9,547 matches
-
marcată de originalitate, capătă amploare (măcar cantitativ) și duc la ratarea aproape totală a cărții. Literatura ulterioară a lui G. - romane, povestiri, poezie - este neconvingătoare. Rolul autorului se limitează la contextul mișcării SF din anii ’80. SCRIERI: Aporisticon, București, 1981; Moara de apă, București, 1989; Phreeria, Galați, 1991; Săritorii în gol, București, 1994; Plenița memoriei noastre, Craiova, 1997; Cioburi de înger, București, 1999; Ildikó, București, 2001; Răzbunarea Yvonei, București, 2001. Repere bibliografice: Mihai Coman, Întâlnire de gradul III cu literatura SF
GRAMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287339_a_288668]
-
cititor - ale Poetului care tinde spre ideal, dar resimte dureros incapacitatea de a evada din propria individualitate. În Don Quijote se regăsește aceeași imagine a spiritului lansat într-un efort spre absolut, care se trezește într-o postură ilară, luptând cu morile de vânt. În Goethe apare motivul romantic al geniului dezrădăcinat, care, asemeni lui Faust, își vinde sufletul lui Mefisto, dar nu pentru a-și potoli setea de cunoaștere, ci în schimbul unui sărut. Ipostaza, până la un punct, este a lui Hyperion
GRAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287340_a_288669]
-
lucrurile În literatura franceză. Este vorba despre o atomizare fără precedent a producției literare, la nivel programatic În primul rînd. Factorul economic Își are rolul său. Instituția premiilor literare este, atrăgea atenția Franșois Nourissier Încă În 1960, apa care Împinge moara de romane a literaturii franceze. Nu se scrie prost, dar publică, În orice caz, mult mai mulți decît cei care au ceva de spus, Încurajați frenetic de editori, În speranța umflării marelui pot. În 1960, așadar, premiul Goncourt propulsa tirajul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
activităților firmei cu ajutorul unei matrice cu două variabile: partea de piață a firmei (În raport cu concurentul său cel mai bine plasat) și rata creșterii sectorului; se obțin patru poziții posibile, de acum bine cunoscute: „vedete”, „dileme”, „vaci de lapte”, „pietre de moară”; • modelul ADL, superior modelului BCG, permite luarea În considerare a poziției concurențiale a firmei și maturitatea sectorului În care ea se găsește. Aceasta evidențiază factorii-cheie de succes (FCS) În sectorul vizat; • modelul McKinsey se bazează pe poziția concurențială a firmei
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de piață pentru a deveni lider, se transformă din dileme În vedetă, folosind resursele financiare ale „vacilor de lapte”. Odată cu maturitatea stagnantă și declinul, „vacile” sunt „mulse” de lichidități pentru a alimenta noile dileme și se transformă În „pietre de moară”. După plasarea unităților strategice conform situației actuale, se schițează matricea-țintă, În condițiile În care firma menține aceeași strategie. Din compararea celor două matrice rezultă prioritățile strategice majore cu care se confruntă compania. Fig. 29 - Matricea Boston Consulting Group Sursa: Hedley
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
În condițiile În care firma menține aceeași strategie. Din compararea celor două matrice rezultă prioritățile strategice majore cu care se confruntă compania. Fig. 29 - Matricea Boston Consulting Group Sursa: Hedley (1971, p. 12). În contrast cu postulatul clasic al lichidării „pietrelor de moară”, Woo și Cooper (1982, p. 106) susțin că produsele care dețin o parte de piață redusă Într-o industrie În declin pot fi foarte profitabile atunci când unitatea strategică se situează Într-o nișă cu cerere stabilă și previzibilă. De asemenea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
declin pot fi foarte profitabile atunci când unitatea strategică se situează Într-o nișă cu cerere stabilă și previzibilă. De asemenea, dacă suficient de mulți competitori părăsesc sectorul, partea de piață a produsului poate crește datorită renunțării celorlalți, iar „piatra de moară” redevine lider și generator net de lichidități. Principalul inconvenient al matricei BCG constă În asocierea automată a părții de piață cu profitabilitatea; În plus, BCG evaluează unitățile strategice doar În relație cu liderul, deci omite analiza concurenților mai slabi, dar
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
aparțin „vedetelor” matricelor tradiționale; firma trebuie să-și mențină locul pe piață, consolidându-și avansul tehnologic și acompaniind dezvoltarea activității. 2. Activități cu potențial de dezvoltare limitat, pentru care poziția tehnologică și prezența comercială sunt slabe. Acestea constituie „pietrele de moară” la care firma trebuie să renunțe, cu excepția variantei În care ea poate să le rentabilizeze fără investiții excesive. 3. Activități cu potențial de dezvoltare limitat, pentru care poziția tehnologică a firmei și prezența sa comercială sunt puternice. Este vorba de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
poziției firmei trebuie admisă numai dacă este rentabilă imediat. 8. Activitățile cu potențial slab de dezvoltare, pentru care firma are o situație nesatisfăcătoare din punct de vedere comercial, dar dispune de o poziție tehnologică bună. Ele trebuie considerate „pietre de moară”. Obiectivul prioritar al firmei este degajarea progresivă a lichidităților și, mai ales, căutarea utilizării capacităților tehnologice, fie aplicându-le În alte domenii cu potențial de dezvoltare mai bun, fie acceptând transferul lor. Luarea În considerare a variabilei tehnologice În analiza
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ș.a. Aici colaborează și unii scriitori, precum Al. Bilciurescu, Cezar Petrescu, Corneliu Moldovanu, Lucrezzia Karnabatt, Sărina Cassvan-Pas, N. Davidescu, Ioan Timus. La rubrică „Intelectualul și cinematograful” răspund Liviu Rebreanu, Jean Bart, D. Gusti. Se comentează producțiile cinematografice românești Venea o moară pe Siret și Haiducii și se consemnează bătălia pentru filmul sonor. Pagini întregi sunt consacrate programului săptămânal de filme, prezentării sălilor de cinema, tehnicii din domeniu etc. Se fac și prezentări de cărți (de exemplu, Emil Isac, Cartea unui om
CINEMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286233_a_287562]
-
A scos împreună cu G. D. Mugur revista „În slujba adevărată” (1916). O parte din textele publicate în presă este strânsă în volumele Păcate vechi (1910), Așa i-a fost scris... (1911), Peste Dorna (1912), Ochiul dracului (1914), Prăbușirea tronurilor (1914), Moara din Repezeanca (1916), Pe căile profeților (1916). Mobilizat, C.-N. a făcut campania din 1916. Scrie, de asemenea, destul de frecvent, la „Viitorul țării” și „România”, dar bolnav de tifos, moare curând în spital, la Iași. Mai târziu osemintele îi sunt
CHIRU-NANOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286213_a_287542]
-
Pamfil Șeicaru, Un observator modest al vieții, „Stegul”, 1915, 43; N.I. Apostolescu, Însemnări literare, „Steagul”, 1916, 162; Păcate vechi, București, [1910]; Așa i-a fost scris..., București, 1911; Peste Dorna, București, 1912; Ochiul dracului, București, 1914; Prăbușirea tronurilor, București, 1914; Moara din Repezeanca, București, 1916; Pe căile profeților, București, 1916. Repere bibliografice: Pamfil Șeicaru, Un observator modest al vieții, „Steagul”, 1915, 43; N.I. Apostolescu, Însemnări literare, „Steagul”, 1916, 162; Liviu Rebreanu, Ion Chiru-Nanov, „Pe căile profeților”, „Capitala”, 1916, 10; Barbu Delavrancea
CHIRU-NANOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286213_a_287542]
-
două articole semnate Hayda (Din viața lui Milton și O gândire poetică). Destul de bogat este aportul lui Traian Demetrescu. În numărul 12, el semnează Noaptea de septembrie și, după aceea, versuri aproape în fiecare număr. O cronică la spectacolul cu Moara roșie de Xavier de Montépin (piesa era localizată de I. P. Bancov) îi dă prilejul să afirme necesitatea unei critici dramatice curajoase, ca o condiție a dezvoltării teatrului până la stadiul unei instituții de cultură și moralitate. R.Z.
CLOPOTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286303_a_287632]
-
produce o "relaxare" a simfizei pubiene), produce "acomodarea" uterului și influențează motilitatea spermatozoilor. Este formată din două polipeptide cu 24 de aminoacizi și are o structură terțiara foarte asemanătoare cu insulina. Bombyxina-II a fost descoperită la viermele de mătase (Bombyx mori) ca un peptid de origine cerebrală care produce reducerea concentrației trehalozei (principalul glucid la această specie) în hemolimfă și induce meioza in ovar. Similitudinea structurală cu insulina este de 50% pentru lanțul A și de 32% pentru lanțul B și
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
alcătuită proprietatea familiei dumneavostră? R.R.: Aveam două case în curte, hambar, mașini și alte agregate agricole: cositoare, machină, cilindru de semănat, tăvăluguri, secerătoare. Erau trase de animale însă erau performante la acea vreme. Aveam batoză de treier cu locomobilă, o moară situată la Lupești, acolo unde a avut moară și Ghimuș ăsta din Bârlad. Moara a fost vândută atunci când a murit tata. Era moștenire de la Victor Ralea, fratele lui. Acesta, pe frontul Primului Război Mondial, a fost îngropat până la brâu, de fapt până la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în curte, hambar, mașini și alte agregate agricole: cositoare, machină, cilindru de semănat, tăvăluguri, secerătoare. Erau trase de animale însă erau performante la acea vreme. Aveam batoză de treier cu locomobilă, o moară situată la Lupești, acolo unde a avut moară și Ghimuș ăsta din Bârlad. Moara a fost vândută atunci când a murit tata. Era moștenire de la Victor Ralea, fratele lui. Acesta, pe frontul Primului Război Mondial, a fost îngropat până la brâu, de fapt până la gât, de explozia unui obuz. N-a pățit
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
agregate agricole: cositoare, machină, cilindru de semănat, tăvăluguri, secerătoare. Erau trase de animale însă erau performante la acea vreme. Aveam batoză de treier cu locomobilă, o moară situată la Lupești, acolo unde a avut moară și Ghimuș ăsta din Bârlad. Moara a fost vândută atunci când a murit tata. Era moștenire de la Victor Ralea, fratele lui. Acesta, pe frontul Primului Război Mondial, a fost îngropat până la brâu, de fapt până la gât, de explozia unui obuz. N-a pățit nimic, numai că a stat două
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vărul meu "măi, păi Ștefan a avut studii la Paris pe problemele agriculturii!". Era agronom, altoia copaci și aveam o livadă cum nu avea nimeni în zonă. C.I.: Vorbiți-mi despre posesiunile familiei că mi-ați spus de batoză, de moară... R.R.: Pădure, locomobil... C.I.: Locomobil? Ce anume era asta? R.R.: Un fel de tractor acționat cu aburi care ducea batoza din loc în loc să treiere grâul. Îi mai spunea vapor și batoză în termeni populari. C.I.: Animale? R.R.: Vite, aveam foarte
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
meu de angajare la serviciul cadre de unde aveam nevoie de o aprobare, de semnătura șefilor de acolo. Tovarășul Dumitriu, șeful de la cadre, m-a luat la întrebări: că de unde vin, unde mă angajez, dacă știu pe unul Ralea care avea moară, moșie... C. I.: Aha, avea totuși niște informații despre familia dumneavoastră. Biroul tovarășului de la cadre era în incinta intreprinderii? R. R.: Da, acolo era. C. I.: Tovarășul Dumitriu era secretarul de partid? R. R.: Da, era secretar de partid, șeful
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Da". "Nu vrei să vii de mâine la aprovizionare?" "Ba da". Și a doua zi, bon pe ușă, m-am dus la aprovizionare. Mă duceam la Constanța cu escortă, mai era și șoferul, tot deținut, încărcam pâine, ne duceam la moară, la alimente... Bineînțeles că se trăia foarte bine, nu te întreba nimeni nimic. Dar caporalul care ne escorta pe noi era un bețiv ordinar. Bea câte jumătate de litru de rachiu și se culca în caroseria mașinii, iar pistolul lui
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
O să ajungem și la colaboratori. Scăpat de armată de vechii camarazi de la Canal C. I.: Și ați plecat acasă. S. M.: M-am eliberat, am ajuns acasă. Directorul colectării cerealelor, a CRR-ului Bârlad, Chivu Balter, fusese pe timpul nemților cantaragiu la moară la moș Ștefan, fratele mamei. Moș Ștefan l-a protejat pe vremea nemților. Când eu am ajuns acasă de la Canal, tata s-a dus la el și i-a zis: "Băi, Chivule, a venit Sergiu de la Canal, ce facem?" "Păi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
sunt dovezi ale progresului. Curtea de la Vaslui arăta și existența și îndemânarea meșterilor localipietrari, lemnari, zidari, dar și hărnicia agricultorilor care asigurau hrană locuitorilor târgului. Târgul Vaslui, în afară de ocolul ascultător la interior, dispunea de întinse suprafețe agricole, de iazuri, de mori și prisăci: „prisaca lui Fertea în hotarul târgului Vaslui și un loc de moară pe Racova... iazuri" cum se consemnează pe o piatră de mormânt care poartă înscrisă data de 1515, descoperită lângă biserica Sf. Ioan din Vaslui (M. Costăchescu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lemnari, zidari, dar și hărnicia agricultorilor care asigurau hrană locuitorilor târgului. Târgul Vaslui, în afară de ocolul ascultător la interior, dispunea de întinse suprafețe agricole, de iazuri, de mori și prisăci: „prisaca lui Fertea în hotarul târgului Vaslui și un loc de moară pe Racova... iazuri" cum se consemnează pe o piatră de mormânt care poartă înscrisă data de 1515, descoperită lângă biserica Sf. Ioan din Vaslui (M. Costăchescu „Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, vol. II, Iași, 1932). Letopisețele spun că în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
domnii puteau pretinde de la supușii lor o parte din veniturile realizate de aceștia pentru acoperirea cheltuielilor Curții, a aparatului slujitoresc și pentru nevoile militare. Domeniul domnesc cuprindea toate locurile neocupate, numite „pustii", așezările urbane, o seamă de sate numite domnești, mori, ocne, braniște, iazuri, terenuri de vânătoare, teritorii pastoral-agricole. De acest patrimoniu bogat domnii dispuneau după cum credeau de cuviință. Târgurile și satele domnești organizate sub forma ocoalelor, ofereau un suport economic substanțial puterii centrale. În perioada 1432-1457, urmașii lui Alexandru cel
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
al XVIII-lea drepturile țăranului asupra pământului au rămas neștirbite. Săteanul român se bucura de ocinile lui în aceleași condiții ca la început, îndatorirea lui rămânând de a da a zecea din roade, câteva zile de corvoade, să macine la moara stăpânului, să bea la crâșma lui, dar, pe măsura creșterii drepturilor stăpânului, asistăm și la transformarea dijmei datorate, în sensul că, de unde până atunci săteanul dădea a zecea ca o remunerare a serviciilor ocârmuitorului sătesc, în veacul al XVII-lea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]