6,815 matches
-
știința le izolează o durată și, prin această, o formă de exigenta analoaga sistemului nostru, dacă le integrăm în Tot. Dar trebuie să le reintegram [s.n.].110 Că direcția înțelegerii umane nu este, cum poate ar părea, întâmplătoare - dinspre poezie (intuiție) spre știință (cunoaștere intelectuală) - ne lămurește tot Henri Bergson: recunoaștem "unitatea vieții mentale" "numai plasându-ne în intuiție, pentru a merge spre inteligență, căci inteligență nu va trece niciodată în intuiție [s.n.]"111. Explicația este simplă: conștiința, semnul absolut al
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
în Tot. Dar trebuie să le reintegram [s.n.].110 Că direcția înțelegerii umane nu este, cum poate ar părea, întâmplătoare - dinspre poezie (intuiție) spre știință (cunoaștere intelectuală) - ne lămurește tot Henri Bergson: recunoaștem "unitatea vieții mentale" "numai plasându-ne în intuiție, pentru a merge spre inteligență, căci inteligență nu va trece niciodată în intuiție [s.n.]"111. Explicația este simplă: conștiința, semnul absolut al libertății noastre, nu poate să se înscrie în materie direct, ci trebuie să se adapteze acesteia. Inteligență (știință
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
nu este, cum poate ar părea, întâmplătoare - dinspre poezie (intuiție) spre știință (cunoaștere intelectuală) - ne lămurește tot Henri Bergson: recunoaștem "unitatea vieții mentale" "numai plasându-ne în intuiție, pentru a merge spre inteligență, căci inteligență nu va trece niciodată în intuiție [s.n.]"111. Explicația este simplă: conștiința, semnul absolut al libertății noastre, nu poate să se înscrie în materie direct, ci trebuie să se adapteze acesteia. Inteligență (știință) este tocmai expresia acestei adaptări 112. Invitație la călătorie "Artă unui scriitor constă
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
de existență, care nu este decât o multiplicitate eterogena de fuziune, virtuală ("cer solidar"), pentru ca acest lucru implică, nici mai mult, nici mai putin, decat depășirea condiției umane. O poate face ("forțează") însă, doar în alianța 8 cu Poezia, prin intermediul intuiției estetice. Poziția lui Barbu, credem noi, este vădit influențată și de lecturile sale bergsoniene, de "L'Évolution créatrice" (1907 și, mai ales, "Introduction à la Pensée et le Mouvant" (1903), în care filozoful francez avansează ideea că inteligență (știință) poate
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
decalaj ("un ecart") ce trebuie permanent asumat: Dacă există un mijloc de a deține o realitate la modul absolut, în loc să o cunoaștem relativ, de a ne plasa în ea, în loc să adoptăm puncte de vedere asupra ei, de a avea o intuiție, în loc să facem o analiză (...) aceasta este metafizica. Metafizica este, prin urmare. Știință care pretinde să depășească simbolurile. În aceste sens, metafizica nu are nimic în comun cu o generalizare a experienței și totuși poate fi definită drept experiență integrală [s.n.
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
simbolurile. În aceste sens, metafizica nu are nimic în comun cu o generalizare a experienței și totuși poate fi definită drept experiență integrală [s.n.]. (...) Atribuim, prin urmare, metafizicii un obiect limitat, în principal, spiritul, si o metodă specială, înainte de toate, intuiția. (...) Metafizica nu este, deci superioară științei pozitive; ea nu vine după știință, nu abordează același obiect pentru a obține o cunoaștere mai înaltă a acestuia (...) Lăsați fiecăreia dintre ele obiecte diferite de studiu, științei, materia, iar metafizicii, spiritul; cum însă
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
1903). În timp ce conceptul, în generalitate lui duce la extrem distanță ce separă cunoașterea de real, care este totdeauna temporal și unic, imaginile, în varietatea și tensiunea lor internă, ne permit să ni-l apropriem. Pentru a exprima experiență simplă și intuiția schimbătoarea a duratei, pentru a contrabalansa, staticul conceptelor opuse și separate, arta are nevoie de mijloace singulare de expresie, care să se întoarcă împotriva expresiei generale. Imaginea reprezintă "o anumita existența"47, pe care Bergson o plasează între obiectul în
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
A stat neclintit și stă neîncetat / Să ferece fugă spre cer. / Pe dinăuntru un tainic brâu / Se-nfășoară pe supușii împărăției, / Iar norii pe peretele de stâncă-n jos, / Fâlfâie că steaguri de izbândă (germ.)] Figurația e mai abstractă decât intuiția simbolică mai naivă că alegoria. A o confundă cu alegoria e o eroare sistematică, din acelea care altădată făceau pe domnul Lovinescu să ia poezia intelectualista că poezie parnasiana. Procedeul figurației (Pastel pustiu, Priveliște), așa de frecvent în Philippide, se
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Frumosul, ci Adevărul. Și, daca păstrăm în minte descrierile kantiene, vom înțelege că permutarea termenilor nu este doar un joc gratuit, ci semnifică o schimbare majoră de metodă, sau, cum spune poetul, un "mod imediat de gandire" (care este așadar, intuiție și analiza, intr-o relatie dialectica, ca și la Poe, de fapt), ce depășește orizontul "științei ancilare", căreia Henri Bergson îi face un adevărat rechizitoriu, incepand cu "Leș Données" (1888) continuând cu "Matière et Mémorie" (1896) și culminând în "L
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
195 imn, 90, 92 indeterminare, 138 înecare, 99 îngheț, 43, 164 inspirație, 67, 69, 100, 112 integrare, 31, 61, 77, 91, 98, 109, 183, 198 intelect, 130 inteligență, 106, 153 întreg, 53, 91, 101, 112 intrigă, 49, 50, 54, 149 intuiție, 44, 74, 81, 133, 148, 152, 153, 158, 184 întuneric, 15, 28 invenție, 133 iradiere, 25 I Jacobs, Robert, 18, 97, 123, 135, 148, 177, 202 joc, 88, 152, 184, 191 Joseph of Arimathea, 66 K Kant, Immanuel, 76, 80
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
a personaliza procesul de instrucție la nivelul real al elevilor; 2. exaltarea memorării și a reproducerii fidele a cunoștiințelor memorate, (reprezentând de cele mai multe ori opinia profesorului asupra problemei tratate) ca model suprem al scopului educației, în detrimentul aprecierii imaginației și a intuiției; 3. valoarea de fetiș a programei, care este tratată cu mai multă deferenta decât tratează un credincios cartea să sfântă, în loc de a privi programa că un simplu cadru de referință; 4. încrederea exagerată în metodele tradiționale, în paralel cu subestimarea
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]
-
departe de a reprezenta o certitudine înainte de 28 ianuarie. Exista chiar riscul unei mișcări de sens contrar, căci decidenții acestor partide nu aveau experiența unor asemenea alianțe, în vreme ce societatea în ansamblu era mai degrabă atrasă de formule de asociere liberă: intuiția lui Ion Iliescu în legătură cu succesul unor asocieri flexibile, fără structuri rigide de partid, era cel puțin la fel de corectă ca și intuiția opoziției în legătură cu caracterul manipulator și duplicitar al acestor propuneri ale FSN, care urmărea de fapt să-și subordoneze orice
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
nu aveau experiența unor asemenea alianțe, în vreme ce societatea în ansamblu era mai degrabă atrasă de formule de asociere liberă: intuiția lui Ion Iliescu în legătură cu succesul unor asocieri flexibile, fără structuri rigide de partid, era cel puțin la fel de corectă ca și intuiția opoziției în legătură cu caracterul manipulator și duplicitar al acestor propuneri ale FSN, care urmărea de fapt să-și subordoneze orice forță politică doar pentru a o împiedica să devină contestatară. Or, decizia FSN de a folosi forța "detașamentelor proletare", după exemplul
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
o întremătoare și stenică atmosferă muzicală; b. o fluiditate calmă, de fâșâiri; de murmure; de picături cristaline, etc. - natura apare și în ipostaza de melodie adormitoare pentru omul obosit sau pentru cel zbuciumat sufletește; - natura este văzută (nu gândită), deci: intuiții vii, directe; - natura, ca loc, este diversă: o pădure, câmpie,munte, apă, etc.; - varietatea peisagistică este pregnantă; ea pledează pentru înțelegerea complexității naturii; un colț direct de natură învăluită într-un fel de atmosferă inefabilă, într-o intimă aură a
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
aceasta fiind solicitată și imaginația cititorului); - autorul își transcrie reacțiile la spectacolul (static sau dinamic) al naturii; într-o gamă largă, de la revărsări retorico - sentimentale la aerul mediaticsceptic. Perspectiva: - adeseori deschiderea unei perspective către spațiul atmosferic și astral, însoțită de intuiția frenetică a unei naturi vaste și cuprinzătoare; - autorul se mișcă în mijlocul naturii fără a se simți invadat de aceasta sau privește detașat, din exterior, tabloul naturii;organele sale de simț, în special ochiul, percep de la depărtarespre aproape sau invers;prezentarea
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
este empirică, adică se bazează pe observație; astfel lucrurile pot fi văzute și măsurate. Cercetătorii trebuie să fie în măsură să demonstreze că ceea ce ei reclamă că este adevărat poate fi observat în realitate. Sensul comun al cunoașterii, tradiția sau intuiția nu își găsesc locul aici. În acest fel, știința este delimitată de valoare care nu poate fi observată direct, așa cum ar fi existența raiului sau a iadului. Al doilea, știința este sistematică; ea se bazează pe observație repetată sau măsurare
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
membrii grupului social (prin imitație). Și într-un caz și în celălalt se observă totuși primatul subiectivității și neglijarea (uneori totală a) caracterului obiectiv al limbii, ca și cum ea nu s-ar putea analiza și sub aspecte care să nu privească intuiția și expresia. O corectură în acest sens a fost făcută de lingvistul Eugen Coșeriu, care merge însă, în mare parte, pe linia unei tradiții apropiate. Potrivit lui C o ș e r i u, o limbă care s-a dezvoltat în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prezintă de altfel și creațiile realizate de limbajul poetic, însă, de data aceasta, reprezentarea este construită mai întîi lingvistic și apoi este proiectată ca element al unei lumi imaginate. O perspectivă similară în atribuirea numelor se poate realiza în cazul intuițiilor, deși în legătură cu acestea nu există o manieră unanim acceptată în conceperea lor. În prin-cipiu însă, intuițiile sînt forme nemijlocite ale cunoașterii, spre deosebire de cunoașterea logică mijlocită. Potrivit filozofilor raționaliști, intuiția este chiar o cunoaștere nemijlocită a adevărurilor de la care pleacă deducțiile
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
mai întîi lingvistic și apoi este proiectată ca element al unei lumi imaginate. O perspectivă similară în atribuirea numelor se poate realiza în cazul intuițiilor, deși în legătură cu acestea nu există o manieră unanim acceptată în conceperea lor. În prin-cipiu însă, intuițiile sînt forme nemijlocite ale cunoașterii, spre deosebire de cunoașterea logică mijlocită. Potrivit filozofilor raționaliști, intuiția este chiar o cunoaștere nemijlocită a adevărurilor de la care pleacă deducțiile (Descartes, Spinoza) sau o "formă a priori a sensibilității" (Kant), încît atribuirea unui nume nu ridică
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
O perspectivă similară în atribuirea numelor se poate realiza în cazul intuițiilor, deși în legătură cu acestea nu există o manieră unanim acceptată în conceperea lor. În prin-cipiu însă, intuițiile sînt forme nemijlocite ale cunoașterii, spre deosebire de cunoașterea logică mijlocită. Potrivit filozofilor raționaliști, intuiția este chiar o cunoaștere nemijlocită a adevărurilor de la care pleacă deducțiile (Descartes, Spinoza) sau o "formă a priori a sensibilității" (Kant), încît atribuirea unui nume nu ridică probleme (egalitate, infinit, spațiu etc.), deoarece intuițiile se structurează ca entități mintale operaționale
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cunoașterea logică mijlocită. Potrivit filozofilor raționaliști, intuiția este chiar o cunoaștere nemijlocită a adevărurilor de la care pleacă deducțiile (Descartes, Spinoza) sau o "formă a priori a sensibilității" (Kant), încît atribuirea unui nume nu ridică probleme (egalitate, infinit, spațiu etc.), deoarece intuițiile se structurează ca entități mintale operaționale pentru palierul rațional. Aceste probleme care privesc statutul semnului lingvistic (cuvîntului) prin raportare la facultățile cognoscitive, la activitățile lor și la rezultatele acestor activități au fost avute în vedere de G. W. F. H
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
statutul semnului lingvistic (cuvîntului) prin raportare la facultățile cognoscitive, la activitățile lor și la rezultatele acestor activități au fost avute în vedere de G. W. F. H e g e l, după care "vorbirea și sistemul ei, limba, dă simțurilor, intuițiilor, reprezentărilor o a doua ființare-în-fapt, mai înaltă decît ființa lor faptică imediată, în genere o existență, care își are valabilitatea în domeniul reprezentării"55. În continuare, acesta arată că inteligența (= intelectul) interiorizează relația implicată de semn, transformînd-o dintr-o legătură
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
continuare, acesta arată că inteligența (= intelectul) interiorizează relația implicată de semn, transformînd-o dintr-o legătură singulară într-o legătură universală, adică stabilă, în care numele (= forma semnului) și semnificația sînt legate din perspectiva ei în mod obiectiv. În acest context, intuiția în care constă la început numele devine reprezentare, iar conținutul acestei reprezentări se realizează prin unirea dintre semnificație și semn (= forma semnului). Astfel, numele devine modul de existență a conținutului în inteligență și presupune, pe de o parte, exteriorizarea inteligenței
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
realizează prin unirea dintre semnificație și semn (= forma semnului). Astfel, numele devine modul de existență a conținutului în inteligență și presupune, pe de o parte, exteriorizarea inteligenței înseși prin el și, pe de altă parte, interiorizarea numelui în forma unei intuiții produse de inteligență. Se produce astfel o dedublare a inteligenței printr-o "înstrăinare de sine" și o situare a ei "înăuntrul ei înseși". De aceea, precizează Hegel, "noi gîndim în nume", înțelegînd prin aceasta imposibilitatea actelor de gîndire fără nume
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
conștiin-ței56. Aceste observații ale gînditorului german aduc în atenție probleme pe care, în mod obișnuit, logicienii nu le au în vedere, în primul rînd cele care privesc relațiile semnului lingvistic și ale semnificației lui cu imaginea, cu reprezentarea și cu intuiția (în perspectiva atribuită de el). Pe baza relației nemijlocite dintre gîndire și limbă, relație recunoscută atît de filozofi, cît și de lingviști, Ferdinand de S a u s s u r e consideră semnul lingvistic (cuvîntul) ca fiind o entitate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]