6,691 matches
-
manifeste o exigență mai înaltă în ce privește publicarea acestui roman. Pe coperta romanului, Editura a făcut o scurtă caracterizare a conținutului lucrării: «Romanul lui Vl. Colin prezintă în toată complexitatea ei politică și omenească o temă nouă în literatura noastră, lumea pescarilor din Deltă». Formulele acestea eronate, neprincipiale, dovedesc superficialitatea în munca redacției și lipsa de răspundere față de cititor”. La scurt timp, o opinie aproape contrară decât cea a lui S. Damian asupra romanului lui Vl. Colin - deși semnalează și câteva neîmpliniri
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
această legătură adâncă, sufletească ce-i îngăduie să vadă lucrurile dinlăuntru, dezvăluind astfel cititorului, dintr-o perspectivă nouă, lăuntrică, priveliști de o nebănuită bogăție de nuanțe (...). În scena aceasta scurtă sunt creionate, prin numai câteva amănunte semnificative, două portrete viguroase. Pescarul obidit e nevoit să se umilească («jupâne, ostenește-te, spune el cu șapca în mână» (...). Tot atât de precis este redat și exploatatorul. Prăpastia ce-l desparte de muncitor, trândăvia lui îmbuibată, sunt sugerate, dincolo de împrejurările concrete ale locului și momentului respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
prin insistența cu care autorul vorbește despre acea lume a lui. De asemenea, apare clară în această scenă cruzimea, lipsa de omenie a exploatatorului care rostește brutal condamnarea la moarte a muncitorului: «Nu-mi mai trebuie. Svârle-l înapoi în baltă» (...). Pescarii sunt jecmăniți nu numai de negustori, de cherhanagii ci și de chiaburi ca Grozuță și fiul său Macarie. Chiaburii închiriază oamenilor scule de pescuit și-i țin astfel legați de nu se mai plătesc de datorii o viață întreagă, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
aici văd unul din principalele merite ale romanului recent apărut la E.S.P.L.A Soarele răsare în Deltă, de Vladimir Colin. Autorul vorbește despre viața unor oameni dintr-o regiune a țării până acum destul de puțin cercetată de scriitori, despre viața pescarilor din Delta Dunării Pe Vladimir Colin însuși, îl bănuim fiu al Deltei. Se simte din fiecare filă a romanului dragostea lui pentru oamenii al căror chip îl desenează, pentru meșteșugul lor plin de taine, care cere atâta îndemânare, pentru locurile
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
al căror chip îl desenează, pentru meșteșugul lor plin de taine, care cere atâta îndemânare, pentru locurile bogate în frumuseți pe care le descrie. Și, cu această dragoste pasională în suflet, scriitorul a pornit a face cunoscută cititorilor săi, viața pescarilor din Deltă, cu greutățile și bucuriile ei, cu razele minunate ale socialismului ce au prins să o lumineze. Păcat că scriitorul n-a izbutit în realizarea intențiilor sale decât parțial, așa cum după rândurile de mai jos vor încerca să arate
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
parțial, așa cum după rândurile de mai jos vor încerca să arate (...). Peste satul pescăresc Alba, au trecut necazuri și nevoi cu duiumul, acestea au fost aduse de oameni d'alde Kerciulescu, Grozuță și Macarie, bogătași învățați să trăiască din sudoarea pescarilor (...). Și tâlhăriile exploatatorilor se adună, lanț cu lanț. Vremurile se înnoiesc însă. Din mijlocul pescarilor obidiți se ridică oameni care știu de unde vine binele, de unde vine răul. Așa e de pildă Artimon, secretarul organizației de partid din Alba. Dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
au trecut necazuri și nevoi cu duiumul, acestea au fost aduse de oameni d'alde Kerciulescu, Grozuță și Macarie, bogătași învățați să trăiască din sudoarea pescarilor (...). Și tâlhăriile exploatatorilor se adună, lanț cu lanț. Vremurile se înnoiesc însă. Din mijlocul pescarilor obidiți se ridică oameni care știu de unde vine binele, de unde vine răul. Așa e de pildă Artimon, secretarul organizației de partid din Alba. Dintr-o familie de pescari săraci, Artimon a rămas de mic copil orfan (...). Ura lui Artimon s-
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
exploatatorilor se adună, lanț cu lanț. Vremurile se înnoiesc însă. Din mijlocul pescarilor obidiți se ridică oameni care știu de unde vine binele, de unde vine răul. Așa e de pildă Artimon, secretarul organizației de partid din Alba. Dintr-o familie de pescari săraci, Artimon a rămas de mic copil orfan (...). Ura lui Artimon s-a călit an cu an. Secretarul organizației de partid de astăzi, nu va uita niciodată obida îndurată în trecut. El își închină puterile ridicării pescarilor la o viață
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o familie de pescari săraci, Artimon a rămas de mic copil orfan (...). Ura lui Artimon s-a călit an cu an. Secretarul organizației de partid de astăzi, nu va uita niciodată obida îndurată în trecut. El își închină puterile ridicării pescarilor la o viață nouă. Nu-i singur. E ajutat în muncă de Toma, pescar în care trăiește tineretul patriei noastre, cu avântul său spre mai bine, cu visurile îndreptate către viitor. E ajutat de AchM, mijlocașul, și alți pescari cinstiți
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Artimon s-a călit an cu an. Secretarul organizației de partid de astăzi, nu va uita niciodată obida îndurată în trecut. El își închină puterile ridicării pescarilor la o viață nouă. Nu-i singur. E ajutat în muncă de Toma, pescar în care trăiește tineretul patriei noastre, cu avântul său spre mai bine, cu visurile îndreptate către viitor. E ajutat de AchM, mijlocașul, și alți pescari cinstiți (...). Autorul a izbutit să creeze câteva tipuri de neuitat. Așa sunt, de pildă, bătrânul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ridicării pescarilor la o viață nouă. Nu-i singur. E ajutat în muncă de Toma, pescar în care trăiește tineretul patriei noastre, cu avântul său spre mai bine, cu visurile îndreptate către viitor. E ajutat de AchM, mijlocașul, și alți pescari cinstiți (...). Autorul a izbutit să creeze câteva tipuri de neuitat. Așa sunt, de pildă, bătrânul Păruș (...) sau Macamol (...). Macarie, chiaburul, prezentat când mieros, căutând să câștige încrederea oamenilor, când în prada unor scene de disperare cumplită (...) are darul să câștige
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
e o figură palidă, ștearsă, ce nu poate capta. De unde vine acest defect al personajului după părerea noastră? Din timiditatea și ideile preconcepute cu care autorul s-a apropiat de el. Artimon nu e un tip zugrăvit dinlăuntru, din mijlocul pescarilor, de unde Vladimir Colin și-a plăsmuit cartea. El este un personaj adus din afară (...). Autorul l-a «aureolizat», i-a dat ceva de profet mesianic, ce predică de departe, în loc să-l facă om ca toți oamenii, cu calități și defecte
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vindecători, de medici. Cu nas acvilin și piele roșiatică, deosebiți de asiatici și de europeni, după cum îi descrie Champollion — cercetătorul mumiilor —, creatorii piramidelor par a aparține unei rase autohtone asimilatoare. Herodot relaționa specificitatea, originalitatea egiptenilor, de cea a Nilului. Vânători, pescari, păstori în începuturi, egiptenii au ajuns răspânditori de civilizație și cultură, creatori de monumente nemuritoare și afirmatorii unei reale experiențe medicale. Unelte de os, silex și metal au coexistat în realizarea mumifierii și a monumentelor. Din perioada memfistă (4400 - 3200
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
trăiau tinerețea delectând pe alții ca persoane ale artelor, apoi își creau propriile ceainării și formau alte generații de gheișe, altele se stingeu părăsite, uitate, disprețuite, bolnave. Personajul principal al romanului este Chiyo, o fată săracă dintr-o familie de pescari pe care un angrosist de pește, domnul Tanaka, a luat-o și a vândut-o într-o ceainărie ce era și o casă de gheișe, în Gion, celebrul cartier de gheișe din Kyoto unde, în anii '30, se spune, erau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cârpesc ciorapi sau brodează la gherghef, se ocupă de toaleta lor.... O piesă precum Gâlcevile din Chioggia este deja "o felie de viață", așa cum o va concepe Zola. Goldoni ne arată acolo desfășurarea unei zile a locuitorilor din Chioggia, întoarcerea pescarilor, după luni de zile petrecute în mijlocul mării. Chiar și atunci când se ocupă de tragi-comedie, Goldoni integrează elemente realiste și își umanizează personajele. Iată de ce a sa Belisario a cunoscut un succes foarte viu în 1734. "Piesa mea, pe care am
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Neguțătorul, care este un stâlp al societății venețiene, apare în majoritatea pieselor sale. Toate meseriile meșteșugărești sunt reprezentate, cizmari, tapițeri, limonagii sunt prinși la treabă, în activitățile lor cotidiene. Mult înaintea lui Zola, Goldoni le dă cuvântul celor umili, meșteșugarilor, pescarilor din Chioggia, gondolierilor din Veneția. Aceștia au fost primii surprinși să se vadă reprezentați pe o scenă de teatru, în Fata cinstită, în 1748. "Există în această comedie, scrie Goldoni în partea a doua a Memoriilor sale, scene cu gondolieri
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
se vadă jucați și am devenit prietenul lor. Piesa aceasta a avut tot succesul pe care îl puteam dori; încheierea nu putea fi mai strălucită, mai bine realizată; iată-mi reforma bine avansată deja; ce fericire! Ce plăcere pentru mine!" Pescarii din Chioggia au fost fără îndoială și mai uimiți decât gondolierii din Veneția că au fost promovați la rangul de personaje de teatru. Oamenii din Chioggia, oraș destinat de Veneția prizonierilor care regăseau acolo un pic de libertate, erau pe
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cel Bătrân. În secolul XV, savantul Papă Pius al II-lea, cunoscut sub numele de Silvio Piccolomini, vorbește în lucrarea "Cosmografia" despre valahii ce locuiesc insulele Dunării, între care și Peuce. În prezent, Grindul Caraorman adăpostește o pașnică așezare de pescari. În apropiere, spre apus, se află una din rezervațiile Deltei, loc preferat de pelicani. De la Insula Leuke la Insula Șerpilor. Cealaltă insulă, Leuce la romani, se află în largul mării, la răsărit de gura Sulina. Ptolemeu îi dă longitudinea de
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
munte și se revarsă în cea mai mare dintre toate. Adică Apa care Curge, care - venind dinspre Soare-Apune - străbate strâmtorile de piatră și sare peste stâncile ce formează gardurile de apă din cursul său. Așa povestesc bătrânii și întăresc unii pescari și vânători ce ar fi ajuns pe acele locuri. Din sensul Apei care Curge se aduc tot felul de lucruri minunate, precum piatra topită pentru făcut cele mai tăioase unelte de piatră lustruită pentru vopsit vasele de lut ars și
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
locuiește, dar În Europa arhaică există exemple ale unui cult clar al strămoșilor: mortul este Îngropat În casă ca și cum s-ar dori ca el să participe În continuare la acțiunile celor vii. La fel se Întâmplă și În satele de pescari de la Porțile de Fier, pe cursul mijlociu al Dunării, unde, alături de cămin, deasupra mormântului sanctuar, se ridică sculpturi extraordinare În bolovani de râu; iar rituri de acest fel se găsesc În multe alte părți. Mai mult, Începe să apară mistuirea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Întrebări prin citirea În crăpăturile cauzate de foc În craniile animalelor). În aceeași perioadă, În Japonia se afirmă rituri funerare și ale fecundității, alături de statuete feminine (dogu) și pietre falice (sekibo), altoite pe vechea religiozitate paleolitică, șamanică a vânătorilor și pescarilor nordici. Între timp, o extraordinară provincie religioasă ia naștere În mileniul al V-lea În extremitatea occidentală a Eurasiei. Este vorba despre Europa megaliților, primele mari monumente din lume: Încăperi mortuare sub movile, construcții imense sau dolmene, pietre enorme Înfipte
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
tip de mormânt săpat În muntele teban - naiurile grecilor, Valea Regilor, În limbajul nostru turistic și arheologic. Pregătirea acestor morminte presupune prezența În apropiere a unui grup de muncitori, sculptori, pictori, scribi Împreună cu personalul lor organizator și serviciile lor (grădinari, pescari, sacagii ș.a.m.d.). Este o localitate În deșert, oarecum ascunsă, care a avut o viață complexă În timpul dinastiei a XVIII-a, mai ales În perioada ramsidă și care a fost abandonată de locuitori atunci când obiceiul funerar s-a schimbat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zeul furtuniixe "zeul furtunii" procreează un fiu cu o femeie („fiica săracului”), pentru a se răzbuna, iar zeița Inaraxe "Inara" se unește cu omul ¾upașiya pentru a obține ajutorul acestuia; Într-o povestire despre zeul-Soarexe "Soare", o vacă și un pescar, zeul-Soare este cuprins de dorință pentru o vacă incredibil de frumoasă și, transformat În om, se unește cu ea. Asemenea oamenilor, și zeii au o locuință care, În mitologie, este descrisă de cele mai multe ori ca un palat unde se desfășoară
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zeului furtunii, precum și un mit despre muntele Pișaișaxe "Pișaișa" care Încearcă să o agreseze pe Iștarxe "Iștar". Nu pot fi asimilate textelor mitologice studiate până acum texte ca „Istoria lui Appuxe "Appu"”, și „Istoria vacii, a zeului-Soarexe "Soare" și a pescarului”, lucrări erudite, cu conotație etică aparte, În care povestirea intenționează să dea mărturie despre măreția și dreptatea divinităților invocate În partea de Început, respectiv zeul-Soare și zeița Iștarxe "Iștar". AbrevieriTC "Abrevieri" Anatolica Anatolica. Institut historique et archéologique néerlandais à Istanbul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Baal") ca „Fii ai lui Athirat”. Autoritatea ei este subliniată de faptul că Împreună cu El Îl investesc pe zeul care va domni peste panteon. Numită mai ales „Athirat-a-Mării”, zeița are legături clare cu elementul acvatic, slujitorul ei, Qadshu-wa-Amrur, fiind numit „Pescar al lui Athirat”. Asemenea lui El și Baal, și Athirat a lăsat urme evidente În Vechiul Testament, unde teonimul pare să denumească, printre altele, un fel de stâlp sau de arbore sacru. Inscripțiile ebraice și feniciene găsite la Kuntillet Ajrud (Sinai
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]