7,015 matches
-
12. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. În acest sens, menționând deciziile Curții Constituționale nr. 571 din 16 octombrie 2014 și nr. 564 din 16 octombrie 2014, arată că normele criticate nu contravin dreptului la muncă, iar pretinsul tratament discriminatoriu aplicat personalului încadrat în structurile administrației fiscale a fost determinat de modalitatea diferită în care legiuitorul reglementează încadrarea în noile structuri. 13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de
DECIZIE nr. 462 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 ultima teză, art. 10 alin. (8) şi ale art. 19 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274569_a_275898]
-
2015. 18. Astfel, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile constituționale ale art. 115 alin. (6), Curtea a constatat că măsurile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 nu sunt de natură a contraveni textului de referință pretins încălcat, întrucât, pe de o parte, deși vizează structura organizatorică a unor instituții fundamentale ale statului, nu afectează nici capacitatea administrativă și nici funcționarea acestora, iar, pe de altă parte, în ceea ce privește Garda Financiară, deși actul normativ prevede desființarea acestei instituții
DECIZIE nr. 462 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 ultima teză, art. 10 alin. (8) şi ale art. 19 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274569_a_275898]
-
că cele două categorii de persoane se află în situații juridice diferite, astfel încât tratamentul juridic diferit este pe deplin justificat. Prin urmare, Curtea nu a reținut încălcarea principiului egalității în drepturi, prevăzut de art. 16 din Constituție. 20. Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor art. 41 din Constituție, Curtea a reținut că, potrivit normei constituționale invocate, dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, iar alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă sunt libere. Prin adoptarea măsurii
DECIZIE nr. 462 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 ultima teză, art. 10 alin. (8) şi ale art. 19 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274569_a_275898]
-
aprilie 1997, ce a vizat un sens mai larg, inaplicabil în speță, în contextul reglementării unor dispoziții speciale în cuprinsul Legii nr. 50/1991 . Instanța judecătorească reține că autoarea excepției nici nu a indicat exact care ar fi normele constituționale pretins înc��lcate. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de
DECIZIE nr. 392 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274610_a_275939]
-
Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 8. Guvernul apreciază că excepția este inadmisibilă, deoarece, pe de o parte, autoarea sa nu o motivează și nici nu indică textele din Constituție pretins a fi încălcate, iar pe de altă parte precizează că nu intră în sfera de competență a Curții Constituționale analiza conformității unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii, cu dispozițiile
DECIZIE nr. 392 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274610_a_275939]
-
neconstituționalitate este inadmisibilă, având în vedere cele reținute de Curtea Constituțională prin deciziile nr. 627 din 29 mai 2008 și nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 și raportat la faptul că autoarea sa nu a indicat niciun text constituțional pretins a fi încălcat. În plus, apreciază că excepția nu îndeplinește cerința "legăturii textului de lege criticat cu soluționarea cauzei", prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , care presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății
DECIZIE nr. 392 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274610_a_275939]
-
al României, Partea I, nr. 376 din 17 mai 2016, Curtea Constituțională a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Astfel, aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a raportului de contrarietate dintre cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului legal criticat. Indiscutabil, primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării conținutului său
DECIZIE nr. 392 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274610_a_275939]
-
al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a raportului de contrarietate dintre cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului legal criticat. Indiscutabil, primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării conținutului său normativ, iar cel de-al doilea, indicării textului sau principiului constituțional pretins încălcat. Or, în cauza de față, Curtea reține că, în motivarea excepției, nu au fost indicate dispozițiile sau principiile constituționale pretins încălcate. 15
DECIZIE nr. 392 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274610_a_275939]
-
cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului legal criticat. Indiscutabil, primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării conținutului său normativ, iar cel de-al doilea, indicării textului sau principiului constituțional pretins încălcat. Or, în cauza de față, Curtea reține că, în motivarea excepției, nu au fost indicate dispozițiile sau principiile constituționale pretins încălcate. 15. Pe cale de consecință, constatând că excepția de neconstituționalitate nu îndeplinește exigențele prevăzute de art. 10 alin. (2
DECIZIE nr. 392 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274610_a_275939]
-
respectate anumite condiții: tranșe de efectuare a plăților intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Or, dispozițiile art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 îndeplinesc aceste cerințe. 32. În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 16 din Constituție, din perspectiva instituirii unei discriminări în ceea ce privește tratamentul juridic diferit aplicat aceleiași categorii de persoane, prin Decizia nr. 306 din 28 aprilie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 27
DECIZIE nr. 373 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274663_a_275992]
-
între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere - executarea eșalonată a hotărârilor judecătorești în cauză. Ca atare, situația particulară ivită și motivată prin existența unei situații extraordinare este una care reclamă o diferență evidentă de tratament juridic. 33. Sub aspectul pretinsei încălcări a dreptului de proprietate privată, Curtea, admițând, în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, că despăgubirea recunoscută printr-o decizie definitivă și executorie constituie un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, a
DECIZIE nr. 373 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274663_a_275992]
-
art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 , Curtea a reținut că legiuitorul a respectat hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene, tocmai prin emiterea actului normativ criticat, act care este în conformitate cu dispozițiile Constituției. 35. Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (4) și ale art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat, precum și principiul neretroactivității legii, Curtea, prin Decizia nr. 732 din 29 octombrie 2015 , paragraful 43
DECIZIE nr. 373 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274663_a_275992]
-
mai 2014 , nr. 522 din 8 mai 2008 și nr. 606 din 20 mai 2008 ale Curții Constituționale. Consideră că, față de aspectele arătate și principiile statuate în aceste decizii, nu pot fi reținute nici criticile formulate în prezenta cauză cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 15 alin. (1) și ale art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție. Referitor la art. 54 din legea examinată, se arată că, prin jurisprudența sa, Curtea Constituțională a răspuns unor critici de neconstituționalitate asemănătoare formulate
DECIZIE nr. 360 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) şi ale art. 54 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274388_a_275717]
-
Cât privește invocarea art. 15 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (1) și (2) și art. 124 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală, apreciază că nu sunt incidente în cauză, cu atât mai mult cu cât pretinsa contradicție nu este susținută de niciun argument. Referitor la invocarea Deciziei Curții Constituționale nr. 75 din 26 februarie 2015 se precizează că, spre deosebire de art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , constatat ca fiind neconstituțional prin această
DECIZIE nr. 359 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274391_a_275720]
-
nr. 289 din 11 mai 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 1 iulie 2016. ────────── 22. Examinând, în cadrul testului de proporționalitate efectuat cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 286 din 11 mai 2016 , precitată, pretinsul caracter nejustificat și excesiv al condiției reglementate de textul de lege criticat, cu încălcarea art. 16 și a art. 37 din Constituție, Curtea a subliniat că în cauză nu poate fi aplicat, mutatis mutandis, același raționament ce a fundamentat soluția
DECIZIE nr. 359 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274391_a_275720]
-
adoptat chiar ulterior Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015 , în cadrul unui demers general realizat, în cursul anului 2015, de adaptare legislativă în considerarea alegerilor locale și parlamentare din anul 2016, inclusiv de corelare a reglementărilor în materie. 24. Cu privire la pretinsa stare de inegalitate creată, prin dispozițiile legale criticate, între candidații independenți la o funcție publică electivă și candidații propuși de formațiuni politice la aceleași funcții, Curtea, examinând constituționalitatea dispozițiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 - referitoare la
DECIZIE nr. 359 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274391_a_275720]
-
a termenului "prejudiciu". Rezultă că se dorește de fapt completarea textului de lege criticat, ceea ce excede competenței Curții Constituționale. De asemenea arată că, din examinarea excepției de neconstituționalitate, rezultă că autorul acesteia s-a mărginit, în fapt, să invoce o pretinsă nerespectare a dispozițiilor Constituției, despre care a afirmat că ar fi încălcată de textele legale criticate, fără a arăta concret care sunt dispozițiile constituționale pretins încălcate. 12. În continuare, pe fondul excepției de neconstituționalitate, arată că Legea nr. 241/2005
DECIZIE nr. 258 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) şi alin. (3) raportat la art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274410_a_275739]
-
sus arătate, Curtea constată că nu poate reține nici critica prin raportare la prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care consacră dreptul la un proces echitabil și nici cea referitoare la pretinsa nesocotire a dispozițiilor art. 13 din aceeași convenție, care statuează cu privire la dreptul la un recurs efectiv. Astfel, nu se poate susține că persoanele interesate nu beneficiază de o cale de atac care să răspundă exigențelor convenționale, de vreme ce reglementarea criticată modifică
DECIZIE nr. 364 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XXIII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274431_a_275760]
-
dreptul de proprietate, Curtea reține că și aceasta este neîntemeiată, deoarece emiterea unui titlu de plată de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, pentru fiecare tranșă anuală, este consecința eșalonării prevăzute de lege, fiind valabile mutatis mutandis considerentele mai sus-reținute cu privire la pretinsa încălcare a art. 44 din Constituție. Titlul de plată se comunică în cel mult 5 zile de la emitere Ministerului Finanțelor Publice și persoanelor îndreptățite, iar plata sumelor stabilite prin titlurile de plată se efectuează de către Ministerul Finanțelor Publice în termen
DECIZIE nr. 343 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1)-(4), (6) şi (7) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de desp��gubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274407_a_275736]
-
de procedură criticate se aplică numai pentru viitor, și nu retroactiv, reținând că unul dintre principiile ce guvernează ordinea de drept statuează că normele de procedură se aplică imediat cu privire la toate cauzele pendinte în momentul intrării lor în vigoare. Cu privire la pretinsa critică de neconstituționalitate a art. 10 din Legea nr. 164/2014 prin raportare la art. 44 din Constituție, menționează că problema de drept a plății eșalonate a mai fost supusă controlului de constituționalitate în raport cu critici similare, iar Curtea Constituțională a
DECIZIE nr. 250 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) şi art. 10 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274155_a_275484]
-
democratică, procesul echitabil, potrivit art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală. 19. De asemenea, Curtea nu poate reține nici critica adusă dispozițiilor art. 90 lit. b) și c) și ale art. 91 alin. (1) din Codul de procedură penală cu privire la pretinsa încălcare a principiului egalității cetățenilor în fața legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, câtă vreme dispozițiile de lege criticate se aplică în mod egal tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei juridice, fără discriminări pe considerente arbitrare. Astfel, incidența
DECIZIE nr. 328 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 lit. b) şi c) şi ale art. 91 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274192_a_275521]
-
fusese învinuit de săvârșirea unei infracțiuni în legătură cu funcția sa, prelungirea detenției sale era justificată. Pe parcursul examinării fondului cauzei, instanțele au considerat că faptul că prezentarea unor probe noi ar fi putut pune la îndoială modul în care a fost săvârșită pretinsa infracțiune nu influența gravitatea infracțiunii în sine sau impactul său asupra societății (hotărârea definitivă din 3 aprilie 2003 a Curții de Apel București cu privire la recursul împotriva încheierii din 20 martie 2003). 11. La 29 ianuarie 2003, reclamantului i s-a
HOTĂRÂRE din 16 iulie 2013 în Cauza Bălteanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274158_a_275487]
-
definitivă din 15 iunie 2004, Înalta Curte de Casație și Justiție (fosta Curte Supremă de Justiție) a dispus din nou suspendarea executării pedepsei cu închisoarea la care a fost condamnat reclamantul. Înalta Curte nu a răspuns argumentelor reclamantului referitoare la pretinsa lipsă de legalitate a înregistrărilor. II. Dreptul intern relevant 23. Legislația în vigoare la momentul evenimentelor referitoare la interceptarea convorbirilor telefonice și modificările aduse legii, care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2004, sunt descrise în Dumitru Popescu împotriva
HOTĂRÂRE din 16 iulie 2013 în Cauza Bălteanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274158_a_275487]
-
referitoare la interceptarea convorbirilor telefonice și modificările aduse legii, care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2004, sunt descrise în Dumitru Popescu împotriva României (nr. 2) (nr. 71.525/01, pct. 39-46, 26 aprilie 2007). ÎN DREPT I. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 8 din Convenție 24. Reclamantul s-a plâns că înregistrarea convorbirilor sale purtate cu terți a fost nelegală și nu a fost autorizată corespunzător, încălcând astfel cerințele art. 8 din Convenție, formulat după cum urmează: "1. Orice persoană
HOTĂRÂRE din 16 iulie 2013 în Cauza Bălteanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274158_a_275487]
-
și libertăților altora." A. Cu privire la admisibilitate 1. Obiectul cererii 25. Guvernul a susținut că reclamantul nu s-a plâns în mod expres de încălcarea dreptului său la respectarea vieții private, garantat de art. 8 din Convenție. Plângerea acestuia privea numai pretinsa lipsă de legalitate a înregistrărilor, lipsa unei autorizații corespunzătoare și procedura urmată pentru transcrierea conversațiilor înregistrate. În opinia sa, aceste argumente intră sub incidența art. 6 din Convenție. 26. Reclamantul a reiterat că s-a plâns, de asemenea, de maniera
HOTĂRÂRE din 16 iulie 2013 în Cauza Bălteanu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274158_a_275487]