) Suferință/ tulburare. Raționament clinic. Interpretarea textelor religioase, filosofice, literare, juridice, dar și a tuturor formelor de expresie umană nescrise: opere de artă, texte populare, simboluri și mituri (Jalley, 1991). Intuiții, ipoteze... Relații între variabile. Variabile contextuale interne și externe. Comportamentul problemă. Brisset, 1973. Huber, 1993. Totalitate organizată. Diagnostic clinic. Diagnostic fiziopatologic. Diagnostic etiologic. Corelație anatomoclinică. Limitându-se la suprimarea sau la diminuarea frecvenței și/sau intensității simptomului/simptomelor. Incercând să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
filon al sociologiei clasice franceze care l-a înrâurit semnificativ pe fondatorul Școlii de la București, ignorat de critica de specialitate poate și pentru că Gusti însuși nu a făcut nici o referire, nici o mențiune expresă la această moștenire. Este vorba de unele intuiții similare ale sensului priorității întregului asupra elementelor sale constitutive, identificabile în sociologia lui A. Comte (1798-1857), E. Durkheim și D. Gusti. Foarte probabil că teoria organismului social și legea preponderenței sociale a forței materiale elaborate de A. Comte (o foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
un mod personalizat. Sistemele de sprijinire a procesului decizional au apărut la începutul anilor ’70, pentru a ușura procesul decizional prin preluarea unei părți din efortul organelor decizionale. Ele sunt concepute pentru a permite decidenților să-și utilizeze judecata și intuiția pe parcursul unui proces ad hoc și interactiv de modelare analitică, referitor la o decizie particulară (decizie nestructurată sau semistructurată<footnote Deciziile structurate (numite și programabile) se iau în raport cu procese sau activități de rutină, repetitive. De exemplu, decizia de reaprovizionare a
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
activități de rutină, repetitive. De exemplu, decizia de reaprovizionare a stocurilor reprezintă o decizie structurată tipică. Deciziile semistructurate presupun atât proceduri de rutină, cât și intervenții și judecăți subiective. Deciziile nestructurate (numite și neprogramabile) se bazează în primul rând pe intuiție și experiență, nu cer rutină și nu există un model anume de rezolvare a lor. Ele intervin în situații în care este imposibil sau mai puțin de dorit precizarea în avans a tuturor procedurilor de urmat pentru luarea unei decizii
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cu cele anterioare, atât politica guvernamentală discreționară cât și politica guvernamentală non-discreționară implică preexistența unui algoritm în procesul decizional. Prin urmare, atât intervenția deliberată cât și intervenția automată asupra variabilei țintă se produc într-un mod care exclude atât necesitatea intuiției (adică a înțelegerii) cât și necesitatea evaluării axiologice (se presupune că atât una cât și alta au fost avute în vedere la proiectarea algoritmului). Prin politică guvernamentală de ajustare vom înțelege acea politiciă publică la care nu găsim caracterul direct
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
Unul ar fi acela că subiecții nu dau nici un indiciu privind dimensiunile după care au făcut evaluarea obiectelor. De asemenea, nu există prea multe criterii statistice pentru a evalua soluția obținută. Acestea sunt mai degrabă bazate pe experiența, cunoașterea și intuiția cercetătorului. În continuare voi prezenta principalele probleme de rezolvat și pașii care urmează să fie realizați într-o analiză de scalare multidimensională. Formularea problemei de cercetare și stabilirea obiectivelor cercetăriitc "Formularea problemei de cercetare și stabilirea obiectivelor cercetării" Felul în
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
în care să fie reprezentate obiectele este importantă pentru acuratețea redării relațiilor dintre ele. În general, se folosesc mai multe demersuri pentru a decide dimensionalitatea modelului. Cel mai simplu mod de a stabili numărul de dimensiuni ale reprezentării, care necesită intuiție și experiență din partea cercetătorului, este evaluarea diagramelor obținute pentrudiferite dimensionalități. Cercetătorul va aprecia plauzibilitatea și interpretabilitatea diagramelor și se va opri la cea mai bună dintre ele. Această evaluare va fi dublată de o evaluare în funcție de indicatori statistici: numărul de
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Interpretarea și evaluarea rezultatelor" Interpretarea rezultatelor în scalarea multidimensională constă în interpretarea configurației de puncte obținute. Cel mai important lucru aici constă în descrierea dimensiunilor subiective și asocierea lor cu atributele obiective ale obiectelor. Cum spuneam și înainte, experiența și intuiția cercetătorului, pe fondul cunoașterii problematicii din studii anterioare, sunt cruciale pentru interpretarea soluției. Dar, pe lângă acestea, cercetătorul poate apela la mijloace statistice pentru a confirma și clarifica interpretarea hărții perceptuale. Identificarea naturii dimensiunilor se poate face prin regresia multiliniară. Realizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
înseamnă a fi exclus din grup; pentru vestici individul este mai important decât grupul; Sarcini și Oameni: pentru estici, relațiile dintre oameni sunt importante; vesticii pun accentul pe sarcinile individuale; Secular (Laic) și Spiritual: culturile spirituale estice se bazează pe intuiție și introspecție; culturile laice vestice sunt analitice și logice; Moarte și Viață: esticii cred că morții pot influența pe cei vii, aducând noroc sau necazuri; vesticii sunt puțin înclinați spre o asemenea credință; Omenire și Natură: esticii consideră că fac
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Aceste roluri și așteptări sunt învățate, se modifică în epoci diferite și variază între culturi. Identitatea de gen însumează atributele, caracteristicile fizice, psihice și intelectuale ale unei persoane, reprezentând o asumare și internalizare psihologică a trăsăturilor feminine și masculine. Contrar intuiției comune, aceasta nu este un dat, o etichetă personală pe care o descoperim într-un anume moment al dezvoltării noastre, ci este construită, printr-un proces continuu de interacțiune cu mediul. Cu alte cuvinte, deși important, sexul nu determină genul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
nu au însă această experiență. * Datorită influenței negative a unor aspecte din mediul organizațional. Organizațiile favorizează mai mult valorile tipic masculine și recompensează practicile conforme acestora. Atribute considerate masculine ca dominanța, determinarea sau forța sunt protejate, raționalitatea este considerată superioară intuiției. 5.2. Perspectiva propusă Studiile privind genul în organizații relevă faptul că, deși femeile pot adopta stiluri diferite de leadership decât bărbații, ele sunt cel puțin la fel de eficiente în pozițiile de conducere. Femeile tind să fie mai degrabă democratice în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
firmele vizate evaluează performanța angajaților folosindu-se de instrumente de resurse umane valide. Impresia generală este că acest capitol al proceselor de resurse umane este tratat de cele mai multe ori superficial, considerat ușor de rezolvat prin mijloace proprii, adică bazat pe intuiție. Performanțele plus atașamentul față de firmă, ideile care pot aduce profit firmei, capacitatea omului de a ajuta și în afara orelor de program". Un om atașat nu neapărat lucrează după program, dar are idei care ajută firma. Criterii care stau la baza
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
mic de manageri de resurse umane (interviuri cu responsabili resurse umane) cred că evaluarea performanțelor angajaților se realizează pe baza unor tehnici elaborate, științifice. În schimb, se afirmă că, în practică se utilizează cel mai des procedeele informale, bazate pe intuiție: "Performanțele, plus atașamentul față de firmă, ideile care pot aduce profit firmei, capacitatea omului de a ajuta și în afara orelor de program". 49 % dintre organizațiile incluse în studiu declară că nu au sisteme de evaluare a performanței angajaților. În firma/compania
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
performanța angajaților se evaluează în Italia folosindu-se de instrumente de resurse umane valide, totuși Impresia generală este că acest capitol al proceselor de resurse umane este tratat destul de superficial, considerat ușor de rezolvat prin mijloace proprii, adică bazat pe intuiție. În general, firmele mari evaluează performanțele angajaților periodic, folosind trei criterii: * procentul realizat din sarcinile îndeplinite; * calitatea execuției; * atașamentul față de firmă-implicarea în sarcinile de serviciu. Angajații consideră că promovarea unei femei se realizează mai lent decât a unui bărbat, ascunzând
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și a managementului prin bugete. 2.2. Calități și aptitudini manageriale: sănătate, vigoare, caracter, fermitate, onestitate, capacitate de conducere, dorința de a conduce, abilitate În a lucra cu oamenii, inteligență, capacitate În a sesiza, accepta și aplica NOUL, talent, fler, intuiție etc. 2.3. Cerințe specifice: absolvirea, după 1989, a unui curs de perfecționare managerială; absolvirea, după 1989, a unui curs post-universitar În domeniul economico-financiar. Sursa: Alexandrina Deaconu, Comportamentul organizațional și gestiunea resurselor umane, Editura A.S.E., București, 2002, p. 202. Anexa
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]