10,986 matches
-
după Praga, în 2003, și Budapesta, în 2005. Bucureștiul a fost ales pentru a sărbători intrarea României în Uniunea Europeană. Temele principale ale conferinței vor fi viitorul sălilor de cinema în epoca noilor tehnologii și conservarea diversității cinematografelor în tranziția către proiecția digitală. Participanții vor discuta și despre modalitățile de atragere a publicului către cinematografe. În ultima zi a conferinței, vor fi aduse în discuție producția, distribuția și exploatarea filmelor în România. La București vor fi acordate și premiile Europa Cinemas, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
de la Cannes, la Pavilionul sibian Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFFĂ, aflat la a șasea ediție, se va desfășura în acest an atât în orașul consacrat, Cluj-Napoca, cât și la Sibiu. La Cluj, TIFF-ul începe pe 1 iunie, cu proiecția în premieră a filmului Restul e tăcere, al regizorului Nae Caranfil. Secțiunea sibiană a festivalului se deschide trei zile mai târziu, pe 4 iunie, la Pavilionul 2007, tot cu o premieră: Cocoșul decapitat, al regizorului Radu Gabrea. TIFF-ul se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
de scenariu în urmă cu 18 ani. Este un film despre oamenii care au stat în spatele primei producții românești de amploare, primul lungmetraj din istoria cinematografiei autohtone, Independența României, realizat în 1911. Pe durata TIFF-ului, la Sibiu vor fi proiecții zilnice cu filmele din selecția oficială a festivalului, la Pavilionul 2007 și la Cinema Arta, iar Piața Mică va fi locul de întâlnire dintre public și oamenii de film. Ziua va fi o terasă pentru discuții și un punct de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
a festivalului, la Pavilionul 2007 și la Cinema Arta, iar Piața Mică va fi locul de întâlnire dintre public și oamenii de film. Ziua va fi o terasă pentru discuții și un punct de informare, iar seara va avea loc proiecția unui film, cu acces liber pentru public. Printre filmele prezentate se numără 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, de Cristian Mungiu, și California Dreamin’, regia Cristian Nemescu. Douăsprezece filme din tot atâtea țări se întrec pentru Trofeul Transilvania, toate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
oferă, la grade diferite de întrebuințare. Strategia simbolurilor presupune o alegere între descriere și condensare, ca să amintim distincția făcută de Sapir. Simbolurile condensate se caracterizează prin marea lor încărcătură semantică și prin puterea lor de evocare, de identificare ori de proiecție. Astfel, a vorbi despre rasism sau despre distanță culturală, despre avort sau întrerupere voluntară a sarcinii, despre naționalizare sau extinderea sectorului public nu este lipsit de interes în ceea ce privește procesul de conotație. Aceste cuvinte se opun, prin încărcătura lor emoțională, precum
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
activități neurovegetative sunt influențate de natura, intensitatea și modul în care subiectul percepe cauzele stimulării la care a fost supus. Rezultatele cu privire efectele comportamentale. Numeroase experimente având ca subiecți oamenii demonstrează că administrarea de stimuli ostili precum mirosurile urâte, proiecția de scene dezagreabile, zgomotele insuportabile, durerea ischemică sau căldura puternică provoacă, în anumite condiții, creșterea probabilității comportamentului agresiv. În cadrul acelorași experimente, receptarea simultană a mai multor provocări pare totuși să moduleze efectul factorilor "ostili" asupra comportamentului efectiv al indivizilor. Dificultățile
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
au fost foarte tare provocați, alții mai puțin. Subiecții care au văzut filmul erotic s-au răzbunat mult mai tare, oricare n-ar fi fost nivelul provocării. Iar cei care au privit diapozitivele s-au răzbunat în funcție de nivelul de provocare. Proiecția de diapozitive erotice a diminuat agresivitatea la subiecții mai puțin provocați, dar n-a avut nici un efect asupra subiecților foarte tare provocați. Astfel explicația în termeni de motivație sau de cogniție (cunoașterea cauzei activării) nu are prea mare importanță pentru că
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în termeni de pregătire comportamentală agresivă (îndoirea și întinderea mânii dominante). Rezultatele înregistrează, pe de o parte, o creștere a reacțiilor cardiovasculare și, pe de altă parte, o accelerare a executării mișcărilor voluntare atunci când sunetul neplăcut este combinat fie cu proiecția diapozitivelor cu arme, fie cu reușita subiectului în îndeplinirea sarcinii experimentale. Combinarea sunetului aversiv cu condiția eșecului crește intensitatea reacțiilor cardiovasculare și diminuează viteza de execuție a mișcărilor. Rezultatele acestor studii indică declanșarea unei activități neurovegetative și neuromusculare ca reacție
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mai multe stiluri de limbă și, deci, o serie de limbi funcționale (pe care le utilizează în mod efectiv în vorbire). 5. Dinamicitatea intrinseca a limbii. Mai mult, starea de limbă este statică doar că tehnică deja realizată și în proiecția "sincronica" pe un ecran imobil. În realitate, în orice moment, limba se află într-o dublă mișcare: în sensul varietății (difuziune și recesiune) și în sensul reînnoirii sistemelor ideal unitare. Chiar și limbile funcționale se află, deci, în mișcare; și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Gh. Vlad - Comedie cu olteni. După anul 1949, în satele Hudești, Vatra, Alba, Mlenăuți și Bașeu au fost înființate căminele culturale în cadrul cărora s-a desfășurat în continuare activitatea cultural-artistică. La unele din acestea s-au adus și aparate de proiecție, mobilier și aparate de radio. La centrul de comună prin preocuparea primarului Sârghi Petru și a înv. Grigoriu Valentin în locul vechiului local al Ateneului Popular din Hudești care ținea loc de cămin cultural, s-a construit un local nou care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
înalt nivel artistic ale corului comunei și ale grupului vocal-folcloric conduse de prof. Neculai Guragata și de înv. Costache Jacotă. Baza materială a fost asigurată prin existența unui televizor, a unui aparat de radio, o stație de amplificare, aparat de proiecție pentru ecran lat, scaune individuale, mese etc. La fel și celelalte cămine culturale din comună dispuneau de o bază materială corespunzătoare pentru desfășurarea unor activități culturale diverse. Până în 1989, în sala Căminului cultural Hudești au fost prezentate concerte de muzică
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și le construiește replicile) și-și transmite, prin intermediul replicilor lor, gândurile, sentimentele, percepția subiectivă asupra realității, iar actorul dă viață personajelor, își asumă rolurile acestora în economia piesei de teatru; așadar actorul trebuie să se raporteze, în interpretarea sa, la proiecțiile pe care le-a făcut dramaturgul în planul personajelor operei sale; * relația regizor autor: regizorul se raportează, în primul rând, la modul în care a gândit dramaturgul universul operei sale (mod reflectat în didascalii cu trimitere inclusiv către elemente de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a se vedea, în acest sens, și cuvintele-cheie din reclame). Ești prea mic, vorbim despre asta când vei fi mai mare.../ N-ai cum să înțelegi asta.../ Nu m-ai înțeles bine...36 Locutorul emite judecăți negative la adresa interlocutorului, face proiecții negative asupra comportamentului acestuia (inclusiv sau, mai ales, în plan comunicativ). Se vede că ai nevoie de ajutor./ Nu poți face asta singur. Locutorul intervine în planul interlocutorului, i se impune acestuia. Nu te mai gândi la asta, se poate
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
prin "comunicator" cel care construiește și transmite un mesaj interlocutorului/ interlocutorilor, într-un anumit context comunicativ; în această ipostază, locutorul poate actualiza tehnici teatrale subsumate, cu precădere, poziției dramaturgului și a regizorului (în condițiile în care locutorul poate lucra la proiecția, construcția și derularea actului său comunicativ), respectiv poziției actorului (prin prisma exersării valențelor verbale, nonverbale și paraverbale ale transmiterii mesajului vezi, de exemplu, dicția, intonația, intensitatea vocii, gestica, mimica, lexicul etc. toate, condiții ale optimizării demersului său comunicativ către interlocutor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
condițiile în care, în lumea teatrului, luminile au multiple funcții: "de a delimita locul teatral/spațiul scenic"; "de a amplifica sau modifica valoarea gestului, a mișcării, a decorului, chiar de a aduce o valoarea semiologică nouă"; "de a înlocui decorul" (proiecțiile) Kowzan, 1975, pp. 200-201; * exerciții-joc de autoprezentare prin desen, prin culoare 18, prin fotografie etc.; * exerciții de comunicare prin păpușile/marionetele confecționate 19 în condițiile în care se dă posibilitatea locutorului să-și construiască propriul instrument de punere în scenă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
cuprinși în viteză și în înclinațiile instalațiilor complexe de creat senzații tari. La plecare, după ce s-a înserat, în zona apropiată de ieșire ne-a întâmpinat o surpriză deosebită, un spectacol de sunet și lumină în fântâna arteziană a parcului. Proiecțiile intens colorate prin pânza de apă, care se modificau permanent, reprezentând lupta dintre nou și vechi și dintre rău și bine, cu motive specific chinezești, transmit turiștilor ce privesc fascinați mesajul de a trăi în simbioză cu natura și de
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
perseverența cu care își urmează idealul în concretizarea lui viitoare, chiar dacă aceasta ar impune sacrificiul suprem, sau ar genera o serie de transformări morfologice ale eului. Prezența trecătoare a celor doi Pescari, purtând pe spinare câte o bârnă, este o proiecție simbolică a omului ce-și poartă povara vieții absurde tocmai prin repetabilitatea nesfârșită a semnului răstignirii, care uniformizează individul: De ce întâlnesc mereu aceiași oameni? - S-or fi îngustat lumea până într-atâta?”, devalorizându-l. în milenara resemnare, un singur motiv
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
profunzimi nebănuite și vaste cîmpuri simbolice, ordonate la nivelul imaginarului în funcție de propria tensiune a ființării întru sacralitate. Lumina eminesciană reliefează drama cosmică prin dificila și subtila experiență poetic-demiurgică închisă în simbol (așa cum îl definește Eliade). Iar luna este prin excelență proiecție a destinului uman, atît în rotunjimea armoniei absolute, cît și în contondenta absență a deplinului, în ciobul degradat, decăzut, consubstanțial spațiului întunecat, dar atîrnînd strîmb pe cerul nopții. Pătrunderea în sfera luminii veridice presupune cu necesitate o decantare rituală, un
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
spațiului ca „infinitate non definită" (după cum o denumește Assunto în studiul Interpretări ale spațiului). Poetul aspiră, prin urmare, la crearea unor imagini detașate de orice contingență reală („Dar stând aici și preajma contemplând-o,/creează mintea-mi."). Spațiul poetic, devenit proiecție a fanteziei creatoare, se organizează conform viziunii specifice a artistului. în Vis parizian de exemplu, Baudelaire descrie un astfel de spațiu, rod al propriei imaginații, în care succesiunea de „scări și arcade" deschide perspectiva infinitului: „Acea priveliște ciudată, Cum nimeni
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
un univers al propriilor mituri sunt câteva modalități prin care Eminescu atribuie spațiului poetic descris perspective nelimitate, ample deschideri către infinit. Dar nu numai pictura sau arhitectura pot oferi asemenea sugestii ale deschiderii unei perspective nelimitate. Spațiul poetic eminescian, devenit proiecție a fanteziei creatoare, a unei proprii viziuni filozofice, uimește prin forța revelatoare a orizonturilor cosmice nemărginite (cum le numește Edgar Papu). Această deschidere către „metaspațialitate" se conturează pe de o parte la nivelul conținutului imagistic, dar și la nivelul expresiei
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
și cu spectacolele Samson și Dalila și Carmen interpretate în anii următori la Théâtre du Capitole, Cortez a fost rapid adoptată de Franța, mai ales după excepționala Amneris de la Chorégies d’Orange, în 1967. Strălucirea sa fizică, am ploarea gesticii, proiecția vocii cu nuanțe de aramă, cu grave tenebroase și acute pulpoase, predestinau o nouă ve detă, destinată triumfului pe marile scene în aer liber. Viitoa rele sale apariții în Carmen la Arena din Verona aveau să o confirme. Carmen! Unul
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
grimasa, râsul încrâncenat care-i îngheață pe buze. „Jiganie spurcată”, Hameleonul îl provoacă pe autor să folosească un limbaj de o violență extremă: . Visul alegoric al Hameleonului este suprema răzbunare a lui Cantemir, întrucât coșmarul dușmanului său nu este atât proiecția augumentată a temerilor, cât dorința Inorogului “inculcată răzbunător adversarului său”. Explicația se află în încercările nereușite ale autorului de anihilare prin râs a Hameleonului. Cu cât eforturile în această direcție sunt mai mari iar rezultatele se lasă mai mult așteptate
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
poate să aibă o rețea socială. Pentru mine asta e o resursă mai valoroasă decât orice bani“. O carte a fețelor Într-o seară de toamnă a lui 2010, într-o sală din campusul universității Harvard, studenții și profesorii urmăresc proiecția filmului The Social Network. Din când în când, câte un grup din sală izbucnește în chiote și urale. Sunt studenții care își recunosc în imaginile din film, pe rând, clădirea căminului sau a facultății la care învață. Mediul studențesc de la
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
moment, o prietenie online nu mai poate deveni una offline. Adică începi să completezi spațiile goale din portretul persoanei pe care ai întâlnit-o pe Net cu propriile tale așteptări și cresc șansele să existe diferențe mari între realitate și proiecția ta.“ Era acum ori niciodată. După două zile, seara, s-au întâlnit și au mers la restaurantul cu pricina. Ea a mâncat creveți la grătar. El a ales un pește alb pe care l-a morfolit în far furie cât
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Second Life și Facebook e, cumva, diferența dintre ficțiune și realitate. E drept, după cum remarcă Sherry Turkle, că, uneori, modul în care ne prezentăm pe noi înșine pe Facebook sau pe alte site-uri de socializare e mai degrabă o proiecție, un avatar, fantasma a ceea ce ne dorim să fim. Dar oare nu facem același lucru și în multe momente petrecute în afara lumii Internetului? Tot Turkle e cea care scrie că în decursul vieții nu contenim să elaborăm permanent propria identitate
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]