15,863 matches
-
afirmație celebră: „Îl urăsc pe Bill Clinton, urăsc America, tot ceea ce este american, și nu văd nici o diferență Între America și Germania nazistă”. Nu exagerez decât poate cu ultimele două cuvinte. Această ură antiamericană vine din partea unui om a cărui patrie a fost, În ultimă instanță, salvată de America de urgia bolșevică. Mircea Mihăieș: Și de dictatura militară! Vladimir Tismăneanu: Rolul Statelor Unite În timpul Dictaturii Coloneilor este destul de disputat, ceea ce explică o parte din antiamericanismul respectiv. Grecii au fost totuși singurii care
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ALBINA ROMÂNEASCĂ, gazetă politică și literară apărută la Iași, de două ori pe săptămână, între 1 iunie 1829 și 29 decembrie 1849. Începând cu 9 ianuarie 1850, în locul A.r. se editează „Gazeta de Moldavia”, până la 24 noiembrie 1858; „Patria”, scoasă la Iași din 27 noiembrie 1858 și până la 5 octombrie 1859, este, de asemenea, o continuare a A.r. În a doua jumătate a lunii februarie 1829, Gh. Asachi cerea administrației instaurate de trupele rusești de ocupație din Moldova
ALBINA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285223_a_286552]
-
despre ceea ce am trăit ar fi fost ca și cum ar fi trebuit să vorbim despre un ocean dispărut, să evocăm valurile lui puternice și victimele furtunilor lui în fața impasibilei văluriri a nisipurilor. Da, ar fi însemnat să propovăduim în deșert. Iar patria noastră, acel imperiu strivitor, acel turn al lui Babel cimentat cu vise și sânge, nu se descompunea oare etaj cu etaj, boltă cu boltă, transformându-și galeriile oglinzilor într-un morman de oglinzi deformante, iar perspectivele în fundături? Oboseala nopților
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
țară care, pentru locuitorii orășelului, se află mai departe decât luna de pe cer. O străină care de mult și-a pierdut numele de origine și care răspunde la prenumele de Sașa. Unicul semn care o mai leagă de improbabila ei patrie e limba asta, limba ei maternă pe care îl învață pe adolescent s-o vorbească în cursul serilor de sâmbătă, când el obține permisiunea de a ieși din orfelinat și de a veni în izba mare și neagră... Își fixează
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
decât pe hărți, la școală. Le luase aproape trei ani ca să ajungă aici, venind de la Moscova... Unii soldați se plimbau încolo și-ncoace, amuzați că puteau să treacă, dintr-un singur pas, în străinătate. Seara, comisarul politic le vorbi despre „patria curățată de murdăria nazistă“, despre „misiunea eliberatoare“ ce le revenea lor în Europa subjugată. Ascultându-l, Pavel își spunea că borna aceea de frontieră era mai convingătoare decât toate discursurile. Nu înțelese de ce trecerea frontierei trezi în el teama de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Nemții traseră, ascunși în crâng. Și-și trădară astfel pozițiile. Se putea lansa o adevărată ofensivă. Disciplinarii nu erau decât o momeală... Alcătuind o nouă companie, comisarul repetă că ei trebuiau „să-și spele în propriul lor sânge greșeala față de patrie“. Nu se temea că se repetă, căci contingentul se reînnoia la aproape fiecare luptă. „O lună-două, în cel mai bun caz“, își zise Pavel estimând, după numărul supraviețuitorilor, speranța de viață a disciplinarilor. Speranța asta își găsi formula aritmetică datorită
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
într-adevăr să strigi? — Vezi tu, aveam un comisar politic căruia nu-i plăcea mutra mea. Nu era nimic de făcut, îmi căuta mereu pricină. Într-o zi, m-a scos din rând și mi-a ordonat să strig: „Pentru patrie! Pentru Stalin!“. Am refuzat, spunând că nu eram la atac... Dar la atac, strigai? — Da... Ca toată lumea. Ți-e mai puțin frică, atunci când strigi, știi bine. În noaptea aceea, Pavel află că soldatul plecase pe front la șaptesprezece ani, voluntar
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
ivea, aproape mineral, în duritatea lui: soldați care supraviețuiseră luptelor de la Stalingrad, Kursk, Koenigsberg. Soldați care știau că orașele lor natale sau orașele de unde primeau scrisori erau transformate de aviație în ruine carbonizate. Războiul devenise de multă vreme singura lor patrie. Iar soldatul care știe că nu e așteptat nicăieri e de temut. Pavel dădu peste unul dintre acești soldați chiar în cartierele mărginașe ale Berlinului, unde compania lor bâjbâia în mijlocul micilor grupuri de rezistență. Drapelul roșu flutura deasupra Reichstagului, victoria
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
depou îi dăduseră o siguranță de profesionist. Reperă de mai multe ori prezența unei patrule militare. Își schimba ținuta, își punea salopeta de lucru și se dădea drept feroviar. Apoi, redevenea soldat: fochiștii refuzau rareori să ajute un „apărător al patriei“. În ziua aceea, Pavel era în uniformă. Trenul pe care-l ochise încă de dimineață era deja descărcat și trebuia să plece dintr-o clipă-n alta. Destinația îi convenea. Mai rămânea să cadă la învoială cu fochistul sau, în caz că
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
un rănit după amputare. Acesta simte cât se poate de fizic, în carnea lui, viața brațului sau a piciorului pe care tocmai l-a pierdut. Îmi spuneam că tot așa se petreceau lucrurile când era vorba de țara natală, de patrie, pierdută sau redusă la starea de umbră, și că atunci senzația asta se trezește în noi, sfâșiere și iubire totodată, în pulsațiile cele mai intime ale venelor tăiate. „Ar fi trebuit să vorbesc despre...“ Dar ceea ce-mi venea în
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
nimeni, în vidul ăsta însorit, care să dea lecții de istorie, care să facă o contabilitate a suferințelor, care să-l desemneze pe acela care e mai vrednic de milă decât altul. Vor exista acele femei tinere care, întoarse în patrie, vor fi până la moarte considerate trădătoare. Soldații aceștia, care își vor continua a doua zi drumul spre Berlin și din care jumătate nu vor apuca sfârșitul războiului. Prizonierii aceștia, care vor fi în curând înregimentați printre milioanele de victime anonime
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
zile de acum înainte și-l vom vedea pe Erasmus. Pentru această veste îți port, de bună seamă, o foarte mare recunoștință, fiindcă m-ai încărcat cu atâta bucurie, știind cât de mult doresc eu să-l văd reîntors în patrie din exil”. Schimbul epistolar dintre Erasmus și Olahus este dovada pledoariei pentru marea cultură. Corespondența lor cuprinde informații literare, o dragoste nețărmurită pentru adevăr, o încredere extraordinară în forțele de bine ale omului, în destinul umanității. Ei întrezăresc marea epocă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
în marile universități germane, elvețiene, olandeze, engleze, franceze, italiene, în timp ce la Collegium Academicum sunt invitați profesori din universități germane, între ei și faimosul Martin Opitz. Politica principelui sporește considerabil numărul învățaților „care slujesc cu folos în multe treburi importante ale patriei”. Extinderea vechii schola de la Alba-Iulia și ridicarea ei la nivelul școlilor superioare din Germania presupune și înființarea unei biblioteci corespunzătoare, însăși colecția particulară a lui Bethlen, mare iubitor de carte, un liberalissimous litterarum, un litteratorum Maecenas, cum îl numea cărturarul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
politice sunt specifice fiecărei națiuni, chiar pe fondul universalizării marilor concepte filosofice ale lumii moderne. Tocmai de aceea explicarea fenomenelor este complexă și pasionantă. „Binele societății este al tău” - declara Frederic al II-lea.” Ești atât de puternic legat de patria ta, fără să o știi, încât nu poți nici să te izolezi, nici să te separi de ea fără să pătimești din cauza greșelii tale. Dacă guvernarea este fericită, vei prospera; dacă ea suferă, insuccesul ei se va răsfrânge asupra ta
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
să o știi, încât nu poți nici să te izolezi, nici să te separi de ea fără să pătimești din cauza greșelii tale. Dacă guvernarea este fericită, vei prospera; dacă ea suferă, insuccesul ei se va răsfrânge asupra ta... Dragostea de patrie nu este deci ceva convențional, ea există realmente”. Studiind transformările extraordinare ale Secolului Luminilor, vom afirma că mișcarea de idei a cărei geneză și amploare se observă la scara Europei, dar și dincolo de ea (mai ales în coloniile britanice din
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cel Mare fusese o adevărată profesiune de credință a elitei intelectuale: „Eu nu fac parte din categoria celor ce sunt fanatizați de țara lor sau de o anumită națiune în mod deosebit; eu slujesc întreaga umanitate, considerând cerul ca și patria, precum și pe toți oamenii de bună credință ca pe niște cetățeni ai acestui cer. Înclinația și gustul meu mă îndeamnă spre binele de obște”. Tocmai o asemenea gândire va fi înlocuită odată cu filosofia politică naționalistă a romanticilor. Să rămânem însă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cultural european, fie și pentru că era la modă. Firește, necesitățile lăuntrice, sufletești și morale nu pot fi trecute sub tăcere. Teleki era conștient că nobila sa pasiune trebuie pusă în slujba țării, adică „pentru propășirea științelor în sânul națiunii și patriei mele”, cum obișnuia să afirme. Aspirațiile depășeau problemele de apartenență națională, ideologică sau religioasă, de îndată ce în prim-planul intențiilor cancelarului aulic transilvan era educarea societății în spiritul Aufklärung-ului germano-austriac. Cărțile le-a catalogat singur, învățând cu lux de amănunte întreaga
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Șincai, Maior; mai mult, ele formează obiect de studiu pentru cancelar când împăratul îi solicită un referat. Dialogul cu intelectualii români, cei ce îi apreciază „profunda sa știință”, „inima sa străină de orice ură națională”, „nepărtinirea lui cunoscută de popoarele patriei”, reflectă, totuși, limitele în care se desfășoară gândirea nobilului transilvan, obligat să respecte pe de o parte, statutul social, pe de alta, poziția politică de strictă dependență față de Viena. Atitudinea sa nu se mai justifică atunci când respinge tezele înaintate ale
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ori în împlinirea unor aspirații restrânse la sfera aulică. Pe de-o parte, asemenea motive, pe de alta, ideea de luminare care străbate gândirea lui Brukenthal (consonantă cu orientarea despotismului austriac) îl determină să susțină înflorirea cercetării și scrierii istoriei patriei. În timpul vieții sale se mută centrul istoriografiei săsești de la Brașov la Sibiu, se inițiază alcătuirea celei dintâi colecții de documente săsești sub directa influență a marelui istoric de la Göttingen, A.L. Schlözer (colecție ce va sta la baza viitorului Urkundenbuch
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
în administrația țării sau ofițerii superiori din comandamentul militar, această categorie socială reprezentând nu un obstacol, ca în alte regiuni, ci un instrument cât se poate de comod în mâinile politicii habsburgice. Frederic al II-lea, Scrisori despre dragostea de patrie sau corespondența dintre Anapistemon și Philopatros, 1779, apud Paul Hazard, Gândirea europeană în secolul al XVIII-lea, Editura Univers, București, 1981, p. 437. Nicolae Iorga, Études roumaines. Idées et formes littéraires françaises dans le Sud-Est de l’Europe, Paris, 1924
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și arată că această importantă transformare se poate realiza cu bucurie și încântare. Drapel Drapelul este un simbol federator și unificator. Inspiră dorința de a se ralia la un grup, la o cauză, la o comunitate. În plus, fiind emblema patriei, drapelul devine, într-o interpretare psihanalitică, simbolul mamei (patria-mamă). Evocă legăturile familiale, dificultatea de a tăia cordonul sau, dimpotrivă, nevoia de întoarcere la rădăcini. Interpretarea se nuanțează în funcție de drapelul țării căreia îi aparține. Atunci, prin metoda liberei asocieri (vezi capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
a lui Ruben, tatăl lui Iuda, dar nici Iuda nu-și cunoștea tatăl, nici Ruben fiul, deoarece Ruben credea că [fiul] său a pierit În valurile mării, iar Iuda nu știa deloc cine-i este tată și care-i este patria. Atunci Pilat Îi spune lui Iuda, care s-a apropiat: „Atât de tare mi-e poftă de fructele acelea, Încât dacă aș fi lipsit de ele, mi-aș da duhul (si frustratus fuero, spiritum exhalabo). Pe dată Iuda a sărit
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
importantă o desfășoară în publicistică - secretar de redacție la „Societatea de mâine” (1925-1928, 1931-1932), „Gândul românesc” (1933-1936), „Luceafărul” (Brașov, 1941-1944), director la „Avântul” (Brașov, 1944-1945). A mai colaborat, în general cu articole literare, la „Cosinzeana”, „Transilvania”, „Scrisul românesc”, „Convorbiri literare”, „Patria”, „Dacoromania”, „Revista nouă”, „Familia”, „Universul literar”, „Studii literare”, „Gazeta Transilvaniei” și multe altele. La „Societatea de mâine” alcătuia, uneori împreună cu I. Breazu, rubricile „Discuții literare”, „Cronici culturale și artistice” (semnând și O.B, B.&B.). În „Gazeta ilustrată” a semnat
BOITOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285796_a_287125]
-
sovietică asupra Cehoslovaciei i-a conferit legitimitate și a Început să se prezinte ca pe un continuator firesc al marilor domnitori din Evul Mediu. Prin intermediul unui important aparat propagandistic, a Început să promoveze teza conspirației universale asupra poporului român, mitul „patriei primejduite” și cel al „cetății asediate”, ceea ce a creat o obsesie a amenințărilor externe (Comisia Prezidențială de Analiză a Dictaturii Comuniste, Raport final, 2006, pp. 502-508). Acestă obsesie a generat o sensibilitate față de amenințările externe, chiar și după 1989. Barometrul
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
în mici orașe bihorene, se stabilește în Arad, după cel de-al doilea război mondial fiind consilier juridic al unei întreprinderi. În 1926, pe când era încă elev, B. debutează cu versuri în ziarul „Cuvântul Ardealului”. Poezii îi mai apar în „Patria” (Cluj), „Hotarul” (Arad), „Blajul”, „Solia dreptății” (Orăștie), „Maramureșul” (Sighet). La Cluj, tipărește întâiul volum - Potire de mătrăgună (1935). Mai colaborează la „Ecoul” (Arad), „Ofensiva română” (Cluj), „Înnoirea” (Arad), „Litera” (Arad), „Tribuna” (Cluj, Brașov), „Luceafărul” (Timișoara), „Poporul” (Timișoara) ș.a. Al doilea
BORTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]