9,947 matches
-
numit «în Speia». Soarele trimitea primele raze pe cerul pe care se mai întrezăreau stelele nopții iar luna, cât era de mare și frumoasă, păli sub strălucirea tumultuoasă a acestuia. Ileana deschide mai bine ochii după somnul adânc dat de oboseala zilei de ieri, aruncă ochii spre copiii ce dormeau în odaia de alături și spre cei ce dormeau pe prispa casei. Pe aceștia Ileana, îi învelește mai bine cu lăicerul ce-l are ca amintire de la mama Elena, cu mișcări
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pentru câteva ore pentru a-mi vedea părinții și frații. Ajung la casa părintească și nu găsesc pe nimeni! Merg în vecini la casa fratelui meu, găsesc copiii jucându-se, intru în casă, mă las pe pat și frânt de oboseală adorm imediat, un somn ca de plumb. După aproximativ o oră mă simt zguduit din somnul meu greu, deschid ochii, zăresc pe sora mea mai mare lângă mine și momentan nu-mi dau seama de situația reală. Copiii îi spuseseră
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de patruzeci de ani, răpusă de o necruțătoare suferință! Plecasem din Italia pe 13, acea zi totdeauna fastă pentru mine și am ajuns la Paris în seara zilei de 22 mai. După o călătorie de nouă zile încheiate, cu toată oboseala drumului, mă simțeam complet reconfortat, extrem de mulțumit pentru tot ceea ce fiica mi-a oferit cu această nesperată călătorie, în care pornisem cu unele griji și îndoieli. Cu această ocazie am adunat în inimă, suflet și minte o adevărată comoară de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
plutește în aer. M. M.: O simți, te domină. S. B.: Și apar discuțiile: Dacă vine, tu ce faci?" "Eu trag, rad tot! Decât să plângă mama, mai degrabă să plângă mă-sa". M. M.: Apar halucinațiile. S. B.: Apare oboseala, stresul. Un stres reciproc potențat de toți cei participanți la această operațiune. Și vă povestesc că am stat în noaptea aia în locașul de tragere. Pe la miezul nopții se trage foc de la biută. M. M.: Da, și dă-i! S.
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
B.: Exact. Știam că sunt în locașul de tragere, dar aveam în față imagini de acasă, imagini cu familia, cu prietenii, cu camarazii. M. M.: Se derulau. S. B.: Se derulau așa de frumos și lin, erau halucinații provocate de oboseală și frig. S-a făcut, în sfârșit, zi. Dar cele două ore au fost cumplite. Mă întorceam de pe-o parte pe alta, mă mișcam în locașul de tragere să nu mă ia frigul și să mă dezmorțesc, cu grijă
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
un fișet și un pat și am adormit. Dimineața, când m-am trezit pe masa mea era o hârtie cu scrisul meu cu niște nume pe ea. Noaptea, sunase telefonul și am răspuns automat fără să conștientizez faptul, de la atâta oboseală, va dați seama. Mi-am amintit apoi că sunase Comandantul Diviziei să-mi spună că Ministrul Apărării a avansat o serie de ofițeri, maiștri și subofițeri și mi-a dictat prin telefon numele lor. S. B.: Era recompensa în urma îndeplinirii
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
avea drep- tate, pentru că viitorul își aruncă mereu umbrele în trecut. Zgomotul și furia „De exemplu, unii zic că nu poate fi decât o chestie economică. Pe măsură ce se înmulțesc oamenii, lupta pentru trai devine mai grea ; de aci, exces de oboseală, uzură mai repede a ener- giei : omul de astăzi se trăiește în cincizeci de ani cât se trăia omul de pe vremuri într-o sută - viață mai scurtă, dar poate mai plină. Apoi... mașinismul, capitalismul, alcoolismul etc. Degenerescența ! strigă alții. Omenirea
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
nu pot adormi ; sunt ame- țit, nervii iritați. Simț enorm și văz monstruos. Lumânarea îmi dă drept în ochi... Mă scol s-o mut și apoi m-așez la loc.” Contextul este cel al unei stări de iritare amplificată de oboseală în urma unei călătorii incomode cu trenul și a unei conversații plictisitoare cu colegii de compartiment, în general a neplăcerilor cauzate de călătorie și de condițiile improprii de locuit. Dispozitivul senzorial este declanșat, o optică a excesului este pusă în funcțiune
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
a trupului femeii. Acesta este și punctul culminant, vede- rea devine insuportabilă, spectatorul se retrage terifiat. Putem citi aceste episoade ca pe un lanț de întâmplări disparate, de neplăceri ale unei nopți nedormite, cu justi- ficarea unei nervozități generate de oboseala călătoriei de la Paris la Ploiești. Cei care le citesc așa nu greșesc, naratorul și-a marcat de la început motivația unei sures- citări, a unei nervozități, astfel încât aceste episoade sunt cântărite și din perspectiva acestei stări de excitație ner- voasă care
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și nu tatăl natural, așa cum tot primul își manifestă compasiunea față de lăuză. Odată descărcat de facerea soției, Nae revine numai- decât la desfacerea lumii, subiectul care-l interesează, enunțând fraza care pune capăt disponibilității interlocu- torului său care mimează deodată oboseala și graba. Dila- tarea spre enorm a cărei expresie o constituie discursul lui Nae se află în strânsă legătură cu instabilitatea psiho- motorie a acestuia. Iar fixarea este recuperabilă nu atât dintr-un eveniment, nașterea, ci dintr-o frază cu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
parte și alta de cealaltă parte, pentru ca atunci când ni se va face somn, să fim culcate fără a deranja pe nimeni. Îmi amintesc plăcerea de a călători în acel hamac imobil și totuși legănător: era atât de mare, încât oboseala era simulată la câteva minute după plecarea trenului. Mâncarea, statul la geam sau fuga pe coridorul trenului erau total neinteresante față de posibilitatea de a urmări de acolo de sus, cu nasul lipit de geam peisajele care alergau prin fața ochilor mei
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
scârbit de mirosul de putregai ascuns în vaza de porțelan. Așa va fi și cu tine dacă îți vei pierde credința și exercițiul. Cei din jur te vor cultiva în vazele lor de porțelan și când vor vedea semne de oboseală, de ofilire, te vor uita. Câți dintre ei fac așa cum faci tu, nearuncătorule de flori! Căci, da, chiar și faptul că păstrezi florile și după moarte te deosebește de toți cei din jur. Mi-e dor de tine. Aș vrea
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
casă. Azi, aceeași ploaie. M-am îmbrăcat frumos și... acum pornim spre PRADO. Am emoții. Festivalul performanței actoricești Marți 24 mai 1994 - Bacău Iată! A trecut un an de când eram deja de o zi în Spania. Impresiile de atunci, sau oboseala, sau... cine știe ce alte motive m-au făcut să uit caietul cu foi nescrise. Nu știu ce să spun! Și nu știam nici atunci de ce nu mă pot apropia de el. Dar iată că acum l-am deschis din nou. Nu pentru a
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
ploaie măruntă, așezată și insistentă, bătându-și joc de zăpada care face bucurie copiilor. Emoțiile erau nelămurite, starea psihică neclară (am avut și ghinionul de-a rata examenul de conducere de două ori, în poligon - dar nu asta e important), oboseala acumulată psihic și fizic în decursul a doi ani aproape, ne făcea aproape să cădem într-un soi de transă pe care nu-mi amintesc nici eu, nici Liviu s-o mai fi avut vreodată înaintea plecării într-o călătorie
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
mai avut am încropit o cină nelămurită, stropită cu palincă de Bistrița și întreruptă din când în când de faptul că lumina în întreg hotelul se stingea, siguranțele fiind vechi. Am râs noi ce-am râs, după care, morți de oboseală, am căzut frânți în paturile care ne fuseseră destinate. Ne-a trezit pe la ora 5 dimineața zgomotul infernal al arterei pe care era situat hotelul, dar mai ales vocea muezinului (preotul arab) care, prin difuzoare instalate în vârfurile moscheelor, anunță
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
hotelul, dar mai ales vocea muezinului (preotul arab) care, prin difuzoare instalate în vârfurile moscheelor, anunță întreg Egiptul că Allah s-a trezit sau cine știe ce... E un cântec monoton, de fapt o vorbire cântată, monotonă, imposibil de redat în scris. Oboseala și-a spus cuvântul și am adormit la loc până la 8,30 dimineața când am coborât la micul dejun din restaurantul cu fețe de masă pătate, dar cu trei stele (de altfel!). Am pornit deci, fiind 29 decembrie 1994, spre
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
albe, linia orizontului roșie, apa verde - sau pe verticală, palmierii, proiectați pe orizontul de foc. S-a pogorât asupra tuturor o liniște aproape cosmică. Incomparabilă. Deci! Ultima noapte la Cairo, din prima parte a excursiei, s-a consumat sub semnul oboselii. Seara, înainte de culcare, ne-a fost oferit un spectacol cu dans din buric, cu mascați și jongleuri, cam zgomotos și incert, dar dovedind dorința gazdelor de-a ne arăta cât mai multe. Au și uitat să ne dea de mâncare
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
complicat. Un camion ne scoate pe drumul cel bun. Pierdem două ore. După Jablanița drumul este minunat - peisaj superb, autostradă, viteză, circulație, munți, tunele rutiere luminate. Impresie totală - cel mai frumos lucru din Bulgaria. Ora 16.00 - oprim pentru odihnă. Oboseala este imensă. Îl „pierd” pe Liviu și am o criză de nervi. Căldură mare. Tensiune uriașă. Ora 17.30 - vamă Bulgaria Ora 18.00 - vamă Grecia Ora 19.00 - plecare din vamă spre Tesalonic. Drum greu. Autostrada în extensie - lucrări
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
foarte greu. J. are probleme cu motocicleta. Oprim două ore la Daphne. Foarte frumos. Continuăm drumul, dar cu opriri foarte dese. Liviu este extrem de obosit. J. este țeapăn, M. nerăbdătoare, iar eu nedormită de 50 de ore. Suntem nemâncați din cauza oboselii și a căldurii, dar cu multe cafele „la bord”. Mai oprim pe malul mării, ne spălăm încălțămintea și ne răcorim picioarele. J. freacă plăcuțele de platină de la motor cu glacepaper. Îl certăm. Timpul pare că stă în loc, iar noi de
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
dintr-o insulă veche în mijlocul unei vechi mări. Am adormit în acordurile unui buzuki și ale unei chitări, căci, atât de romantic, sub balconul camerei noastre era o tavernă populară. Am adormit greu și din cauza impresiilor acumulate dar și a oboselii. A doua zi am plecat dis de dimineață spre Rethimnos cu gândul de repeta experiența. Fie că am avut o zi grea, fie că într-adevăr nu se ridica la nivelul pitorescului primului loc, acest al doilea oraș vizitat ne-
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
cum se spune. Am ajuns la Cremona - Italia, pe la 20.30 și am poposit într-un camping, de data aceasta lipsit de cochetăria cu care ne obișnuiserăm. Ca să nu deschidem cortul, am luat o rulotă, pe malul fluviului Po. Dar oboseala a fost atât de mare, încât am adormit ca niște cosași după o zi de muncă. Dimineața ne-am văzut cu Mădălina și cu Ciprian, cel din urmă oferindu-ne o zi minunată atât în orașul în care se fabrică
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
-o” spre Avignon tot pe un drum național spre a ne face o idee despre capitala europeană a teatrului, de data asta. Am surprins doar frânturi din modul de viață al cetății care se află în plin festival, și nu oboseala ne-a oprit să vedem mai mult (am fost la Avignon pe la orele 19.00), ci pregătirile pentru focurile de artificii făcute în cinstea zilei Franței chiar pe malul Rhonului, unde am găsit un camping arhiplin, unde ne-am făcut
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
unde vrei, chiar dacă te rătăcești. Așa am făcut și noi. Întâi ne-am rătăcit și-n cele din urmă am ajuns. Am căutat un colț umbrit în parcul populat de porumbei, vânzători de semințe, turiști care-și aruncă rucsacurile și oboseala pe iarba de sub copacii aducători de răcoare. După ce am colindat prin marele magazin IL Corte Inglez doar pentru a fi răcoriți de aerul condiționat, coborârea, de data asta în linie dreaptă, am făcut-o pe Rambla, locul de plimbare al
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
inconștienți, care au luat-o la goană (acesta era ritmul) după preot. Noi, mai înceți am aplicat mersul omului de la munte, cu pasul egal, într-un ritm constant, lucru care ne-a ajutat să parcurgem distanța propusă fără prea mare oboseală. Pasul nostru lent ne-a permis să lăsăm privirile să zburde în voie, peisajul fiind impresionant. Formațiunile stâncoase puteau fi interpretate de fiecare, în funcție de imaginația și starea sufletească avute. Personaje fantastice sau realiste, supradimensionate, înfricoșătoare sau vesele, toate mi se
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
după o clipă de răgaz, doar o clipă, Mousen ne-a purtat pe cărarea de întoarcere, de data asta extrem de îngustă, pietroasă, abruptă, dar în schimb, umbroasă. Drumul acesta a fost mai dificil decât cel pe care-l urcasem și oboseala nordicilor care nu bănuiseră în ce va consta escapada, nefiind nici obișnuiți cu muntele, a dat naștere unor vociferări care pe cât am putut, am încercat să le transformăm în motiv de haz, căci n-aveam ce altceva face. Plecați pe la
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]