8,611 matches
-
prima virtute ce se cere creștinului. Fără ea, nimeni nu poate trăi o viață cu adevărat creștină pentru că îi lipsește dorința de a se lupta cu păcatele și de a dobândi virtutea. Mândria se opune harului, fără de care nu există mântuire. Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia. (Matei 5, 4). Plânsul exprimă durerea sau tristețea. Înțelesul lui depinde de cauza din care pornește. Astfel, este o mare deosebire între plânsul celui ce-i pare rău pentru un păcat
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
nevoi, nu numai uneori, ci permanent. Prin credință dreaptă, rugăciune și fapte bune, sufletul creștinului se află în stare de priveghere. Parabola despre nunta fiului de împărat ne învață că fără haina învățăturii și a faptelor bune nu putem dobândi mântuire. Nunta simbolizează mântuirea omului adusă de Fiul Său, adică Iisus Hristos. Cel care a intrat la nuntă fără haină potrivită este omul lipsit de merite, care uită cea dintâi datorie a sa: să primescă învățătura dată de Dumnezeu pentru mântuire
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
uneori, ci permanent. Prin credință dreaptă, rugăciune și fapte bune, sufletul creștinului se află în stare de priveghere. Parabola despre nunta fiului de împărat ne învață că fără haina învățăturii și a faptelor bune nu putem dobândi mântuire. Nunta simbolizează mântuirea omului adusă de Fiul Său, adică Iisus Hristos. Cel care a intrat la nuntă fără haină potrivită este omul lipsit de merite, care uită cea dintâi datorie a sa: să primescă învățătura dată de Dumnezeu pentru mântuire. Pe acest oaspete
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
mântuire. Nunta simbolizează mântuirea omului adusă de Fiul Său, adică Iisus Hristos. Cel care a intrat la nuntă fără haină potrivită este omul lipsit de merite, care uită cea dintâi datorie a sa: să primescă învățătura dată de Dumnezeu pentru mântuire. Pe acest oaspete Dumnezeu se mânie și poruncește îngerilor săi să-l arunce în focul cel nestins, pentru că, deși avea la îndemână învățăturile cu care să-și „îmbrace” sufletul, el le-a nesocotit voind să câștige Împărăția cerurilor fără pregătire
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
fără pregătire și fapte bune. Pilda talanților (Matei 25, 14-30) scoate în evidență bogăția darurilor lui Dumnezeu și responsabilitatea fiecăruia de a le spori. Dumnezeu îi iubește pe toți oamenii, dându-le daruri prin care să împlinescă lucrarea dragostei, pentru mântuirea tuturor. Toate aceste daruri sunt împărțite de Dumnezeu oamenilor după voia Sa, dar și după puterea fiecăruia de a le folosi în mod creativ. De modul cum ne folosim aceste daruri și cum le înmulțim, adică le facem să rodească
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
priceperea de a lucra, de a chivernisi binele, precum și toate bogățiile pământești. Fiecare dintre noi avem datoria de a înmulți talanții cei încredințați nouă de Dumnezeu, căci vom da socoteală pentru înmulțirea darurilor oferite de Dumnezeu. Înmulțirea lor ne aduce mântuirea sufletului și Împărăția Cerurilor. Din perspectivă psihopedagogică, această pildă este deosebit de relevantă, fiind în rezonanță atât cu cele mai profunde teorii psihogenetice, dar și cu cele mai înalte exigențe morale. Pot fi făcute trei observații în legătură cu această pildă.<footnote id
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Hr.) s-a format la școala din Alexandria, la confluența culturilor greacă, latină și ebraică. După moartea dacsălului său, Pantainos, adevenit chiar conducătorul acestei școli. Din bogata sa operă reținem următoarele: Protreptikos, Paidagogus, Stromata<footnote>consideră învățătura ca fiind indispensabilă mântuirii, deoarece prin intermediul ei putem dobândi știința lucrurilor dumnezeiești și lumești, prin ea putem accede la înțelepciune și dobândi priceperea premergătoare faptei. În domeniul moralei, Sfântul Clement Alexandrinul opune caracterului practic al comportamentelor etice, promovat de filosofii greci, principiul universalității moralei
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
lucrare sistematică de pedagogie creștină, din care s-a alimentat o întreagă tradiție, Sfântul Clement Alexandrinul consideră că idealul educativ rezidă în punerea de acord a voinței umane cu cea divină, dobândirea virtuții inspirate de modelul suprem reprezentat de Hristos, mântuirea sufletului prin credință și educație. Realizarea lui nu poate fi posibilă decât prin parcurgerea a trei etape: convertirea, instrurea și desăvârșirea. Cei covertiți trebuie educați pentru viața creștină. În ce privește cea de-a doua treaptă, un rol important îl are educația
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
își pune viața în slujba lui Dumnezeu. O astfel de învățătură oferă calea dreaptă a adevărului, în vederea contemplării lui Dumnezeu, dar și calea unei conduite virtuoase, inspirată de modelul divin. „Pedagogul” este Logosul, Cuvântul lui Dumnezeu, care ne conduce la mântuire. Despre rolul pe care îl are Acesta, Sfântul Clement scrie: „ ...întâi ca să ne vindece patimile noastre, apoi să ne conducă la Învățător, ca să ne pregătească sufletul curat și propriu pentru dobândirea cunoștinței și să-l facă în stare să primescă
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Puritatea sufletească și cunoașterea sunt bunurile cele mai de preț ale omului; prima se dobândește prin eliberarea de patimi, cea de-a doua prin învățătură. Scopul ultim al fiecărui om este tămăduirea sufleteacă, căci ea vine în întâmpinarea dorinței de mântuire într-o lume viitoare. Educația creștină, în concepția Sfântului Clement Alexandrinul, pornește de la ideea că omul a căzut în păcatul originar, motiv pentru care este necesară o puternică disciplină, nu impusă din exterior, ci bazată pe înțelegerea și voința copilului
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
p. 207<footnote>. Sfântul Clement Alexandrinul arată că frumusețea autentică ține mai mult de partea lăuntrică a lucrurilor, în cazul omului, frumusețea rezidă în chipul lui Dumnezeu în om care și sporește frumusețea prin apropierea în asemănarea cu Dumnezeu, prin mântuire. Este indicată baia, mai ales cea care curăță murdări sufletului, și se recomandă exerciții corporale, căci îl fac pe om mai sârguincios și mai ambițios. El cere ca acela care transmite învățătura să aibă curățenie sufletească, cel ce stă în
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
din copil, scrie el în Despre trufie și educația copiilor, ci un credincios devotat. Sfântul Ioan nu condamnă învățătura laică, ce poate fi folositoare omului, dar consideră că mult mai importantă este educația religioasă, pentru ca sufletul să poată aspira la mântuire. În concepția sa, a educa înseamnă a avea grijă de mântuirea sufletului lor. Educația este asemenea unei arte, care se săvârșește în vederea accederii la lumea viitoare. De ea depinde întreaga noastră existență. Educația trebuie să înceapă cât de devreme, atunci când
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
un credincios devotat. Sfântul Ioan nu condamnă învățătura laică, ce poate fi folositoare omului, dar consideră că mult mai importantă este educația religioasă, pentru ca sufletul să poată aspira la mântuire. În concepția sa, a educa înseamnă a avea grijă de mântuirea sufletului lor. Educația este asemenea unei arte, care se săvârșește în vederea accederii la lumea viitoare. De ea depinde întreaga noastră existență. Educația trebuie să înceapă cât de devreme, atunci când sufletul ia orice formă îi dai, ca o ceară pe care
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
lăuntric, Hristos intră în dialog cu omul, ceea ce îi permite spiritului său limitat să treacă de la perceperea parțială și incompletă a lucrurilor la înțelegerea Logosului. Educația în epoca patristică urmărea câștigarea virtuții și a desăvârșirii ca trepte care duc la mântuire.Virtutea și desăvârșirea preconizate de autorii patristici nu erau de natură laică sau exclusiv morale, ci erau prin excelență, de natură religioasă. Educația avea ca scop ultim mântuirea. Suma eforturilor educative ale Sfinților Părinți urmărea mântuirea celor educați, elaborând astfel
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
patristică urmărea câștigarea virtuții și a desăvârșirii ca trepte care duc la mântuire.Virtutea și desăvârșirea preconizate de autorii patristici nu erau de natură laică sau exclusiv morale, ci erau prin excelență, de natură religioasă. Educația avea ca scop ultim mântuirea. Suma eforturilor educative ale Sfinților Părinți urmărea mântuirea celor educați, elaborând astfel o educație soteriologică. Această educație avea la bază, în centrul și în vârful ei pe Hristos. Ea se străduia să facă un Hristos din fiecare persoană care se
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
trepte care duc la mântuire.Virtutea și desăvârșirea preconizate de autorii patristici nu erau de natură laică sau exclusiv morale, ci erau prin excelență, de natură religioasă. Educația avea ca scop ultim mântuirea. Suma eforturilor educative ale Sfinților Părinți urmărea mântuirea celor educați, elaborând astfel o educație soteriologică. Această educație avea la bază, în centrul și în vârful ei pe Hristos. Ea se străduia să facă un Hristos din fiecare persoană care se supunea procesului acesta de educație. II. DEZVOLTAREA CARACTERULUI
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
dar și experiența lor de viață religioasă obținută în familie și prin participarea la sfintele slujbe (cunoștințe generale despre Sfintele Taine: Botez, Împărtășanie, Spovedanie, Cununie). Cu ajutorul pofesorului vor descrie momentele principale ale Sf. Taine și vor prezenta importanța acestora pentru mântuirea credincioșilor. Profeții Ilie și Daniel vor fi studiați ca modele de credință în perioada Vechiului Testament și, totodată elevii vor fi familiarizați cu importanța lor în pregătirea lumii pentru venirea Mântuitorului. La unitatea de învățare Iisus Hristos, Dumnezeu și Om
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
o ceremonie religioasă ca pe o simplă obligație, ci ca pe o necesitate, o trebuință. Copilul devine mai responsabil de raportul dintre el și divinitate. La clasa a V-a elevii vor conștientiza importanța și necesitatea primirii Sfintelor Taine în vederea mântuirii. Lecturarea pildelor Mântuitorului (Pilda Samarineanului milostiv, Pilda bogatului nemilostiv și a săracului Lazăr, Pilda vameșului și a fariseului, Pilda celor zece fecioare), selectarea simbolurilor și explicarea lor îi va ajuta pe elevi să identifice mesajul moral al acestora și să
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
celor zece leproși), elevii vor sintetiza valoarea credinței, și a recunoștinței. La unitatea de învățare Exprimarea învățăturii creștine, profesorul le va prezenta elevilor că Biserica este stâlpul și temelia adevărului (I Tim. 3,15) și instituția întemeiată pentru sfințirea și mântuirea oamenilor. Prin credință puternică în Dumnezeu, prin primirea harului Duhului Sfânt prin Sfintele Taine, ei pot tinde spre împlinirea pentru care au fost creați: asemănarea cu Dumnezeu și fericirea veșnică. În această etapă elevii trebuie să utilizeze în diferite contexte
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
profesorul va adresa elevilor întrebări ajutătoare: „Care sunt virtuțile prezentate în cele nouă Fericiri?” ...smerenia, pocăința, blândețea, dreptatea, milostenia, curăția inimii, concilierea, statornicia în credință; „Cine este modelul suprem de smerenie?” - Mântuitorul Iisus Hristos „care S-a făcut Om pentru mântuirea noastră”; „Care din personajele cunoscute de voi la religie manifestă pocăință?” - fiul risipitor din pilda cu același nume, tâlharul de pe cruce; „ Ce modele biblice de milostenie cunoașteți?” - samarineanul milostiv din pilda cu același nume; Mântuitorul Iisus Hristos, care fiind pe
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
așezată pe peretele dinspre stradă înscrie: S-a refăcut în întregime această casă parohială, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Teoctist, cu sprijinul Mitropoliei Moldovei și Sucevei, și al credincioșilor și cu strădania preacucernicului preot Constantin Andone și Vasile Nechita. Anul mântuirii 1988, noiembrie 30". Menționăm că, lucrările de refacere au fost necesare în urma unui incendiu mistuitor, care a cuprins casa parohială. Biserica sfântul Andrei a avut parte întotdeauna de bună gospodărire și a îndeplinit cu râvnă și con știinciozitate exemplară îndatoririle
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
apoi intensificarea unor noi impulsuri. Politica avea în continuare justificări meta-politice, criteriile natură și rațiune nu erau deloc noi, dar urmau a fi aplicate în contexte ce excludeau amestecul transcedentalului. Binele comunității rămânea scopul suprem, acesta nu mai culmina în mântuirea de dincolo de moarte, ci în fericirea de pe timpul vieții. Astfel, rațiunea capătă un avânt emancipator și umanitar; libertatea și autodeterminarea devin laitmotive. II.2.2.4.Revoluția Franceză a fost cel mai important eveniment politic din istoria Europei moderne. Pentru
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
corp, împotriva idealului medieval ascetic, care dezvolta numai spiritul și mortifica trupul. Viața pământească începe a fi prețuită în sine, ca un bun, ca o valoare intrinsecă, nu ca o pregătire pentru viața de dincolo, scriitorul râvnește gloria pământească, nu mântuirea veșnică a sufletului. Omul care îngenunchiat umilit și neputincios în fața altarului, simte că este o ființă în carne și oase, că are instincte, sădite în el de natură, pe care biserica căutase în zadar, să le înăbușe, dar pe care
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
totale față de adevărurile credinței. De altfel, numai acestea din urmă ne-ar permite să înțelegem cum anume descoperirea lui Dumnezeu depinde de condiția noastră umană și de contradicțiile naturii noastre. Contradicții ale căror origini urcă pînă la misterele căderii și mîntuirii. .) Brunschvicg explică diferența pe care Pascal o face între „a căuta” și „a râvni” la Dumnezeu: ”a-l căuta, în seamnă a vrea ca Dumnezeu să ni se releveze în virtutea propriului nostru merit (......); a râvni, înseamnă a cere prin rugăciune
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
de raționament pentru a-i convinge pe atei, ba chiar, așa cum afirmă Cassirer, metoda lui Pascal “este în totalitate pătrunsă de perceptele lui Descartes”, Pascal dă acestei metode o folosință esențialmente apologetică constînd în orientarea rațiunii către misterele căderii și mîntuirii. Pe cînd Descartes îndepărtează revelația și nu înțelege să se servească decât de rațiunea pură. Dacă Pascal folosește armele necredinciosului, nu e numai pentru a ajunge la Dumnezeu, ci și pentru a arăta necredinciosului însuși necesitatea de a supune rațiunea
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]