6,879 matches
-
în balada populară românească", în "Școala bârlădeană", iunie 1969, Bârlad, p. 95-97; Îmbinarea principiilor pedagogice cu cele structuraliste în predarea limbii române în școala generală", în "Școala bârlădeană", iunie 1970, p.39-49, și în "Convorbiri didactice", Bacău, 7, 1998; "Bibliografia periodicelor apărute în fostele județe Tutova", Covurlui și Vaslui (manuscris, 1969); "Articole/anchete/știri" etc. care însumează preocupări ale surprinderii cotidiene, fie culturale desfășurate în localitățile actualului județ Vaslui (cămine culturale, case de cultură, biblioteci publice, școli de toate gradele, concursuri
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
C. Mircea și altele cu inițialele M.C./C.M. Studii/memorii/recenzii/documentare/comunicări care cuprind o arie largă de teme de istorie a literaturii și culturii române, în scopul dezvăluirii de aspecte inedite ale spiritualității naționale și universale, apărute în periodice din țară și străinătate: „Academica”, „Jurnalul literar”, „Literatorul”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „Revista Cultului Mozaic/Renașterea evreiască”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revue Roumaine”, „Viața românească” (București); „Ateneu”; „Convorbiri didactice”, „Deșteptarea”, „Fântâna Blanduziei”, „Vitraliu” (Bacău); „Academia bârlădeană” (Bârlad); „Hiperion” (Botoșani); „Steaua
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
Reproducere anastatică a 31 de poezii de pe manuscrisele olografe ale poetului și a unei "Autobiografii" (1937). Reproduce textul poeziilor din vol. Opere, Editura Univers Enciclopedic. București, 2001. /p.1-331/. Conține o selecție de poezii din vol. Joc secund (1930), din periodice și proză literară și critică, unele dintre ele inedite. Conține: poemul După melci (1921), vol. Joc secund (1930), poeme din periodice (1919-1947), interviuri-eseuri-profiluri-corespondență, aprecieri critice (de la 21 exegeți), comentariu literar de M.C. la poema "Riga Crypto și lapona Enigel" (1924
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
Opere, Editura Univers Enciclopedic. București, 2001. /p.1-331/. Conține o selecție de poezii din vol. Joc secund (1930), din periodice și proză literară și critică, unele dintre ele inedite. Conține: poemul După melci (1921), vol. Joc secund (1930), poeme din periodice (1919-1947), interviuri-eseuri-profiluri-corespondență, aprecieri critice (de la 21 exegeți), comentariu literar de M.C. la poema "Riga Crypto și lapona Enigel" (1924), bibliografie selectivă. Ediție critică încheiată brusc prin decesul directorului editurii, deosebitul om de cultură Marian Papahagi. Ediție bibliofilă și critică. Este
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
edițiile apărute postum. Ediție bibliofilă, critică, integrală a creației literare macedonskiene. Volumele de autor sunt pentru prima dată la a doua ediție, iar zeci de texte în toate genurile, fie în limba română, fie în franceză, au fost extrase din periodice. La acestea, se adaugă 30 de titluri de poezii inedite descoperite în manuscrisele poetului aflate la Biblioteca Academiei Române din București. Ediția continuă. Următoarele volume vor conține lucrările de critică literară și publicistică, corespondența și grafica lui, contribuțiile de ordin științific
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
studiile sale de teorie a ritmurilor a pus bazele lingvisticii matematice. Coculescu publică un prim memoriu în legătură cu viitoarea teză de doctorat în matematică în: "Comptes rendus des seances de l’Académie des sciences de Paris" în 1894. Urmează în același periodic memoriul: "Sur le développement approché de la fonction perturbatrice". La 5 noiembrie 1895, își susține teza în matematică la Sorbona cu un subiect din mecanica cerească: "Sur les expressions approchées des termes d’ordre élevé dans le développement de la fonction perturbatrice
Nicolae Coculescu () [Corola-website/Science/307610_a_308939]
-
astronomia sferică, sistemul planetar și astronomia siderală. N. Coculescu a publicat extrem de puțin. A început cu memorii interesante în “Comptes rendus” ale Academiei de Științe din Paris, ca după întoarcerea în țară să nu mai publice nimic original în nici un periodic matematic național sau mondial. În 1893, pe când studia la Paris, a participat sub conducerea lui Henri Deslandres la o expediție în Senegal, pentru a face observații în localitatea Foundiougne în perioada producerii unei eclipse de Soare - 4/16 aprilie. a
Nicolae Coculescu () [Corola-website/Science/307610_a_308939]
-
s-a născut la 17 septembrie l954 în loc. Dorohoi, jud. Botoșani. Poet, eseist, artist plastic și publicist. A semnat sporadic în periodice și cu pseudonimul Ion Linescu. Urmează școala primară,gimnaziul și liceul teoretic nr.2 (1969-1973) în Dorohoi; Facultatea de Istorie - Filosofie a Universității “Al. I. Cuza” din Iași, secția filosofie (promoția 1979). A avut funcții dintre cele mai diverse: pictor
Augustin Eden () [Corola-website/Science/307681_a_309010]
-
2007; - Irina Petraș, Cărți de ieri și de azi, Casa Cărții de Știință, 2007; - Irina Petraș, Literatura română contemporană. O panoramă, Ed. Ideea Europeană, 2008; - Ion Rotaru, O istorie a literaturii române de la origini până în prezent, Editura Tempus, 2009 În periodice (selectiv): - Cezar Ivănescu, Epica magna, în Lanterna magică, nr. 15-16, 1-31, august, 1993; - Eugen Istodor, Metaforele toamnei, în România Literară, nr. 37, 1993; - Eugen Lungu, Jocul cu cele două umbre, în Basarabia, nr.7-8, 1994; - Pavel Șușară, Premiul pentru debut
Aura Christi () [Corola-website/Science/307701_a_309030]
-
Broșteni unde l-a folosit pe moșneagul Lupu Erhan ca model pentru realizarea picturii "Înainte de 1907". În luna decembrie a anului 1907, artistul a expus două tablouri în cadrul unei librării din Iași. Din comentariile presei de atunci, respectiv a relatărilor periodicelor "Arta Română" și "Revista de Iași", precum și a ziarului "Opinia", se deduce că cele două tablouri expuse au fost compozițiile "1907" (aflat astăzi la Muzeul Național de Artă al României) și "Înainte de 1907". Cel din urmă tablou nu a fost
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
cea corectă este cu ă: "Sămănătorul". În anul 1910, însă, redacția revine la transcrierea inițială cu e: "Semănătorul".<br> Înaintea revistei scoase de A. Vlahuță și G. Coșbuc, din îndemnul lui Spiru C. Haret la București au mai apărut două periodice cu titlul Semănătorul: prima la Bârlad, de la 27 septembrie 1870, cu întreruperi, până la 12 septembrie 1876; a doua, având subtitlul "Revistă pentru popor și școală", la Galați, de la 20 ianuarie până la 20 mai 1899.<br> Revista "Sămănătorul" a apărut și
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
undei rezultante va avea valoarea unde formula 13 este diferența de fază a celor două unde. În acest caz, intensitatea undei rezultante va avea aceeași valoare în întreg domeniul de suprapunere a celor două unde. Interferența este caracterizată, însă, prin variații periodice ale acestei mărimi care au loc atunci când formula 14 este constant în timp. Prin urmare, este necesar studiul fenomenului în cazul in care pulsațiile celor două unde sunt egale, adică acestea sunt coerente. În cazul undelor luminoase, trebuie impusă și condiția
Interferență () [Corola-website/Science/306691_a_308020]
-
de ani de existență. Fondul bibliotecii este de aproximativ 13.000.000 de unități bibliografice cu caracter enciclopedic. Ele sunt organizate în "Fonduri curente" (publicații românești și străine - cărți, ziare și reviste) și fondurile colecțiilor speciale (bibliofilie, manuscrise, arhiva istorică, periodice românești vechi, stampe, fotografii, cartografie, audio-vizual). Conform istoricilor și cercetătorilor, își are originea în Biblioteca Colegiului Sfântu Sava din București, una din cele mai vechi și reprezentative biblioteci din România. Biblioteca Colegiului Sf. Sava a fost dată în folosință în
Biblioteca Națională a României () [Corola-website/Science/306756_a_308085]
-
biologiei, zoologiei generale și aplicată, entomologie, acarologie, limnologie, hidrobiologie, freatobiologie, ecologie, biogeografie, biologie generală, istoria biologiei, muzeologie, ocrotirea naturii, pedagogie universitară și socială etc. Rod al activității sale științifice sunt cele peste 250 de lucrări, note, memorii, recenzii, publicate în periodice din țară și străinătate. Academicianul Motaș a contribuit la dezvoltarea hidrobiologiei și limnologiei românești și a întemeiat o nouă știință: freatobiologia. A fost preocupat de problema apelor interioare și, mai ales a celor montane și a militat pentru punerea în
Constantin Motaș () [Corola-website/Science/306761_a_308090]
-
independență. Nu este recomandat în rol de câine de pază, pentru că acceptă destul de ușor prezența străinilor, după ce i-a semnalat inițial. Vocalizează prin urlete și mai rar prin lătrat. Năpârlesc abundent la schimbarea sezoanelor, blana lor trebuind pieptanată și periată periodic, pentru a se îndepărta firele moarte. Puțin pretențioși, rezistenți și robuști. Preferă anotimpul rece, sunt câini de exterior. Se obișnuiesc ceva mai greu cu apa, nu le place să aibă blana udă și trebuie să fie obișnuiți în mod gradat
Samoyed () [Corola-website/Science/306837_a_308166]
-
Anul Nou"; "Biserica Armeniei la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea"; "Importanța Liturghiei armene din punctul de vedere al ecumenismului contemporan"; "Lămuriri asupra datei Paștelui"; "O importantă mențiune despre cultul sfintelor icoane" etc. Între anii 1990-1995, a publicat în revista „Ararat”, periodicul Uniunii Armenilor din România, un serial închinat istoriei Bisericii Ortodoxe Apostolice Armene, iar în perioada 2002-2004, în cadrul aceluiași periodic, a editat un alt serial, în semn de omagiu, profesorilor Școlii Armene din București. A mai publicat o serie mare de
Zareh Baronian () [Corola-website/Science/308382_a_309711]
-
contemporan"; "Lămuriri asupra datei Paștelui"; "O importantă mențiune despre cultul sfintelor icoane" etc. Între anii 1990-1995, a publicat în revista „Ararat”, periodicul Uniunii Armenilor din România, un serial închinat istoriei Bisericii Ortodoxe Apostolice Armene, iar în perioada 2002-2004, în cadrul aceluiași periodic, a editat un alt serial, în semn de omagiu, profesorilor Școlii Armene din București. A mai publicat o serie mare de articole cu caracter istoric, religios și cultural. De asemenea, i-au apărut în volum lucrările:
Zareh Baronian () [Corola-website/Science/308382_a_309711]
-
pentru jocuri, automate cu fise, săli de bingo, loz în plic etc. (nu sunt cuprinse în indice). 09.3 Ziare, cărți și articole de papetărie (SD) (ND) - Cărți, inclusiv atlase, dicționare, enciclopedii și culegeri de texte - Ziare, reviste și alte periodice - Cataloage și reclame - Postere, felicitări și cărți de vizită, invitații, cărți poștale ilustrate și ne-ilustrate, calendare - Hărți rutiere, hărți ale lumii și globuri terestre - Hârtie de scris, plicuri, carnete, caiete, agende, etc. - Creioane, stilouri, pixuri, carioca, cerneluri, corectoare de
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
rând în gazete, pentru care nutrește un profund dispreț. Îl cunoaște pe M. Cojocaru. Primește în 1969 Premiul revistei "Amfiteatru" pentru volumul Pedepsele. Răspunzând une solicitări, poetul publică în această revistă trei poezii, poate singurele apărute înainte de perioada postdecembristă în periodice. Îl cunoaște pe Ingmar Bransch, poet de limbă germană, căruia Vasile Vlad îi traduce o carte, nepublicată însă. În urma unui conflict în 1970 cu secretarul de partid și directorul, își dă demisia de la Școala pentru Surzi nr. 1. Predat inițial
Vasile Vlad () [Corola-website/Science/303108_a_304437]
-
sau problematici de actualitate. Revistă trimestrială, "Secolul 21" apare în format de carte (aproximativ 300 de pagini), cu ilustrații alb-negru și color, într-un tiraj de cca 2.000 de exemplare.<br> Revista este prezentă în biblioteci în seria de periodice de Teoria literaturii și Literatură comparată. Revista și-a obținut în timp o adevărată faimă națională și internațională: în noiembrie 1987, la Paris, ea a fost încununată cu „Premiul pentru cea mai bună revistă de literatură și artă din lume
Secolul 21 (revistă) () [Corola-website/Science/303192_a_304521]
-
cu ocazia Bienalei UNESCO organizată la Centrul Cultural „Georges-Pompidou” Faima internațională a revistei "Secolul 20" este legată în mod deosebit de numele redactorului ei șef Dan Hăulică, al artistei plastice Geta Brătescu și al poetului Ștefan Augustin Doinaș. Ea este primul periodic românesc lansat în mod oficial într-o instituție pan-europeană, numărul „Europele din Europa” fiind prezentat oficial în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg din iunie 2000.
Secolul 21 (revistă) () [Corola-website/Science/303192_a_304521]
-
Ecaterina nu a reușit să enunțe un statut pentru țărani și nu a reușit să amelioreze starea iobagilor. În felul acesta, reformele sociale ale împărătesei au fost incomplete. "Occidentalizarea" Rusiei a continuat în timpul domniei Ecaterinei. Creșterea numărului de cărți și periodice a făcut să crească numărul dezbaterilor intelectuale și ascuțirea criticii sociale. În 1790, Alexandr Nicolaevici Radișcev a publicat lucrarea "Clătorie de la St. Petersburg la Moscova", un atac virulent împotriva iobăgiei și autocrației. Ecaterina, deja înspăimântată de Revoluția Franceză, l-a
Istoria Rusiei, 1682-1796 () [Corola-website/Science/302226_a_303555]
-
cât și semiînaltă, dând rezultate foarte bune la multe tipuri de tăiere. Încărcătura de ochi care se lasă pe butuc variază în funcție de arealul de cultură, în medie 20-22 ochi/m 2 . Fetească regală reacționează foarte bine la fertilizarea organică, administrată periodic, minim 30 t/ha. Este un soi semiaromat care ajunge la maturitate deplină la două săptămâni după soiul Fetească Albă și la 3-4 săptamâni după soiul Chasselas doré. Greutatea medie a unui strugure variază între 70 și 150 grame, iar
Fetească Regală () [Corola-website/Science/302291_a_303620]
-
prezența acesteia în coloanele presei scrise. Cele dintâi publicații românești ("Curierul Românesc" - 1829, "Albina românească" - 1829, "Gazeta de Transilvania" - 1837) în care "se puteau citi: știri politice, noutăți de la teatrul războiului, documente oficiale, vești despre negoț"), dar mai ales, marile periodice de mai târziu ("Universul", "Adevărul", "Dimineața" - în articolul-program al acestui ziar se consemna rostul noului cotidian: "un ziar care să apară în zori, în calea oricărui cetățean, în orice colț al țării ... pretutindeni, și să-l înștiințeze în tot ce
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
mutat la București, ocazie cu care l-a cunoscut pe Mircea Eliade. Aflat în București, Grindea a participat la viața culturală și intelectuală evreiască, devenind jurnalist specializat în probleme muzicale și literare. Din 1929 a colaborat la revista "Adam", un periodic cultural orientat pe problematica evreiască, adresată în special cititorilor evrei. Din 1936 a devenit coeditor al acesteia. Curentul antisemit care lua amploare în România, cu aprobarea autorităților, a îngreunat mult activitatea intelectuală a evreilor. În 1939, a plecat, împreună cu soția
Miron Grindea () [Corola-website/Science/302161_a_303490]