7,320 matches
-
de a fi o uzină al cărei principal scop rămâne mărirea productivității. Partea întâi RESURSELE 1.1. O "fabulă" despre geniu la începuturile literaturii române Barbu Paris Mumuleanu a folosit cuvântul geniu în volumul din 1825, Caracteruri. Mai întâi în prefață, apoi într-un poem și la urmă în glosarul cu Zicerile cele streine. Nu era încă sigur cum trebuie să îl scrie și de aceea de-a lungul textului grafia oscilează. Într-un loc jenie, în altul genie, apoi din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
printr-o cuprindere difuză, imprecisă și nonexclusivă a disponibilităților creatoare. De aici și entuziasmul lui Mumuleanu: în sfârșit, are despre ce scrie. Despre "materia subțire" a poeziei nu erau multe de spus, abia îi iese un text de cinci pagini. Prefața Caracterurilor e însă interminabilă, de vreo nouăzeci de pagini, practic jumătate din volumul întregii cărți. Acum poate vorbi despre viață, despre probleme locale și sociale și în general despre lucrurile cu care se confruntă contemporanii săi - pentru că poezia derivă din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literare apariția ideii de geniu era inevitabilă. Nu am fi putut începe fără ea. Dacă nu îl pronunța Mumuleanu, un alt scriitor ar fi făcut-o, într-un an, doi sau cinci 8. În 1828 termenul se găsește deja în prefața Gramaticii lui Heliade Rădulescu 9; în 1831, în traducerea din Lévizac a Gramaticii poeziei 10 e prezent din abundență. Câțiva ani mai târziu, cuvântul e pretutindeni, devenind unul dintre cele mai frecventate locuri ale noii ideologii. Însă asta nu înseamnă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
anunț despre apariția Albinei Românești din aprilie 1829: "Precum de datorie este a nu mai întârzia de a duce limba vorbită, de mai mulți decât patru milioane Romani, la gradul deplinirei"5. Sunt prezenți, de asemenea, în mod constant în prefețele gramaticilor. Iată cuvântul introductiv al unei gramatici ruso-române din 1827: Socot de a mea datorie să spun câteva cuvinte despre această gramatică ruso-română, care poate să fie nu numai folositoare, dar și prea trebuincioasă, pentru că dă putința de însușire a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sarsailism se pot citi pe dos, ca modalități de determinare pozitivă a unei realități sociale. Ce e "sarsailia" lingvistică altceva decât o practică spontană a vorbirii, orientată de instinct și de ureche, al cărei elogiu Heliade Rădulescu îl făcea în Prefața Gramaticii din 182833? Faptul că a funcționat în regim negativ, ca un dublet odios al genialității, nu arată decât că noua cultură literară se baza pe un suport echivoc: optimismul de a crede că oricine poate face literatură se plătește
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
națională a unui popor, de o lege a progresului implicată de știință, sau de o lege lingvistică impusă de natura limbii materne. De aceea, preocupările lui Heliade Rădulescu pentru "firea limbii" pe care, pe filieră romantică, le formulează încă din prefața Gramaticii românești din 1828, aveau să fie rapid catalizate ideologic de saint-simonism transformându-se în capacitate de anticipare a evoluțiilor viitoare. Cel care descria uzaje și practici lingvistice la 1828 a devenit normator și legiuitor de limbă la 1840. Și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu scoaterea cărții din raft, cu mângâierea cotoarelor, cu parcurgerea din privire a cărților aranjate în bibliotecă. Al. Papiu-Ilarian, care a dat una dintre primele colecții de documente referitoare la trecutul țării sub numele Tesaurului de monumente și care în prefață insistă asupra nevoii de "a aduna aceste monumente rătăcitoare ale istoriei noastre" evocă de mai multe ori "colecțiunea mea" și documentele pe care le "posed"12: pentru el, în mod vizibil, procedura tehnică a editării se suprapune până la indistincție cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vrea să marcheze în diversitatea corpusului folcloric alcătuit de Alecsandri fragilitatea, pierderea, calitățile unei prezențe pe punctul de a se evapora. Cuvântul cheie aici e "parfumul", care apare insistent de-a lungul textului: "Parfumul lor - subliniază Bolintineanu încă de la începutul prefeței -, ce ne spune că vin de-a dreptul din paradis"109. Parfumul e particularitatea perisabilă a materiei vegetale, figura prin excelență a materiei "afectate", care suferă de pe urma atingerii și pe care orice folosire o impresionează. El evocă o calitate transferabilă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și noi Istoria lui 11 februarie numai și numai din versurile dlui D. Bolintineanu?112 În convenția parodică și jucăușă pe care o propune publicistul, avem de-a face cu aceeași figură evocată și de "buchet" sau de "caleidoscop" în prefața la antologia Alecsandri: un efect de combinare a mai multor texte de facturi diferite ca parte a experienței estetice. "Peticeala", care numește aici un potpourri realizat din colajul a 13 poeme, e conținută ca posibilitate în recuzita de metafore care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Predicile selectate ale Sf. Ioan Gură de Aur, tipărite în 1691 poartă acest nume: "cazanii alese și sfinte învățături cărora și Mărgăritariuri le zic"118. Acest mod de utilizare rezistă până spre începutul secolului al XIX-lea. Îl găsim în prefața unui chiriacodromion din 1811: "mărgăritari prea străluciți care înfrumusețează și împodobesc toată grozăvia noastră cea pricinuită nouă de păcate"119. Ca să rezum, perlele sau mărgăritarele sunt o figură a unui text de mici dimensiuni, întreg în sine și valoros prin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Râvna se depune adesea pentru o carte, o tipăritură, o traducere sau în numele binelui comun; altfel spus, e un termen specializat în producția și vehicularea de valori imateriale. "Dea Domnul' ca să sporească Râvn'a culturi între Rumâni" se spune în prefața Gramaticii românești din 182813. Și îl găsim în prefețele multor scrieri din lunga tradiție a tipăriturilor religioase, cu exact aceeași funcție. Cu râvnă "dumnezeiască" ori "creștinească" se fac cam toate cărțile de cult uzuale, octoihuri, liturghiere, evangheliare din secolele XVII-XVIII
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o traducere sau în numele binelui comun; altfel spus, e un termen specializat în producția și vehicularea de valori imateriale. "Dea Domnul' ca să sporească Râvn'a culturi între Rumâni" se spune în prefața Gramaticii românești din 182813. Și îl găsim în prefețele multor scrieri din lunga tradiție a tipăriturilor religioase, cu exact aceeași funcție. Cu râvnă "dumnezeiască" ori "creștinească" se fac cam toate cărțile de cult uzuale, octoihuri, liturghiere, evangheliare din secolele XVII-XVIII. E modalitatea cea mai simplă prin care autorii încearcă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poporului român, o "idee" care ne conduce în virtutea apartenenței la o comunitate de sânge. Evenimentele istoriei sunt recitite în contextul unei economii divine a forțelor care influențează evoluția umanității și care asigură fiecărui popor o contribuție specifică. Din primele pagini, prefața schițează mecanismul prin care, în ansamblul legilor care guvernează spiritul uman, poate fi derivată ordinea specifică a spiritualității românești: După ce în Evanghelie Mântuitorul ne arată legea morală, absolută, nemărginită, legea dreptății și aruncă omenirea pe calea nemărginită a unei dezvoltări
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a generat un cod biografic 52 în spațiul românesc a fost descoperirea unei pasiuni capabile să orienteze viețile. Cum se făcea o biografie literară la 1860? Autorii nu compuneau textele de la zero cu ajutorul documentelor, ci le preluau gata făcute. Erau prefețe, necroloage, articole din reviste sau chiar rapoarte ale unor instituții. Biografia lui Țichindeal e inspirată după o prefață a lui Heliade Rădulescu, biografia lui Alexandru Hasdeu e luată de la Mihail Kogălniceanu etc. Asta înseamnă că textele vor avea o lungime
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Cum se făcea o biografie literară la 1860? Autorii nu compuneau textele de la zero cu ajutorul documentelor, ci le preluau gata făcute. Erau prefețe, necroloage, articole din reviste sau chiar rapoarte ale unor instituții. Biografia lui Țichindeal e inspirată după o prefață a lui Heliade Rădulescu, biografia lui Alexandru Hasdeu e luată de la Mihail Kogălniceanu etc. Asta înseamnă că textele vor avea o lungime variabilă și un grad de detaliere stabilit aleatoriu. De aceea, Titu Maiorescu, citind colecția de biografii făcută de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nu se lasă ușor înscris într-o clasă alături de alte texte similare. Sau, mai bine spus, nu ilustrează o singură clasă, ci mai multe - mai exact trei. În primul rând, a fost folosit ca un studiu de istorie literară. În prefața sintezei sale din 1888, Alexandru Philippide îl tratează ca o sursă de informații biografice, îndeosebi pentru autorii minori 103. Până târziu, în epoca interbelică, atunci când se caută date despre vieților scriitorilor bisericești de pildă, Lepturariul continuă să fie folosit ca
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
constituiau deja un gen, în care existau Poesiile populare ale lui Alecsandri, Cronicile românești ale lui Kogălniceanu, Tesaurul de monumente istorice al lui Treboniu Laurian, Lepturariul e perceput ca prima culegere orientată spre literatura modernă și contemporană. În 1891, în prefața Chrestomatiei române, M. Gaster nu evocă decât trei inițiative premergătoare. Iar pe această listă foarte restrânsă, alături de Analectele literare ale lui Cipariu (1858) și Cartea de citire a lui Alexandru Lambrior (1882), figurează și Lepturariul lui Pumnul: "Alți autori care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
130. Pantazi Ghica, cel care a inclus în romanul Un boem român câteva pagini despre literatura națională, identifică geniul la V. Cârlova, la Grigore Alexandrescu și la Vasile Alecsandri 131. G. Sion confirmă, cam în silă, genialitatea lui Bolintineanu în prefața postumă la Operele acestuia din 1874: "Bolintineanu, măgulit, lăudat, respectat de toată lumea, necriticat niciodată de nimeni, îngâmfat poate de talentul său, ajunsese a se crede geniul necomparabil al României"132. Odobescu, publicându-l pe Cârlova la trei decenii după dispariție
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ale ficționalității. Dar, în cele din urmă, cea mai importantă consecință a acestui proces a fost abandonul unei lumi populate de genialități rizomice, în favoarea regimului de exclusivitate a unei singure genialități. Devalorizarea unui mit Multă vreme, peste acest text din prefața Criticelor lui Maiorescu pe care îl știu din școală, am trecut fără să îl văd: Puterile unui popor, fie morale, fie materiale, au în orice moment dat o cantitate mărginită. Averea națională a românilor are astăzi o cifră fixă, energia
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Domínguez, "Literary Emergence as a Case Study of Theory in Comparative Literature", CLCWeb: Comparative Literature and Culture, vol. 8 (2006), nr. 2, <http://dx.doi.org/10.7771/1481-4374.1304>. 8 Sporadic, îl regăsim și înainte de Mumuleanu. De pildă, în prefața la manuscrisul lui Vasile Aaron, Reporta din vis, evocând aceeași neliniște legate de capacitățile spontane ale unei culturi inferioare: "Agiunge limba românască la atât, cât să să poată într-însa face verșuri cu dulceața carea se află în verșurile cele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
aici". Experiențe ale microlecturii între cele două războaie", Cuvântul, XV (2009), nr. 4, p. 26. 59 B. Fundoianu, "Omagiu lui Tudor Arghezi", Integral, 1925, nr. 3, 1 mai, p. 2. 60 Jean Paulhan, Florile din Tarbes sau Teroarea în Litere, prefață, traducere și note de Adrian Tudurachi, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2015, pp. 57-66. 61 J.-Y. Tadié (dir.), M. Delon, F. Mélonio, B. Marchal, J. Noiray, Antoine Compagnon, La littérature française: dynamique et histoire, II, Gallimard, Paris, 2007
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în formarea națiunilor moderne, deși adesea a fost, ci pentru că naționalismul e o formă de arheologie și naționalistul este un fel de arheolog politic și social". În același sens interpretează Mircea Scarlat activitatea lui Cezar Bolliac în studiul publicat ca prefață la ediția de Opere ("Prefață", în Opere, I, pp. XLVI-LV). 67 E. Perrin-Saminadayar, "Les résistances des institutions scientifiques et universitaires à l'émergence de l'archéologie comme science", în E. Perrin-Saminadayar (ed.), Rêver l'archéologie au XIXe siècle: de la science
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
adesea a fost, ci pentru că naționalismul e o formă de arheologie și naționalistul este un fel de arheolog politic și social". În același sens interpretează Mircea Scarlat activitatea lui Cezar Bolliac în studiul publicat ca prefață la ediția de Opere ("Prefață", în Opere, I, pp. XLVI-LV). 67 E. Perrin-Saminadayar, "Les résistances des institutions scientifiques et universitaires à l'émergence de l'archéologie comme science", în E. Perrin-Saminadayar (ed.), Rêver l'archéologie au XIXe siècle: de la science à l'imaginaire, Publications de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
criticei literarie la români" (1868), în Cercetări literare, ediție îngrijită de Georgeta Antonescu, Dacia, Cluj-Napoca, 1983, p. 44). 104 Cum e de pildă cartea lui V.A. Urechia, Mozaic de novele, cugetări, piese și poezii, Iași, 1854. 105 D. Bolintineanu, "Prefață la Cântecele poporane ale d. V. Alecsandri", în Opere, X, Publicistică, ediție îngrijită de Teodor Vârgolici, Minerva, București, 1988, p. 160. 106 Ibidem, p. 161. 107 Ibidem. 108 Ibidem, p. 169. 109 Ibidem, p. 160. În epocă, era o figură
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Aron Densușianu: "O literatură ce nu crește din propriul său pământ, ce nu are, ca să mă servesc d-o figură, verdeața, mirosul, sucul și sapoarea sau buchetul său propriu" ("Regenerarea literaturei române" (1874), în Cercetări literare, p. 73). 110 Bolintineanu, "Prefață la Cântecele poporane ale d. V. Alecsandri", p. 171. 111 D. Bolintineanu, "Foi de toamnă" (1868), în Opere, X, p. 589. 112 B.P. Hasdeu, "O curiozitate" (1869), în Opere, III, pp. 849-850. 113 Iosif Vulcan, Panteonul român, p. 18. 114
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]