6,959 matches
-
nu sunt destul de mature. Evenimentele mișcă astfel valurile unei mări dezlănțuite și există oameni care cred că revoluția s-a terminat! O, nu! Vom vedea încă destule lucruri etonante. Efervescența grozavă care a pus stăpânire pe spirite le prevestește. Trag perdeaua." (p. 86) Avea 23 de ani, se simțea liber, ca un "cetățean fără griji al universului", ar fi vrut să vadă, ca atâtea spirite curajoase din epocă, "lumea nouă" ce se anunța peste ocean, însă va rămâne în țara lui
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Examinând acum împrejurările din 1789 în spațiul rusesc, Nathan Eidelman pare a ne spune că acea paranteză nu s-a închis încă de tot. Ce ne mai așteaptă? Și e permis a nutri, împreună cu Karamyin, iluzia abstragerii? Putem oare trage perdeaua fără a ne descalifica moralmente? Sunt întrebări neexplicite, pe care însă textul, parcurs în lumina istoriei recente, le face inevitabile. Ateneu, XXVII, 8 august 1990, p. 2 "SILINȚE CĂTRE LIMAN" În împrejurările prin care trecem, derutați mai mult ca oricând
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cămin Licăreșten umbra dulce, ca o piatră de rubin. Bate vânt cu ploaien geamuri Și e noapte neagră afară ... Plânsul streșinii suspină ca un cântec de vioară Monoton, șoptind povestea unei vremi de mult uitate ... Nicio rază nu pătrunde prin perdelele lăsate. Cintunericul prieten stăpânind până departe, Și de oameni și de patimi fericirea neo desparte. Singur eu veghez în noapte, Ploaia cântă tot mai tare ... Și mapropii, ochii negri săi deschid cuo sărutare. (George Topîrceanu, Singuri) Redactează, pe foaia de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Elias a fost construit din inițiativa lui Jacques Elias și lăsat testamentar în beneficiul poporului român, sub patronajul Academiei Române și al Fundației Elias. Pentru bucureșteanul care iese din Mânăstirea Cașin sau se întoarce de la Arcul de Triumf percepția Spitalului în spatele perdelei de arbori limitrofa Bulevardului Mărăști conferă aceeași senzație de calitate ca și cea a clădirilor din jur, pentru bolnavul aflat în suferință charisma clădirii impune siguranța iar pentru pacientul spitalizat ieșit pe balconul generos al salonului priveliștea parcului interior cu
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Este și simbolul lăcomiei, al poftei și insațiabilității libidoului. Reprezintă dorințele percepute de supraeu ca fiind reprobabile și impure, mai ales cele referitoare la sexualitatea subiectului (un film pornografic este calificat drept porcos la fel ca și o povestioară fără perdea). Simbolismul puternic negativ al porcului prezintă însă și nuanțe: - în imaginea scroafei: simbol al fecundității, de unde și reprezentările a numeroase divinități cu mamele de scroafă; - în imaginea porcului, așa cum o găsim în basme: purcelușii exprimând vulnerabilitatea ființei în raport cu atacurile repetate
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
ființele infernale: "Gore Pirgu era o lichea fără seamăn și fără pereche... soitar obraznic [...]. Acest Chimiță avea un suflet de hengher și de cioclu... atragere bolnavă pentru ce e murdar și putred... dorul vieții de dezmățare țigănească cu [...] cântecele fără perdea, scârboșeniile și măscările [...] primit cu brațele deschise, deși nu totdeauna pe ușa din față [...]. De școlar își duce prietenii la femei bolnave... (practica) iscodirea, defăimarea, bârfeala, zâzania, pâra, amenințarea cu darea în vileag a tainei încredințate sau smulse"; se recomandă
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
complications leș plus imprévues; c'était machiné comme un théâtre, réglé comme une grande administration" [Zola, Nana, p.312]. Casă personajului mai oferă și alte asemănări cu teatrul: există două intrări, una pentru artiști și cealaltă destinată publicului, două scări, perdele care ascund amanții neoficiali de cei oficiali ș.a. Existența se aseamănă cu lumea melodramatica, având scenarii și decoruri curtenești și/sau exotice reduse, de la mijlocul secolului al XIX-lea, la clișee vulgare, la o banală bagatelizare. Pariziana este un actor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
care se putea în sfârșit contempla, după un deceniu în care consumase în special imaginea catodică a cuplului tiranic - formă postmodernă a „servituții voluntare” -, explozia presei scrise a emancipat cuvântul tipărit, aruncându-l din strânsoarea „logocrației populare” în frenezia fără perdea a „democrației originale”. În noua ordine discursivă, diferențele dintre adevăr, minciună, speculație, ficțiune, fantasmă și calomnie erau (și uneori par să fi rămas) irelevante și, oricum, insesizabile. Jurnalismul românesc postcomunist, născut la „locul de muncă” - Casa Presei Libere, fostă Casă
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Accidente cantabile (1949), Incizii în inima vremii (1950) și Galerele crepusculare (1955), „versuri noi și poeme revăzute”, ce se fac ecoul periplului dramatic al lui V.: „Cum aș putea peste ani, să uit oare / inima temniței, ciocănitoare / cu zvâcnetul sub perdeaua de fum / a timpului? Dar mai cu seamă acum / bătând din aripe pe veac o aud: Jilava-Aiud... Jilava-Aiud”. În bezna temniței, o singură speranță, un singur reazem: „Slăviții tăi pași, Preasfântă Fecioară, / îi auzim ca prin vis cum coboară / în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]
-
uneia dintre victime, un soț, iar scena respectivă dezvăluie grăitor vulgaritatea, lipsa de educație, de respect, spiritul de tavernă al femeii. Apelativele cu care îl apostrofează și imprecațiile dovedesc un adevarat idiolect al personajului feminin, plin de culoare și fără perdea, cel mai viu, autentic și pitoresc din cadrul Povestirilor din Canterbury: măi ghiujule, buhai bătrân, mișele, lovi-te-ar o lungoare, trăsni-te-ar din senin cu foc și fier, frângeți-ai grumazul scofâlcit, călca-te ar de moșneag, derbedeu, tontul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
24. (trad. n.) 965 E. Talbot Donaldson, op. cit., p. 54. 966 Geoffrey Chaucer, Troilus și Cresida, ed. cit., p. 315. 967 Ibidem, p. 31. 261 este,/ și toți ca pe frumoasa din poveste,/ Toți o sorbesc din ochi. <<Prin grea perdea/ De nouri negri n-a-nflorit vreo stea/ Mai limpede cât Cresida>>, grăiesc/ Acei ce-o văd în negrul ei veșmânt,/ Măcar că ochii ei în gol țintesc,/ Dosită cum stătea-n ungheru-i strâmt/ De lângă prag, mereu cu teama-n gând
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sau lumânarea, și vedeți cum se stinge fiecare în parte prin suflat asupra lor. Pentru o și mai bună înțelegere a diferenței dintre sensul cuvintelor și cel al expresiilor, iată încă două locuri din aceleași poezii. Eminescu are așa: Căci perdelele’ntr’o parte când le dai - și De pe fruntea mea cea tristă tu dai vițele’ntr-o parte. Să se observe: în Noaptea (1871) are cratimă - în Scrisoarea I (1881) are apostrof pentru într’o / într-o. Dar edițiile preiau, toate
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dai - și De pe fruntea mea cea tristă tu dai vițele’ntr-o parte. Să se observe: în Noaptea (1871) are cratimă - în Scrisoarea I (1881) are apostrof pentru într’o / într-o. Dar edițiile preiau, toate, după Maiorescu, primul apostrof larg: perdelele ’ntr’o parte, și vițele ’ntr’o parte. Așadar, cum e cu perdelele: le dă pe amândouă într-o (singură) parte? Dar cu vițele de păr: le dă pe toate într-o singură parte, ca și cum i-ar face o cărare
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
se observe: în Noaptea (1871) are cratimă - în Scrisoarea I (1881) are apostrof pentru într’o / într-o. Dar edițiile preiau, toate, după Maiorescu, primul apostrof larg: perdelele ’ntr’o parte, și vițele ’ntr’o parte. Așadar, cum e cu perdelele: le dă pe amândouă într-o (singură) parte? Dar cu vițele de păr: le dă pe toate într-o singură parte, ca și cum i-ar face o cărare marginală? Este clar că aici apostroful strâns cere citirea împreună iar în intenția
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
o cărare marginală? Este clar că aici apostroful strâns cere citirea împreună iar în intenția poetului avem de-a face cu o expresie de limbă: într-o parte = la o parte. Poate că odaia nici nu are fereastră cu două perdele, poate că pluralul perdele se referă, aici, la o singură perdea cu franjuri ori foarte bogată, din mai multe pânzeturi adăugate una peste alta - oricum, sensul este acela al descoperirii spațiului interior, întunecat, pentru a pătrunde lumina lunii înăuntru. Iar
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
clar că aici apostroful strâns cere citirea împreună iar în intenția poetului avem de-a face cu o expresie de limbă: într-o parte = la o parte. Poate că odaia nici nu are fereastră cu două perdele, poate că pluralul perdele se referă, aici, la o singură perdea cu franjuri ori foarte bogată, din mai multe pânzeturi adăugate una peste alta - oricum, sensul este acela al descoperirii spațiului interior, întunecat, pentru a pătrunde lumina lunii înăuntru. Iar acest sens - numai apostroful
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
împreună iar în intenția poetului avem de-a face cu o expresie de limbă: într-o parte = la o parte. Poate că odaia nici nu are fereastră cu două perdele, poate că pluralul perdele se referă, aici, la o singură perdea cu franjuri ori foarte bogată, din mai multe pânzeturi adăugate una peste alta - oricum, sensul este acela al descoperirii spațiului interior, întunecat, pentru a pătrunde lumina lunii înăuntru. Iar acest sens - numai apostroful îl stabilește. Lumina de la răsărit. Dar chestiunea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în revista „Semnele timpului. Pagini pentru cazuri extraordinare”, Nr. 3-5 (2002) pe care mărturisesc a le fi răsfoit de câteva ori găsind cele mai ușoare pretexte să le pun deoparte (mai ales antiintelectualismul agresiv al autorului, care ritmează ca o perdea intermitentă drumul spre un posibil contact cu informația, a constituit, cred, reașezarea aproape mecanică a acestei cărți mereu la baza teancului de așteptare). Apariția d-lui Călin L. Cernăianu în eminescologie a fost, și pentru mine, o reverificare tonică a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a obiectelor în comunicarea didactică: ,,mișcări de mânuire"128. Profesorul interacționează cu obiecte, materiale sau părți ale sălii de clasă, folosind gesturi de mânuire: • directă, prin atingerea și manipularea lucrurilor din clasă (răsfoiește paginile unei cărți, așază o planșă, potrivește perdelele din clasă, tastează la calculator); • indirectă, prin examinarea și studierea lucrurilor din clasă (privește cărțile de pe raft, își apleacă trunchiul pentru a căuta răspunsul într-o carte). Anumite gesturi de mânuire a obiectelor (de exemplu, indicarea pe hartă a unor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
însărcinați cu aprinderea focului. Unul alt valet se ocupă de deschiderea obloanelor, apoi iese purtând patul de veghe pe care a dormit valetul principal. La ora șapte și jumătate valetul principal se apropie de patul regal și fără a atinge perdelele care coboară în jurul baldachinului șoptește:„Sire, este ora“.293 Apoi deschide ușa și în cameră pătrund primul medic și primul chirurg. Primul medic îl examinează pe rege și îi prescrie câteva remedii. Este o întâlnire formală, de care medicii profită
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
un sfert în cameră intră primul gentilom al camerei regelui. El este numit pe o perioadă de un an. Este una dintre cele mai râvnite funcții, anual fiind desemnați patru favoriți, care îndeplinesc prin rotație această îndatorire. Primul gentilom trage perdelele patului, numai lui revenindu-i aceasta sarcină. Precara intimitate a regelui s-a încheiat și redevine persoană publică. în camera regală pătrund membrii familiei regale, prinții de sânge și servitorii regali principali: marele șambelan, marele maestru și primul valet însărcinat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de argint. Se stoarce În ochi lapte de femeie, amestecat cu zahăr. Se freacă corneea cu o frunză de morcov uscată. Se amestecă bine un albuș de ou și un bob de piatră vânătă și se aplică pe ochi. CATARACTĂ (Perdea pe ochi ) Se ia un ou de găină proaspăt, se coace până devine vârtos, se taie În două, se Înlătură gălbenușul, se pune În locul gol vitriol alb și se acoperă cu cealaltă jumătate de albuș. Se lasă apoi să se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
bau cel rău (Maramureș), aboală, stropșală, stropșitură, năbădăi, poceală, , ceas rău, călcătură, ducă-se-n pietre, ducă-se pe pustii, vedenie. X. Bolile ochilor Oftalmie, În general. Conjunctivită: durere de ochi. Leucom: orbeală, orbeață, apă albă. Glaucom: apă neagră. Cataractă: perdea, ceață pe ochi, pohoiele. Hemeralopie: orbul găinilor. Chalazion: ulcior, urcior, mainegoci (Banat). XI. Bolile de urechi Otită: năjit. Otoree: scurgeri din urechi. Surditas: surzenie. Viermi În urechi.
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
brichetelor vor fi create locuri speciale, în afara sălii calculatorului. 16. Sistemele de control al prafului sunt deosebit de importante, îndeosebi în sala calculatorului, recomandându-se pardoseala electrostatică din policlorură de vinil și evitându-se lemnul din configurația sălii, precum și covoarele și perdelele. Echipamentele, care prin funcționare produc și impurități, trebuie să fie amplasate cât mai departe de echipamentele foarte sensibile. 6.1.3. Protecția și securitatea mediului de lucru al calculatoarelortc "6.1.3. Protecția și securitatea mediului de lucru al calculatoarelor
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
eșteșug; totuși este singurul care, pentru altul nu prețuiește mai nimic”; „Artă pentru artă, ca și când ți‐ar trece setea, bând altul în locul tău. Cea mai trândavă prostie.”; „Cei ce vor să cunoască pe Dumnezeu învinovățesc cerul că li se pune perdea înaintea ochilor.” ; „C‐ o minciună treci dincolo, dar acolo rămâi”; „To ate drumurile duc la Roma; poftește pe toate deodată și vei vedea minciuna” ; Norocu‐i orb. Prin urmare poți pune mâna pe dânsul cu ușurință”; „Să ne bucure izbucnirea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]