8,110 matches
-
să se gîndească la aceasta, comentează AriŁs. O astfel de menționare tardivă a viziunii divine demonstrează că ea era resimțită ca secundară, în ciuda tuturor eforturilor pioase : adevărata fericire a Paradisului este reunirea cu cei dragi. Erodînd tendința marilor instituții ale modernității de a-și subordona individul, modernitatea tîrzie a curățat mentalul european de transcendențele obiectivate și mai ales de încrederea în asemenea obiectivări. Singura instanță creditată ca purtătoare de transcendență în raport cu socialul și cu istoria rămîne persoana umană. De aceea, libertatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
AriŁs. O astfel de menționare tardivă a viziunii divine demonstrează că ea era resimțită ca secundară, în ciuda tuturor eforturilor pioase : adevărata fericire a Paradisului este reunirea cu cei dragi. Erodînd tendința marilor instituții ale modernității de a-și subordona individul, modernitatea tîrzie a curățat mentalul european de transcendențele obiectivate și mai ales de încrederea în asemenea obiectivări. Singura instanță creditată ca purtătoare de transcendență în raport cu socialul și cu istoria rămîne persoana umană. De aceea, libertatea ei este totală. Să fi dispărut
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
proprietății și a familiei, autoritatea nechestionabilă în ordinea cunoașterii. Omul e creator în măsura în care sustrage realul obiectivărilor limitative și îl așază în cîmpul intersubiectivității integratoare, al dialogului între persoana umană și cea divină. Unul dintre impulsurile care au condus la nașterea modernității, poate cel mai important, a constat în distanțarea față obiectivările divinului așa cum predominau ele în scolastica tîrzie. Pentru aceasta din urmă, ordinea cunoașterii, ordinea universului și ordinea socială constituiau obiectivarea armonioasă pînă la încremenire a ordinii divine ca necesitate, ierarhie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
premoderne, ele își pun în scenă nu depășirea, ci ideologia brutală a propriei perfecțiuni. Spre deosebire de societățile liberale, ele nu se întemeiază pe absolutul persoanei umane, ci pe reducerea ei la simplu material de lucru în cadrul unui proiect de putere. în modernitatea tîrzie, imaginea plotiniană a itineranței celui singur spre Cel singur nu mai este o figură de destin excepțională. Ea a devenit o figură de destin obișnuită pentru omul credincios, dar nu din motive contemplative, ci de stilistică socială : profilul individual
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
vitale. Iar atunci, libertatea totală acordată în aceste societăți unui subiect uman limitat poate deveni simbolul, inversat ca orice simbol, și punctul de pornire spre libertatea unui subiect uman total, nelimitat. Liberul arbitru sau libertatea imperfectă : modelul pieței Oameni ai modernității tîrzii, am ajuns să funcționăm mental în orice privință după modelul pieței. Ne descoperim la fiecare pas angrenați în mecanismul ofertei și al cererii. Se vorbește pe drept cuvînt despre o piață a ideilor, în care cunoașterea crește și se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
într-o religiozitate de nivel accesibil, într-o ofertă individualizată. Pentru a rezista pe piață, marile religii își regîndesc strategiile de comunicare, modalitățile de prezență și de influență publică, își înmulțesc gesturile simbolice pregnante. Dacă, așa cum argumenta H.-R. Patapievici, modernitatea acordă valoare supremă noutății, modernitatea tîrzie a organizat prin globalizare, circulația informației, atotputernicia reclamei producția noutății torențiale. Sîntem puși mereu în situația de a alege pe o plajă bogată, multicoloră de produse, fie ele intelectuale, artistice, spirituale sau de larg
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
accesibil, într-o ofertă individualizată. Pentru a rezista pe piață, marile religii își regîndesc strategiile de comunicare, modalitățile de prezență și de influență publică, își înmulțesc gesturile simbolice pregnante. Dacă, așa cum argumenta H.-R. Patapievici, modernitatea acordă valoare supremă noutății, modernitatea tîrzie a organizat prin globalizare, circulația informației, atotputernicia reclamei producția noutății torențiale. Sîntem puși mereu în situația de a alege pe o plajă bogată, multicoloră de produse, fie ele intelectuale, artistice, spirituale sau de larg consum. Ca experiență comună, de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
există mari figuri de spirituali și de metafizicieni occidentali care lucrează în orizontul coincidenței și al depășirii contrariilor. Nu atît o geografie a mentalităților e pertinent să avem în vedere, cît mai ales o tipologie a modelelor spirituale. Cît despre modernitate, ea s-a născut dintr-o tendință de delimitare a domeniilor (cel uman de cel divin, știința naturii de teologie, puterea temporală de autoritatea spirituală, sfera laică de sfera eclezială) pentru a statua în cele din urmă separarea sau măcar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
brutalități, totalitarismele erau menite să eșueze tocmai fiindcă ele pretindeau să abolească diversitatea, să nege însuși principiul diferențierii pe care se constituie omul modern, societățile moderne După modelul alegerii pe dualități mai mult sau mai puțin antagoniste, valabil pînă în modernitate, s-a ivit modelul alegerii pe multiplicități luxuriante, dar calitativ omogene, scanate de consumatori. Gîndirea europeană modernă își recunoaște totuși drept rădăcini filozofia Greciei vechi și tradiția iudeo-creștină, ambele dominate de ideea Unității, de căutarea Unului, de aspirația persoanei spre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de orice proprietate limitativă, de orice determinație. Aici, creșterea spirituală ia chipul invers, apofatic, în negativ, al golirii de sine și de toate modurile multiplicității, astfel încît ființa umană să-și crească pînă la capăt capacitatea de receptare. Oameni ai modernității tîrzii, am ajuns să funcționăm mental în orice domeniu după modelul pieței. E un model ca oricare altul, și el valorificabil din punct de vedere simbolic, spiritual. Dumnezeu rămîne pe piață cu libertatea lui. E adevărat că, în regim obișnuit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ochii asupra existenței altor concepții despre lume. Nimeni nu-și mai poate considera propria tradiție drept singura adevărată, declara teologul catolic Miklós Tomka în numărul revistei Concilium care se ocupa de situația Bisericii Catolice în lumea de astăzi. în atmosfera modernității tîrzii, jocul dintre libertatea noastră de gîndire și obiectivitatea transcendenței capătă o provocatoare noutate, are condiții să devină o temă proaspătă de interogație. Căci dinaintea ei resimțim, mai mult decît în alte epoci, nedumerire, nesiguranță, uimire. Nu mai recurgem la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mai avem familiaritate cu nivelurile superioare ale realului, nu mai posedăm o știință și o disciplină pentru a intra în comunicare cu ele, pentru a le actualiza în noi înșine. Dar ceea ce constituie acum o certă stare de fapt ideologia modernității a statuat drept condiția de 60 STILUL RELIGIEI îN MODERNITATEA TÎRZIE drept a omului. Umanului îi este interzis să se mai definească prin depășire de sine, prin participare la transcendență. Cultura noastră, societățile noastre, formele mentale în care sîntem modelați
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
posedăm o știință și o disciplină pentru a intra în comunicare cu ele, pentru a le actualiza în noi înșine. Dar ceea ce constituie acum o certă stare de fapt ideologia modernității a statuat drept condiția de 60 STILUL RELIGIEI îN MODERNITATEA TÎRZIE drept a omului. Umanului îi este interzis să se mai definească prin depășire de sine, prin participare la transcendență. Cultura noastră, societățile noastre, formele mentale în care sîntem modelați au eliminat conștiința incompletitudinii noastre actuale, precum și problematica verticală în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mai definească prin depășire de sine, prin participare la transcendență. Cultura noastră, societățile noastre, formele mentale în care sîntem modelați au eliminat conștiința incompletitudinii noastre actuale, precum și problematica verticală în care era învăluit omul de rînd al societăților premoderne. în modernitate, construcția subiectului transcendental s-a făcut prin ignorarea experiențelor religioase ale omului Religia a devenit indemonstrabilă, pentru noi, deoarece construcția subiectului transcendental modern s-a făcut prin excluderea tuturor presupozițiilor care constituie condițiile de posibilitate ale discursului religios.1 în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Eckhart , omul în dimensiunea lui transcendentă sau seniorială, despre care vorbește Henry Corbin pe urmele unor vizionari ai islamului, sinele în distincție față de eu, acesta e capabil de universal, el are un conținut universal pe care omul îl poate actualiza. Modernitatea pornește de la starea de fapt a omului, pentru a-l defini prin instalarea în această stare de fapt, pe care din modestie cognitivă sau suficiență o considerăm de nedepășit. Tradițiile spirituale țin seama de starea de fapt a umanului, dar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Faptul că ea ne-a intrat în sînge ne poate da experiența de la care să pornim pentru a ne interesa de celelalte trepte ale libertății : libertatea omului complet și libertatea completă a divinului. Pentru articularea acestor trei trepte ale libertății, modernitatea tîrzie oferă, ca orice altă epocă, suporturi și piedici specifice, de altfel corelate. Ea oferă sprijin tocmai în măsura în care, alături de relieful puternic, de necesitatea axiomatică pentru noi a libertății individuale, avem conștiința insuficienței ei, admitem că e vorba despre o libertate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pînă la dispariție sau pînă la lipsa de discernămînt. Dacă admitem asemenea registre, le admitem în calitate de construcții mentale ale individului sau ale unui grup, ca fapte psihice sau culturale. Iată un al doilea obstacol: universalul (creat și increat) devine în modernitatea tîrzie chestiune de opinie, de convingere privată sau produs al unor tradiții culturale. Dar tocmai această inversare a ierarhiei realului ne poate interpela, poate stîrni o reacție salutară. A subsuma transcendența mentalului individual sau colectiv e un nonsens, revoltă rațiunea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
răsplății 1, concepție subalternă, de altfel, în ochii Sfîntului Ioan și ai Sfîntului Pavel sau ai unor mistici precum musulmana Rabi'a, care voia să stingă infernul și să incendieze paradisul pentru ca Dumnezeu să fie adorat în deplină libertate. în modernitate, teoria infernului și a paradisului și-a diminuat ori și-a pierdut puterea de a ne ordona viețile. și-a epuizat capacitatea de a descrie geografia lumii de dincolo. Pe Berdiaev, filozof al libertății, ea îl revolta, dat fiind că
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
atrage către sine în măsura în care îi acordăm atenția noastră. Dacă ea rămîne orizont de viață și cunoaștere, dacă omul îi simte maiestatea, el e, poate, deja pornit la drum. Democrația sau distanța mobilizatoare Credință, modele de societate și manevre electorale în modernitate, nimeni nu pretinde că are, privitor la treburile publice, un mandat divin. Doar fundamentaliștii înființează partide ale lui Dumnezeu. Doar ei se cred în drept să impună societății o ordine divină obiectivată, care, ce-i drept, le rezervă doar lor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
celorlalți, diversitatea apartenențelor și a convingerilor. Dacă se dedică vieții publice, omul credincios adept al democrației liberale va miza pe distanța comunicantă între transcendent și cetate, nu pe obiectivarea ordinii divine în organizarea socială. H.-R. Patapievici amintea soluția primei modernități, care menținea prezența celor doi termeni și totodată alteritatea lor. Lumea e plină de semne ale lui Dumnezeu, spunea el. Dar noi, modernii, ne-am pierdut priceperea sau am asumat nepriceperea în ce privește decodarea și aplicarea acestor semne asupra întregului social
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
problema modelului transcendent ar fi suspendată. Iată un mod de a afirma cu aceeași tărie refuzarea unei ordini religioase proiectate mecanic (sau demagogic) asupra societății și libertatea indivizilor de a-și exprima public raportarea la divin. Acceptăm mai toți că modernitatea tîrzie se definește prin diferențiere, prin separarea atentă între puterile statului, între diversele domenii ale cunoașterii, ale vieții publice, ale existenței individuale. Modernul este, s-a spus, un om fragmentat. Așa încît ne vine la îndemînă să stabilim o distanță
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
diferențiată poate da suport pentru a percepe tensiunea dintre cei doi poli, pentru a resimți interior atracția polului infinit depărtat, pentru a privi distanța ca distanță mobilizatoare. Fundamentalismul : refuz sau exacerbare a secularizării? E adevărat că, în spectacolul ei curent, modernitatea tîrzie ne pune în față nu distanța mobilizatoare, ci alte variante ale distanței dintre transcendent și viața publică. Laicitatea ofensivă, tare se întemeiază pe o distanță de tip separație, atît de netă și de sistematic apărată, încît termenul superior se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de ierarhie calitativă. Devine infinit, dar omogen în infinitatea sa, funcționînd pe tot întinsul său după aceleași legi cantitative, fără diferențe de nivel ontologic, fără nici o speranță de a da acces către alt plan de ființă. Dacă, pînă la începuturile modernității, religia plasa societatea și politica într-un univers cu mai multe trepte, dacă le făcea să se organizeze, să se gîndească pe ele înseși în raport cu nivelul tare al divinului, astăzi societatea are ca unic orizont istoria. și cum nu poate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
două niveluri este abolită. Corespondențele simbolice care leagă diversele niveluri ale realului de rădăcina lui ultimă jos sînt prezentate în volumul V, mai ales în G.A. Almond, E. Sivan, R.S. Appleby, Politics, Ethnicity and Fundamentalism, pp. 483-504. Combătînd trăsăturile modernității liberale separație pe verticală între divin și uman, diferențiere orizontală între domeniile umanului , fundamentaliștii se reped, prea puțin ingenios, la soluția opusă: compactează brutal realul, îl uniformizează. Pe de o parte, desființează distanța verticală: îl pun pe Dumnezeu la treabă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cu care instituțiile și vocile publice ale religiei ar asuma, ar apăra, ar pune necontenit în conștiința publică distanța dintre transcendent și ordinea socială. Distanța dintre divin și lume. Schiță de tipologie Este secularizarea în sens tare trăsătura dominantă a modernității tîrzii? Sînt societățile occidentale societăți fără religie? întrebările acestea nu admit un răspuns fără nuanțe. Tendința de închidere în social și istorie este totuși contrabalansată de libertatea de manifestare și de acțiune a religiei/religiilor în spațiul public, în cadrul societății
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]