6,604 matches
-
rochia de mireasă și Împodobită cu beteală și flori: un rol aparte Îl avea Împletitul, uneori În forme ceremonial determinate, al părului (act care marca trecerea de la statutul de fată la cel de femeie). În timp ce i se punea voalul de mireasă, lăutarii interpretau un cântec ritualic ce descria, În formule dramatice, despărțirea ei de casă și de vârsta fără de griji a tinereții: Frunză verde mărăcine/ Ia-ți mireasă ziua bună,/ De la frați, de la surori,/ De la grădina cu flori,/ De la strat de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
statutul de fată la cel de femeie). În timp ce i se punea voalul de mireasă, lăutarii interpretau un cântec ritualic ce descria, În formule dramatice, despărțirea ei de casă și de vârsta fără de griji a tinereții: Frunză verde mărăcine/ Ia-ți mireasă ziua bună,/ De la frați, de la surori,/ De la grădina cu flori,/ De la strat de busuioc,/ De la fete, de la joc,/ De la frunza cea de brad,/ De la puiul cel lăsat,/ De la frunza cea de nuc,/ Rămâi maică, eu mă duc./.../ Plângi, mireasă, te
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
-ți mireasă ziua bună,/ De la frați, de la surori,/ De la grădina cu flori,/ De la strat de busuioc,/ De la fete, de la joc,/ De la frunza cea de brad,/ De la puiul cel lăsat,/ De la frunza cea de nuc,/ Rămâi maică, eu mă duc./.../ Plângi, mireasă, te omoară,/ Că nu-i mai pune beteală,/ Nici la coadă floricele,/ Nici În degete inele,/ Și nici În urechi cercei,/ Nici nu-i ședea cu flăcăi./ Cununița ta cea verde,/ Cum te scoate dintre fete,/ Și te dă Între
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
părinți./ Bate vântu’ de prin flori/ Adă-mi dor de la surori./ Bate vântu’ de prin brazi/ Și-mi adă dor de la frați (M. Pop, 1976, pp. 145-146). Prima parte a acestui text prezintă ruperea de toposul simbolic care definește casa miresei (stratul de flori, de obicei Îngrijit de fete) și enumeră rudele dragi de care se va despărți (mama, frații mai mici, fetele de o vârstă cu mireasa). Apoi, cântecul prezintă Însemnele, specifice satului tradițional, ale schimbării de statut: nevasta nu
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Prima parte a acestui text prezintă ruperea de toposul simbolic care definește casa miresei (stratul de flori, de obicei Îngrijit de fete) și enumeră rudele dragi de care se va despărți (mama, frații mai mici, fetele de o vârstă cu mireasa). Apoi, cântecul prezintă Însemnele, specifice satului tradițional, ale schimbării de statut: nevasta nu va mai purta În păr flori și beteală și nu se va mai Împodobi cu cercei și inele. Ea nu mai poate să Își petreacă timpul făcând
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În mod explicit, cântecul sugerează că locul activităților plăcute (horele, pălăvrăgeala cu fetele, cochetatul cu băieții) va fi luat de muncile grele ale Îngrijirii casei, creșterii copiilor, hrănirii familiei etc. Ultima parte accentuează ruptura dintre neamuri: dacă În plan social mireasa mediază Între două familii și asigură coeziunea satului (prin căsătorie, cumetrie și nășie, oamenii depind unii de alții și sunt obligați de legile tradiționale să se ajute reciproc), În plan psihologic ea poate deveni o victimă a acestui sistem, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
inegalități de gen, structurale ordinii satului tradițional. După acest moment ritualic urmează sosirea alaiului mirelui. Acesta este condus de vornic sau colăcer, urmat de brădar, flăcăii din ceata mirelui, nașul și mirele, nașa și fetele, celelalte neamuri. Intrarea În curtea miresei se făcea conform unui ritual care mima o luptă: familia miresei Închidea porțile și se Înarma cu ciomege, flăcăii mirelui băteau zgomotos În poartă și pocneau din bice. De peste gard erau Întrebați ce vor și, după un schimb de replici
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
urmează sosirea alaiului mirelui. Acesta este condus de vornic sau colăcer, urmat de brădar, flăcăii din ceata mirelui, nașul și mirele, nașa și fetele, celelalte neamuri. Intrarea În curtea miresei se făcea conform unui ritual care mima o luptă: familia miresei Închidea porțile și se Înarma cu ciomege, flăcăii mirelui băteau zgomotos În poartă și pocneau din bice. De peste gard erau Întrebați ce vor și, după un schimb de replici versificate care sugerau agresivitatea cuceritorilor, porțile erau deschise și alaiul intra
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
tradițională, povestind căutările „tânărului Împărat”, care, plecat la vânătoare, a găsit o urmă. Neștiind ce fel de urmă este, a Întrebat flăcăii din jurul său. Cei din ceată au „ghicit-o” ca fiind de căprioară sau zână sau floare crăiască sau mireasă. Hotărât să aducă În curtea lui acea făptură minunată, fiindcă În curtea În care trăiește ea nu poate da rod, tânărul Împărat a trimis ceata de flăcăi să o găsească. Aceștia au luat urma și au descoperit că făptura s-
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
lumea basmului), un vârtej de detalii pitorești, hiperbolice și deseori pline de haz, care mută nunta Într-un plan al figurilor și acțiunilor fabuloase. După Încheierea orației, bradul este coborât din prăjina unde fusese cățărat și este jucat de flăcăi. Mireasa primește salba adusă de ceata mirelui și, astfel Împodobită, se Îndreaptă spre părinți pentru „iertăciune”. Tânăra pereche Îngenunchează În fața părinților miresei, iar lăutarii interpretează cântecele tradiționale care marchează separarea fetei de familia ei, amintesc sacrificiile părinților pentru a-și crește
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și acțiunilor fabuloase. După Încheierea orației, bradul este coborât din prăjina unde fusese cățărat și este jucat de flăcăi. Mireasa primește salba adusă de ceata mirelui și, astfel Împodobită, se Îndreaptă spre părinți pentru „iertăciune”. Tânăra pereche Îngenunchează În fața părinților miresei, iar lăutarii interpretează cântecele tradiționale care marchează separarea fetei de familia ei, amintesc sacrificiile părinților pentru a-și crește copiii și subliniază amploarea golului care se produce acum În familia fetei. În unele locuri are loc o horă În jurul vetrei
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pentru a-și crește copiii și subliniază amploarea golului care se produce acum În familia fetei. În unele locuri are loc o horă În jurul vetrei, menită să exprime simbolic ruperea de casa părintească. În curte este prezentată zestrea fetei, ceata miresei accentuând ritualic mărimea și valoarea acesteia, În timp ce flăcăii mirelui iau În râs, prin formule consacrate de acest obicei, bunurile aduse și pretențiile familiei fetei. De aici, alaiul se Îndreaptă spre biserică pentru slujba de cununie. De la biserică, invitații merg la
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de acest obicei, bunurile aduse și pretențiile familiei fetei. De aici, alaiul se Îndreaptă spre biserică pentru slujba de cununie. De la biserică, invitații merg la casa mirelui, unde are loc petrecerea. Mai multe rituri de propițiere și purificare marchează integrarea miresei În noua familie: Întâmpinarea cu pâine și sare, spălatul ceremonial pe mâini, aruncatul asupra mirilor cu boabe de grâu, trecerea miresei În brațele mirelui peste pragul casei, jucatul bradului. Ospățul, horele și cântecele durează toată noaptea. Petrecerea este Întreruptă de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
biserică, invitații merg la casa mirelui, unde are loc petrecerea. Mai multe rituri de propițiere și purificare marchează integrarea miresei În noua familie: Întâmpinarea cu pâine și sare, spălatul ceremonial pe mâini, aruncatul asupra mirilor cu boabe de grâu, trecerea miresei În brațele mirelui peste pragul casei, jucatul bradului. Ospățul, horele și cântecele durează toată noaptea. Petrecerea este Întreruptă de momentul darurilor, când, prin formule protocolare tradiționale, fiecare familie invitată prezintă darurile aduse, Însoțindu-le de urări și promisiuni de Întrajutorare
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
casei, jucatul bradului. Ospățul, horele și cântecele durează toată noaptea. Petrecerea este Întreruptă de momentul darurilor, când, prin formule protocolare tradiționale, fiecare familie invitată prezintă darurile aduse, Însoțindu-le de urări și promisiuni de Întrajutorare. Spre miezul nopții, mirele și mireasa părăsesc nunta și intră În casă. Nașii și rudele apropiate ajută mireasa să Își scoată cununa și beteala, Îi despletesc părul și Îi pun broboada (semn al intrării În rândul nevestelor). Nuntașii continuă petrecerea, iar dimineața lăutarii și nuntașii se
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Întreruptă de momentul darurilor, când, prin formule protocolare tradiționale, fiecare familie invitată prezintă darurile aduse, Însoțindu-le de urări și promisiuni de Întrajutorare. Spre miezul nopții, mirele și mireasa părăsesc nunta și intră În casă. Nașii și rudele apropiate ajută mireasa să Își scoată cununa și beteala, Îi despletesc părul și Îi pun broboada (semn al intrării În rândul nevestelor). Nuntașii continuă petrecerea, iar dimineața lăutarii și nuntașii se Îndreaptă spre fereastra camerei mirilor și le cântă „zorile”. Riturile funerare Asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
spre vârful bradului lipsesc două crenguțe, ceea ce Înseamnă că „băiatul a fost sortit să moară”. Când mama mortului a văzut bradul, s-a lăsat asupra lui și a Început a boci. În tânguirea ei, a spus: „O, Doamne, Doamne,/ Ce mireasă i-a adus/ Băiatului meu;/ Mai bine muream eu” (E. Bernea, 1998, pp. 46-48). Această etapă a ritualului implică o ieșire din spațiul cultural, o incursiune În natura Îndepărtată, neatinsă de om, „curată” și o revenire cu un element al
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cu vârful Înainte, la fel cum este dus mortul); b) ca un mesager al ursitei, ca un semn al sorții tânărului (după cum este el se poate afla dacă tânărul fusese sortit să moară sau nu); c) ca un substitut al miresei ( Într-un sistem simbolic În care nunta este inversată - tânărul are ca mireasă un copac „masculin”, iar nunta sa marchează unirea cu lumea morților), astfel Încât această mireasă non-culturală este sinonimă cu moartea. Partea a doua a ceremonialului cuprinde Împodobirea bradului
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
al ursitei, ca un semn al sorții tânărului (după cum este el se poate afla dacă tânărul fusese sortit să moară sau nu); c) ca un substitut al miresei ( Într-un sistem simbolic În care nunta este inversată - tânărul are ca mireasă un copac „masculin”, iar nunta sa marchează unirea cu lumea morților), astfel Încât această mireasă non-culturală este sinonimă cu moartea. Partea a doua a ceremonialului cuprinde Împodobirea bradului (ca la nuntă) și bocetul - care prezintă aducerea bradului ca o „Înșelătorie”, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dacă tânărul fusese sortit să moară sau nu); c) ca un substitut al miresei ( Într-un sistem simbolic În care nunta este inversată - tânărul are ca mireasă un copac „masculin”, iar nunta sa marchează unirea cu lumea morților), astfel Încât această mireasă non-culturală este sinonimă cu moartea. Partea a doua a ceremonialului cuprinde Împodobirea bradului (ca la nuntă) și bocetul - care prezintă aducerea bradului ca o „Înșelătorie”, deoarece bradului i se promite un destin consacrator („zână la fântână”), În totală antiteză cu
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ce credeți? Aș izbi-o? Vă știu bine cu toți mahării și blat cu toții! Numai în dumneavoastră mi-i nădejdea! Dacă-mi răspundeți: "Vino!", am și împachetat și-am și ajuns la București! O să vă mirați, poate, că-mi las mireasa de-abia luată și fug! Să nu vă mirați! Mă arde dorul Bucureștilor... nu mai pot de "Monopol" și-mi vine să săr și să scot chiote de bucurie numai la gândul că aș putea hoinări și eu pe Calea Victoriei
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de la Moftul român. Cu toate acestea, grotescul personaj Moș Teacă, desprins parcă din tagma lui Ubu, își dezvăluie permanent ignoranța, îngâmfarea și grosolănia prin rudimentarul comportament verbal caragialesc, presărat cu automatisme cazone (de exemplu, în timpul propriei nunți, Moș Teacă "pe mireasă a pedepsit-o cu patru zile pluton de pedeapsă în casă"139), și nenumărate schingiuiri de termeni: "meliție", "melitar", "amoniție", "malmazelă", "nediciuplinat", "ilectritate"140 etc. În numeroasele rapoarte și circulare pe care le redactează, personajul își probează constant înrudirea cu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
p. 75). 78 Business Skills (priceput În afaceri), aceștia trebuie să dispună de cel puțin 500.000 dolari pentru a-i Învesti Într-o afacere, și abilitățile necesare. O altă zonă prosperă este „Eros visa”, prin căsătorie cu alte femei „mirese comandate prin poștă”. Există și imigrarea ilegală, circa 70.000 de imigranți ilegali. Valul masiv de imigranți a fost absorbit de societate cu divergențe puține, toleranța diversității 170. În marile orașe valurile de imigranți au contribuit la transformarea unor comportamente
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
OBICEIURI Contractarea căsătoriei se face de părinți Încă din perioada În care viitorii soți sunt niște copii, Înțelegerea realizându-se prin mai multe modalități: pe bază de schimb, adică sora mirelui sau o altă rudă devine soția unei rude a miresei; respectarea tradiției conform căreia fata trebuie să devină soția vărului său după tată sau a unei rude la fel de apropiate; căsătoria cu o văduvă cu sau fără copii ale fraților buni sau ale fraților de trib, dacă În grupa matrimonială a
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
victoriei misionarismului creștin și al dominației. În momentul vizitei noastre, În catedrală se desfășura ceremonia acordării primei Împărtășanii pentru copii, eveniment deosebit În viața Întregii familii. Fetițe cu rochițele albe vaporoase și coronițe de flori Împletite pe cap, ca niște mirese În miniatură, se Învârt de pe un picior pe altul, pline de nerăbdarea așteptării. Nici băiețeii, la fel de Împopoțonați, nu se lasă mai prejos, și scot pieptul În afară, Înclinând din cap plini de mândrie. Emoția se transmite, cum 406 era și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]