7,468 matches
-
două fețe sau al cuiva care avea relații sub Ceaușescu ce nu pot fi „dezvăluite azi”, Îl șușotesc pe la diferite mese de birt sau, uneori, Îl inserează chiar și În cărțile lor de memorii, cum a făcut-o de curând poeta Ileana Mălăncioiu. Numai că, În creștineasca și colegiala lor dorință de a-l Înnegri ușurel pe Breban, ei mai adaugă sau Înoadă altfel lucrurile, pentru ca, astfel, din căpețele de adevăruri, să se nască, cum spuneam, un alt profil al celui
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ușurel pe Breban, ei mai adaugă sau Înoadă altfel lucrurile, pentru ca, astfel, din căpețele de adevăruri, să se nască, cum spuneam, un alt profil al celui despre care se crede că a fost unul dintre primii dizidenți!... Astfel, În cartea poetei - căreia Îi acordam un spațiu privilegiat pe când conduceam România literară, susținând nașterea unei tinere poete de excepție -, apare: „Breban juca tenis - nici mai mult nici mai puțin decât - cu tartorele securității române, cu generalul Pleșiță!...”. Nu știu dacă generalul Pleșiță
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
adevăruri, să se nască, cum spuneam, un alt profil al celui despre care se crede că a fost unul dintre primii dizidenți!... Astfel, În cartea poetei - căreia Îi acordam un spațiu privilegiat pe când conduceam România literară, susținând nașterea unei tinere poete de excepție -, apare: „Breban juca tenis - nici mai mult nici mai puțin decât - cu tartorele securității române, cu generalul Pleșiță!...”. Nu știu dacă generalul Pleșiță știe să joace tenis, eu nu l-am Întâlnit, cum o spuneam, decât În cursul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
după ce În aceeași dimineață fusesem la secretarul c.c. Burtică, În aceeași problemă. Deci... nici vorbă să joc cu el vreodată tenis, Ileana Mălăncioiu face, din păcate, ceea ce fac atâția alții, dar care nu se bucură de statutul ei de poetă de primă mărime, adică vântură vorbe, auzite de ici-de colo și, mai grav, le și scrie, contribuind harnic, cum se vede, la imaginea proastă pe care o dăm noi despre noi Înșine, scriitorii români din toate timpurile. Probabil că, În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
relaxarea și cinismul ei jucat, de mare Doamnă, ambii, după pierdera prietenului de suflet, Negoițescu (care se afla În exil, locuind Într-un hotel la München, unde eu Îl vizitam adesea Împreună cu Cristinel și unde am dus-o și pe poeta Ana Hagiu-Mureșanu, ce avea să-i fie aproape și asistentă În ultimii ani ai criticului!Ă -, parcă-și pierduseă acea „strălucire”, acel eclat unic, ce făcea din primirile lor din apartamentul de lângă Piața Unirii Întotdeauna un eveniment ce-mi amintea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
acestuia, observațiile fiind exacte, atât tematic cât și stilistic, unde, în descindere bacoviană, Cezar Ivănescu "se dovedește a fi poetul înzestrat cu cea mai mare capacitate de a transforma monotonia în mijloc de persuasiune" (p. 79). Petru Creția îl numește "poeta magnus" și-i recunoaște, vorbind de Sutrele muțeniei (1994), reprezentativitatea canonică. Constantin Ciopraga subliniază lipsa de hiat între om și operă și afirmă că niciun alt poet contemporan, exceptând-o pe Ileana Mălăncioiu, "nu monologhează atât de intens despre moarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
al viitorului critic și estetician literar. Este evidentă o concepție estetică, o atitudine critică obiectivă, ia poziție față de critica fără reper, face comparații, evaluează realizările literare în raport cu literatura universală. Exemple sunt multe. Dacă poezia Anei Blandiana îl "impresionează" (2402), "E poeta nr. 1 a momentului", Adrian Păunescu nu este convingător și îi dedică o epigramă: "Vrând să mă-ncălzesc la soba-ți, / I-am deschis, în friguri, ușa, / Dar îl loc de vâlvătaie / M-a întâmpinat... cenușa" (2479). Epigrama este o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și acum ochii lui mari, albaștri, ochi de cine-vedetă, ușor osteniți, totuși, luminoși și pătrunzători. Meritul descoperirii țăranului autodidact în postura de scriitor (ținea un jurnal-cronică de-a dreptul formidabil prin sinceritate, originalitate și totală lipsă de contrafacere) îi revine poetei Florența Albu. Ea a atras atenția Editurii "Junimea" (eram director) și iată-ne în ciudata casă-muzeu. Cam așa arăta, "inventariat" succint, interiorul de la Arbore: "cioburi de lut ars și pașnice unelte de lemn, alături de armele tuturor războaielor iatagane, zale ruginite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
publicații bucovinene, trecând la ceea ce azi am numi "gazetăria culturală". Principală preocupare: vechile manuscrise românești, dar scrie frecvent și cronică teatrală. Îl tentează, apoi, eseistica ("Drama istorică studiu critic și literar"), precum și meditațiile pe tema "sic transit..." grupate sub titulatura "Poeta nascitur" (scrise, probabil, în timpul detenției din pușcăria Lemberg). Un "cultural al epocii", s-ar putea spune luând în considerare cele de mai sus și tot ar fi de-ajuns pentru a motiva și susține atenția acordată, la 141 de ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
originară din Alsacia și refugiată în acest târg după revoluția de la 1848, adusese aici, într-un sipet vechi, 250 de scrisori de dragoste de la cel ce-o numise "amica inimii sale", Victor Hugo. O altă fălticeneancă, Sofia Cocea (1839-1861) învățătoare, poetă, ziaristă, scriitoare a înființat una din primele școli pentru instrucția și educația fetelor și s-a afirmat în existența-i meteorică drept o vajnică luptătoare pentru emanciparea femeilor, împroprietărirea țăranilor și democratizarea regimului politic. Cel de-al treilea "rod din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
care să-mi fixez atenția. Observ păsările, dar nu pot să le captez cântecul. Apoi aud mieii, dar nu găsesc un glas atât de pur pentru behăitul lor. Cred că n-am nici o înzestrare, căci nu izbutesc să descriu nimic. Poeta artifex Sunt un poet artificial! Pot povesti doar întâmplări gata trăite și povestite de alții: așa încât nu fac decât să falsific realitatea, fără să ajung vreodată în miezul ei. Lumea cea adevărată îmi scapă, asemenea unor fantasme de dincolo de mormânt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Ovidiu nu va mai exista. Va exista doar o scenă goală și o poveste de dragoste. Vreau ca pe lespedea de pe mormântul meu, de la Tomis, să fie săpate aceste versuri: Hic. Ego. Qui. Iaceo. Tenerorum. Lusor. Amorum Ingenio. Perii. Naso. Poeta. Meo. At. Tibi. Qui. Transis. Ne. Sit. Grave. Quisquis. Amasti. Dicere. Nasonis. Molliter. Ossa. Cubent. („Aici zac eu, poetul iubirilor gingașe, Ovidius Publius Naso, răpus de-al său talent. Iar tu, ce treci pe-aicea, dac-ai iubit vreodată, Te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
XX; desigur și a femeilor din trecut. Virginia susținea că este o ironie faptul că ea, fiica unui bărbat educat, nu avea și nu era încurajată să aibă acces la cultura tatălui său și implicit a bărbaților. Înaintea Virginiei și poeta americană bizară din Massachusetts simțise că judecata lui Higginson și prin el întreaga cultură dominată și creată de bărbați nu îi percepeau decât ciudățenia. Cu toate acestea, Higginson s-a lăsat transformat în criticul și editorul fidel al lui Emily
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
rămâne mereu: Higginson a "domesticit" în asemenea măsură incandescența poeziei pe care nu a înțeles-o în profunzime, încât Emily avea dreptate să nu se simtă tocmai în siguranță, intelectual vorbind. Și mai aproape de noi, în secolul XX, au fost poete care au trăit și au scris cu "sabia lui Damocles" deasupra capului, temându-se că nu vor fi înțelese, aprobate, publicate, sau chiar că, din cauza culturii de gineceu pe care andro-centrismul se aștepta să o practice, că nu ar mai
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
una este mamă și se simte prinsă dramatic între nevoia creatoare și cea matern-protectoare, la care se adaugă iubirea imposibilă dintre doi creatori ale căror destine s-au întâlnit casnic, dar fatal pentru ea, pentru Sylvia. Mă mai gândesc la poeta americană Anne Sexton, la poezia "Her Kind", cu imaginea feminității ciudate, de "vrăjitoare", la confesionalismul poeziei ei, de aceeași natură cu al Sylviei Plath, la tulburările și la sinuciderea ei. M-aș mai putea gândi, în același spațiu dintre mine
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
s Own, dar și ale lui Sandra Gilbert și Susan Gubar din studiul de o importanță covârșitoare pentru crtitica feministă The Madwoman in the Attic, apărut în 1979. Gilbert și Gubar analizează un întreg lanț de talente feminine, prozatoare și poete ale secolului al XIX-lea, din spațiul anglo-saxon: Jane Austen, Mary Shelley, Charlotte și Emily Brontë, George Eliot, Elizabeth Barrett Browning, Christina Rossetti și Emily Dickinson. Reflectez: între "nebună" și "monstru" fiindcă, după cum citează autoarele remarca unui critic, "femeie și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
modern, nr. 16, 22 aprilie, p. 1 Efortul creator, nr. 17, 29 aprilie, p. 1 Mitologie națională, nr. 18, 6 mai, p. 1 Puterea cuvântului, nr. 19, 13 mai, p. 1 Poetul, nr. 20, 20 mai, p. 1 Stâlp de poetă, nr. 21, 27 mai, p.1 Oscar Walter Cisek, nr. 22, 3 iunie, p. 1 Modernii vechi și noi, nr. 23, 10 iunie, p.1 Zeu și om, nr. 24, 17 iunie, p. 1 Un discipol eminescian, nr. 25, 24
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Deoarece mă ocup direct cu identificarea materialului documentar legat de viața scriitorilor, pictorilor și sculptorilor, artiștilor de teatru, din regiunea noastră, îmi sunt necesare adresele unor condeieri care au avut relații de prietenie cu scriitorii de aici. Legat de activitatea poetei și traducătoarei Lucreția Andriu (căsătorită Neacșu), decedată în 1964, vă rog să-mi trimiteți adresele scriitorilor: Barbu Solacolu, Gellu Naum, Tașcu Gheorghiu, Romulus Vulpescu, Demostene Botez, Eugen Jebeleanu, Al. Philippide, Cicerone Teodorescu. Toți aceștia au cunoscut-o pe Lucreția Andriu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Cicerone Teodorescu. Toți aceștia au cunoscut-o pe Lucreția Andriu. Vă rog, de asemenea, să vă interesați dacă în arhivele Uniunii Scriitorilor nu există manuscrisul lucrării „Surâsul Hiroshimei” în franceză, traducerea fiind făcută de Lucreția Andriu. Dintr-o scrisoare a poetei, cu data de 22 noiembrie 1963, către familia părinților săi la Fălticeni, reiese că a predat manuscrisul, prin curier, Uniunii. V-aș rămâne profund recunoscător dacă ați putea să mă serviți cu cele solicitate mai sus. Dorindu-vă multă sănătate
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
distinsei Dv. mame81. De asemeni ale bunicului Oscar Pursch 82. Au rămas în afara listei alăturate, cinci caiete pe care scrisesem la București: „de restituit”. Ele vă stau la dispoziție, fie pentru copiat, fie pentru o reluare a dialogului spiritual cu poeta Doina Bucur. În cel mai rău caz, ar urma să le aduc la București în iunie, când trebuie să revin în Capitală. Dacă se va ivi alt prilej - sigur - vor ajunge mai repede în mâinile Dv. Bineînțeles, nu vom lăsa
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Dl. prof. V. G. Popa, pentru lectură paralelă, alături de mine. Vom fi astfel în măsură să ne facem o imagine completă asupra creației artistice a Doinei Bucur. Pe măsură ce vom citi caietele vă vom împărtăși și impresiile noastre. 81 Doina Bucur, poetă, romancieră, muziciană. Absolventă a Conservatorului din Leipzig, la clasa de vioară a lui Hans Sitt. Oaspete obișnuit în casa criticului Paul Zarifopol, din Leipzig, unde l-a întâlnit pe I. L. Caragiale, Vlahuță și Panait Cerna, venit în Germania pentru doctorat
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ca să ni-l cânte și eventual să-l introducem în repertoriul formațiilor instrumentale locale. Am primit între timp și scrisoarea surorii Dv. Sunt rânduri de profundă răscolire sufletească. Am înțeles că a suportat destul de greu despărțirea de mărturiile scrise ale poetei Doina Bucur, care, înainte de a fi poetă, este mama Dv. Dar, orice realizare presupune un sacrificiu. Principalul e să reușim a o restitui conștiinței contemporanilor, de a o reintroduce în marea familie a spiritualității fălticenene. Azi m-am întâlnit cu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
-l introducem în repertoriul formațiilor instrumentale locale. Am primit între timp și scrisoarea surorii Dv. Sunt rânduri de profundă răscolire sufletească. Am înțeles că a suportat destul de greu despărțirea de mărturiile scrise ale poetei Doina Bucur, care, înainte de a fi poetă, este mama Dv. Dar, orice realizare presupune un sacrificiu. Principalul e să reușim a o restitui conștiinței contemporanilor, de a o reintroduce în marea familie a spiritualității fălticenene. Azi m-am întâlnit cu Dl. prof. V. G. Popa și mi-
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
-l împrumutați. Vă exprim pe această cale mulțumirea pentru actul de cultură pe care l-ați făcut, contribuind în mod substanțial la descoperirea valorilor spirituale ale Fălticenilor. Vă doresc multă sănătate. Cu cele mai alese sentimente, Eugen Dimitriu 157 Despre poeta Lucreția Andriu din Fălticeni. Florin Mihăescu a fost un admirator al poetei. 158 E vorba de două creații literare ale Lucreției Andriu. 159 Stela și Vasile Lovinescu, pe care-i vizita în fiecare vară, în locuința lor de la „Galeria oamenilor
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
pe care l-ați făcut, contribuind în mod substanțial la descoperirea valorilor spirituale ale Fălticenilor. Vă doresc multă sănătate. Cu cele mai alese sentimente, Eugen Dimitriu 157 Despre poeta Lucreția Andriu din Fălticeni. Florin Mihăescu a fost un admirator al poetei. 158 E vorba de două creații literare ale Lucreției Andriu. 159 Stela și Vasile Lovinescu, pe care-i vizita în fiecare vară, în locuința lor de la „Galeria oamenilor de seamă”, precum și la București, în str. Pictor Th. Aman. 115 MIHĂESCU
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]