7,852 matches
-
sociologiei, ceea ce a dus la excluderea etnologiei ?i a psihologiei sociale din c�mpul cercet?rîi. �n schimb, s-a evitat reducerea acestei puneri �n situa?ie istoric? la prezentarea unei tradi?îi na?ionale (cea din care face parte naratorul, �n majoritatea cazurilor) sau a unei epoci revolute (�timpul precursorilor ?i a fondatorilor�), cum se face adesea. Astfel, nu vom reg?și referin?a obligatorie la filosofii Antichit??îi, nici la filosofii politici ai Rena?terii sau ai �Luminilor� secolului
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
prim interes. Mark Taplin și-a ales cu precizie obiectivele: Velikiy Ustyug, Vorkuta, Arhanghelesk și Solovki, Kabardino-Balkaria, Tuva, Kamciatka și Vladivostok. Fiecare dintre zonele vizitate prind contur în pagină nu doar grație informației, dar și datorită unui remarcabil talent de narator. Pentru fiecare dintre locurile vizitate, Taplin folosește destine, istorii colective și personale cu mare forță de impact. Umorul și gravitatea, atenția pentru detaliu și capacitatea de a nu pierde din vedere întregul, interesul major pentru diferențele culturale și înțelegerea factorilor
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
aceste noi idile transeuropene, scoțând la iveală întregul lor farmec dulce-amar. Flirt este o narațiune în tonuri pastel semănând cu o delicată acuarelă. Găsind întâmplător într-un fund de sertar două mănuși micuțe cu degetele destrămate și un trandafir vestejit, naratorul începe să evoce cu nostalgie trecutul. Astfel, rememorează "clipa fericită" în care avusese șansa s-o întâlnească pe "cea mai gingașă dintre crăiese"26. Asta se întâmpla, își amintește el, în luna iulie a anului 188.., în stațiunea termală Dieppe
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
vasului cu aburi Paris, tânărul povestitor realizează că "inima îi era mai plină de emoție decât îndrăznea să mărturisească". Marea este zbuciumată, iar ruliul îi aruncă unul spre celălalt. Pentru a-și menține echilibrul, Mary își strecoară mâna pe după brațul naratorului. Curând, se ghemuiesc alături sub o învelitoare. Când vântul îi smulge tinerei englezoaice pălăria de pe cap, aceasta îl roagă să i-o înnoade sub bărbie, apoi râde, văitându-se cu delicatețe că o gâdilă. Naratorul, extrem de tulburat, încearcă atunci cu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
își strecoară mâna pe după brațul naratorului. Curând, se ghemuiesc alături sub o învelitoare. Când vântul îi smulge tinerei englezoaice pălăria de pe cap, aceasta îl roagă să i-o înnoade sub bărbie, apoi râde, văitându-se cu delicatețe că o gâdilă. Naratorul, extrem de tulburat, încearcă atunci cu sfială să-și mărturisească iubirea. Îi povestește fetei un vis pe care îl avusese în noaptea din urmă. În vis, îi povestește el, se făcea că ea îi destăinuiește toate neînsemnatele ei păcate de fată
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
îi povestește el, se făcea că ea îi destăinuiește toate neînsemnatele ei păcate de fată. El, plin de mărinimie, promite c-o dezleagă, iar ea acceptă să-i devină soție... Cum fata pare să nu înțeleagă încotro bat vorbele lui, naratorul îi oferă un inel micuț, pe care Mary îl încearcă și care rămâne ca prin minune înțepenit pe degetul ei. Însă degeaba. La Newhaven, Mary se îndepărtează, în vreme ce tânărul îndrăgostit rămâne înmărmurit pe chei. Abia acum iubitul părăsit descoperă, plin
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
La Newhaven, Mary se îndepărtează, în vreme ce tânărul îndrăgostit rămâne înmărmurit pe chei. Abia acum iubitul părăsit descoperă, plin de mâhnire, că fata avea deja un inel pe deget... În nuvela Flirtage a lui Jean Malic, mai curând amuzantă decât romantică, naratorul, pe nume Jean de la Ville d'Avray, întâlnește în timpul unei șederi la Lucerne, în Elveția, o tânără americancă. Tânărul, plictisit de moarte, tocmai se pregătește de plecare, când Miss Millie Lobster îl abordează "liniștită și fără urmă de stânjeneală"27
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
lovește pe Jean cu palma peste degete când acesta se încurcă la calcularea scorului, pare gata să-i sară la gât când izbutește o lovitură. "Și toate acestea într-un mod cât se poate de firesc și de neprefăcut", notează naratorul, ca și cum ea l-ar fi cunoscut de ani buni. Odată trecută surpriza, Jean de la Ville d'Avray se lasă încet-încet cucerit de farmecul redutabil al acestei femei-copil. Într-o zi, dorind să-i arate o aluniță de pe umăr, tânăra englezoaică
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
tânărul rămâne cu gura căscată. În vreme ce în țara sa, supravegheate cum se cuvine, fetele se arată necomunicative și timide, fiica cea mare a comerciantului îl copleșește cu mii de cochetării. Flecărește, glumește, râde cu el, îi aruncă priviri ucigătoare. Atunci când naratorul, amețit de atâta cutezanță, o sărută pe năzdrăvană, aceasta, plină de dărnicie, departe de a-i arde o palmă, îi întinde și celălalt obraz. Din acea clipă, își amintește el: O sărutam nebun, întruna, pe unde nimeream! În vreun gang
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Thanatos cutreieraseră mână-n mână câmpurile de luptă. Această explozie de bucurie nu se manifestă brusc. Dimpotrivă, la început francezii sărbătoresc triumful cu moderație. În ciuda a tot ce este deja de văzut, de făcut la Paris, scrie în noiembrie 1919 naratorul din Au Temps du Boeuf sur le toit un tânăr burghez de 19 ani, care nu participase la război în ciuda poftei evidente de distracție pe care o dovedesc unii, se simte clar că în aer plutește încă o umbră de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
alte tinere, ceva mai curajoase sau mai sentimentale decât Simone de Beauvoir, își asumă, începând cu anii '20, riscul acestui nou tip de experimentare erotică, al acestui nou joc al flirtului, împletit cu contradicții, care îi dezorientează adeseori pe băieți. Naratorul din Au temps du Boeuf sur le toit, de pildă, este surprins și amuzat de acest cod amoros pe care îl descoperă pe zi ce trece. Nu este vorba de adevăratul Maurice Sachs acest personaj contradictoriu, homosexual notoriu, un pic
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de jurnal, Maurice Sachs combină adevărul cu falsul, propriile amintiri cu lucruri citite pentru a reda atmosfera unei epoci. Închipuire sau realitate, ceea ce scrie despre flirt ilustrează foarte bine regula acestui joc erotic în "anii nebuni". Începând din septembrie 1919, naratorul din Au temps du Boeuf sur le toit, un tânăr foarte chefliu, încearcă o duioasă atracție față de Louise d'Espard, o domnișoară din rândurile înaltei aristocrații pariziene. Încearcă s-o abordeze, ceea ce este relativ ușor, de vreme ce fata se bucură de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mâna", se lamentează tânărul, pe 22 septembrie 1919. "Când dau să mă apropii ceva mai mult de ea, devine bănuitoare", va confirma el câteva zile mai târziu. Recurgând la o tactică erotică care-și dovedise cu vârf și îndesat eficiența, naratorul decide că, decât să-și arate propria dorință, mai bine era să se lase el însuși dorit. Pe 26 septembrie, "n-am [...] făcut nici cel mai neînsemnat gest care ar fi putut s-o lase să creadă că doream măcar
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
are loc într-o pivniță, amenajată în timpul războiului pentru a constitui un adăpost confortabil în timpul raidurilor aeriene. Se găseau aici o mică bibliotecă, divane, un gramofon. Acest "bar subteran" pe care Mortceuf avusese bunul gust să-l păstreze neatins, notează naratorul, era un "loc perfect pentru flirt". Căci, pe lângă "aerul de loc al plăcerii clandestine", acesta "ferea mai bine de ochii părinților, cărora nu le venea prea la-ndemână să coboare scările". "Fetele sunt ciudate, avea el să scrie totuși a
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
căsătorie? Chiar dacă între practicanții flirtului nu se punea problema căsătoriei, gestul își păstrează încărcătura pe care i-o conferă tradiția. Dacă Louise refuză gestul, înseamnă așadar că se refuză, în întregime. Urmările încep să se vadă. După atâtea palme primite, naratorul începe să se sature de această situație. Ascultând de sfaturile prietenului său Antoine, tânărul se distanțează de Louise. El așteaptă acum ca tânăra burgheză să facă "primul pas". Chiar în acest moment în care relația lor se răcește, Louise este
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pas". Chiar în acest moment în care relația lor se răcește, Louise este doborâtă întâmplare sau coincidență de gripa spaniolă, această "infecție foarte gravă" care i-a ucis pe mulți dintre cei care supraviețuiseră Marelui Război. Înștiințat de starea fetei, naratorul va căuta să afle vești despre ea, fiind la rândul lui cuprins de o oarecare remușcare. "Sunt un porc ordinar, se învinovățește el. Să spun că mă duc la Chabanais, în timp ce biata Louise zăcea bolnavă de gripă spaniolă. Pentru a
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
acestea, Louise se înzdrăvenește. Curând va fi în afară de orice pericol, iar flirtul dintre cei doi tineri reîncepe și mai abitir. Poate pentru a sărbători însănătoșirea fiicei lor, părinții tinerei dau pe 25 noiembrie un bal, la care este invitat și naratorul. Tânăra Louise, un pic "amețită" de lumini, de șampania care curgea în valuri, pune în sfârșit capăt rigorilor erotice de până atunci. "Tinerii domni și tinerele fete se așezaseră pe treptele scării, notează naratorul a doua zi, aflând aici un
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
bal, la care este invitat și naratorul. Tânăra Louise, un pic "amețită" de lumini, de șampania care curgea în valuri, pune în sfârșit capăt rigorilor erotice de până atunci. "Tinerii domni și tinerele fete se așezaseră pe treptele scării, notează naratorul a doua zi, aflând aici un locșor care părea cât se poate de nevinovat, dar de o voluptate desfătătoare, și mai ales cei care prinseseră un loc pe treptele de sus, unde era mai puțină lumină, aproape că nu s-
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
îi lăsase în sfârșit mâna în voie și pentru multă vreme". După o ultimă încercare de a rezista, fata sfârșește prin a-i ceda tânărului tot ce are o tânără cinstită de cedat. Acceptă să aibă o relație veritabilă cu naratorul, să "iasă cu el", potrivit noii formule de-acum consacrate. Îl numește pe tânăr "dragul meu", îi monopolizează întregul timp, "îl solicită cu totul", la fel cum procedează o tânără soție pretențioasă și geloasă. Mai ales, cei doi împărtășesc contacte
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de decență: adică de-ajuns pentru unul îndrăgostit nebunește de ea, dar destul de puțin pentru ca să considere firesc să se poată mărita cu oricare altul, cu unul care n-ar fi avut motive să se îndoiască de fecioria ei". Și totuși, naratorului nici nu-i trece prin cap să se însoare. Pe măsură ce tânăra se implică tot mai mult în relație, tânărul parizian începe să dea înapoi. După un timp nici nu mai amintește de Louise. Dispăruse din viața lui. Acest tip semioficial
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
În Statele Unite, flirtul este inevitabil, avea să confirme romancierul Philippe Labro câteva zeci de ani mai târziu. În anumite medii, el reprezintă un adevărat rit social, înzestrat cu reguli și coduri proprii. Este una din descoperirile care îl frapează pe naratorul din romanul L'Étudiant étranger la sosirea sa la Universitatea din Virginia, în 1954. În cursul învățării sale accelerate a limbii engleze, relatează eroul acestui roman autobiografic, "a fost un cuvânt care și-a făcut foarte repede apariția: date. Este
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
față de acest aspect al conformismului social. Pentru a flirta, pentru a avea o girlfriend la universitate, este necesar, subliniază Philippe Labro, să ai un cont gras în bancă și buzunarele ticsite de dolari. "Nici nu se punea problema, își amintește naratorul din L' Étudiant étranger, ca o date să cheltuiască fie și-un cent. Trebuia să cumperi biletul de cinema, dulciurile din pauză, un mic buchet de flori la ieșirea de la cinema și apoi, în drum către locul de întâlnire a
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Pe cât de ispititoare, pe atât de hotărâte. Pe cât de dulci, pe atât de neîmblânzite. Una dintre ele, Jessica, o fată cu un chip ca de păpușă, răspândind în juru-i o mireasmă de mentă și șampon, nu stă pe gânduri, atunci când naratorul devine prea întreprinzător, și îl mușcă de limbă atât de tare, încât acesta se îndepărtează de ea urlând de durere. Alta, Elisabeth, își amintește cu amărăciune de sfatul pe care i-l dăduse mama ei într-una din zile. Dacă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
toate frustrările pe care acest joc amoros le-a provocat bărbaților tineri. Vorbind despre violență, ranchiună, amărăciune, scriitorul prezintă asupra flirtului un punct de vedere tipic masculin. În romanul lui William Styron, punctul acesta de vedere îi aparține lui Stingo, naratorul poveștii și confidentul Sofiei, cel căruia aceasta îndrăznește să-i destăinuiască, în frânturi, trecutul său, greșeala sa de negrăit și zbuciumul său interior. Acest "tânăr provincial" ajuns la New York, acest "sudist jigărit și însingurat", cum îi place să se descrie
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
loialitate față de prietenii săi, Stingo păstrează arzătorul secret numai pentru el și se hotărăște să îndure de unul singur "calvarul" educației sale sentimentale. Această educație începuse destul de devreme, la colegiu, și stătuse de la început sub semnul cruzimii. La începutul romanului, naratorul încă își mai amintește cât de mult fusese, ca adolescent, "martirizat" de "afurisitele de mici protestante", de "viclenele cochete" care, pretextând că vor să-și păstreze neîntinată virtutea, îl "torturaseră în fel și chip". Își mai amintește încă de flirturile
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]