7,320 matches
-
în care popoarele eliberate să-și poată exercita aceste drepturi, cele trei guverne își vor uni eforturile ca să-i ajute pe oamenii din orice stat european eliberat sau fost stat satelit al Axei din Europa unde, după părerea lor, situația reclamă: (a) stabilirea condițiilor necesare păcii pe plan intern; (b) luarea de măsuri urgente în vederea ușurării situației popoarelor grav afectate; (c) instalarea unor autorități guvernamentale interimare care să reprezinte absolut toate elementele democrate ale populației și asigurarea cît mai curînd posibil
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
la 25 % din valuta străină obținută. Șomajul depășise cifra de 800.000 în perioada aceasta. În relațiile externe guvernul ducea aceeași politică de nealiniere, chiar dacă poziția aceasta era tot mai greu de susținut. În vreme ce principiul de bază al acestei mișcări reclamase pînă atunci menținerea unui grad extins de unitate a națiunilor subdezvoltate din Asia și Africa, această alianță liberă a dus la apariția unor serioase fisuri. În ochii iugoslavilor, nealinierea însemna o separare de ambele blocuri ale marilor puteri, atît de
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de circa 600.000 de locuitori, din care 80 % erau greci, iar 18 % turci. Ca și în alte părți ale Balcanilor, cele două popoare trăiau separat, fiecare sat avînd propriul lui caracter etnic. În trecut, mai multe guverne grecești succesive reclamaseră așa-numitul enosis, adică unirea. Dificultatea fundamentală consta în faptul că insula era situată doar la patruzeci de mile (circa 65 de km n.t.) de coastele Turciei, dar la cinci sute de mile (circa 810 km n.t.) de
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în politica externă și adoptase o poziție naționalistă fermă în privința Ciprului. Extrem de critic față de influența Statelor Unite în Grecia, el voia desființarea bazelor americane. Chiar mai mult, Papandreou susținea retragerea Greciei din NATO și din CEE. În afacerile interne, programul PASOK reclama introducerea unor reforme radicale, printre care și naționalizarea unora dintre industriile țării. Cu toate acestea, chiar înainte de alegeri, Papandreou și-a modificat atitudinea față de o serie de probleme critice, în ceea ce avea să fie un efort încununat de succes în
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a începuturilor, adică „minuscul” - cum însuși l-a definit. Marcând un evident jalon în propria-i carieră științifică, dominată până atunci de preocupările de istorie economică și socială, noua direcție de cercetare, transformată deîndată într-un riguros și statornic program, reclama însă și resurse umane pregătite corespunzător, pe măsura ambițioaselor proiecții tematice. Pentru aceasta, n-a pregetat a-și consuma timpul, energia, priceperea și, mai ales, răbdarea, investite cu rar-întâlnită generozitate, chiar dacă finalmente satisfacțiile aveau să fie pigmentate sau devansate prin
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sfârșitul veacului al XVIII-lea, iar din perspectivă românească, sub incidența prefacerilor politice, ideologice și spirituale cuprinse între pacea de la Iași (1792) și revoluția condusă de Tudor Vladimirescu. Impunându-și un regim de lucru adecvat stării sănătății sale, cu „pauze” reclamate de tot mai dese controale medicale și tratamente ambulatorii, îndeosebi după evenimentele din decembrie 1989, Leonid Boicu a răspuns, ca și până atunci, invitațiilor colegiale de a participa la proiectele științifice comune, regăsindu-se cu studii temeinice printre colaboratorii și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ambarcațiuni mici, de la vărsare până la Leova și chiar mai sus de această localitate. Există numeroase informații care ne dovedesc că Prutul era folosit, într-adevăr, pentru transportul mai multor categorii de produse. La 1 iunie 1844, otcupcicul poșlinei din Galați reclama „că ar fi întâmpinat îngreuiere în luarea poșlinei de la acei care au început a transporta zaherele pe apa Prutului”. Așadar, pe Prut și Siret, în afară de plutărit, se mai efectuau transporturi cu caice. Pe Prut, de la vărsare până la Leova și chiar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să se tradeze direcției”. Aplicarea acestor dispoziții s-a făcut, violându-se regulamentele instituției. Au fost săvârșite nenumărate acte arbitrare. Funcționarea normală a acestui mijloc de comunicație a fost mult stingherită. Negustorii s-au plâns, au protestat și uneori au reclamat despăgubiri pentru pierderile ce li se pricinuiseră. Opinia publică a acuzat, pe bună dreptate, guvernele antiunioniste ca fiind principalele vinovate ale acestor stări de lucruri, la care se ajunsese prin încurajarea a tot ceea ce era folositor partidei antiunioniste, în special
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
-și pot desface pe a lor marfă, încât din aceste toate să văd în pericol de o gre îngenunchiere, haznaua păgubită de dările lor și numiții pieritori de foame”. La 1 martie 1850, breasla croitorilor de haine bărbătești din Iași reclama că „de la o vreme încoace pre lângă că nu numai ucenicii, calfii, lipsind de la stăpân își deschid dughenile încât noi am rămas pieritori de foame...”, dar acum și străinii „cu fel de fel de meșteșuguri, cușmari, șapcari, închipuindu-și un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la poliție pentru aceasta, s-au arătat cu totul împotrivitor bunii încuviințări, din a căreia pricină și ceilalți luând povod n-au vroit a da [ascultare] precum plecare le-au fost întâi”. La 12 iunie 1857, breasla croitorilor evrei a reclamat departamentului din lăuntru calfele care nu se supuneau la obligațiile de a contribui la „meremetul” unei sinagogi etc. Aceste conflicte între calfe și conducătorii breslelor sunt explicabile. Deși calfele sunt angajate contra plată, prin liberă învoială, ele, devenind membre ale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
le îmbrățișăm în clipa aceasta numai cu profeții economice să nu fie în curând luate în posesie de întreprinderi viitoare reale. Noi nu intrăm în detalii; fiecare ramură a fiecărui domeniu de producție, agricultură, mine, căi ferate, organizare vamală etc., reclamă o cercetare proprie...” „Și când într-o zi - continuă Stein - Valahia și Bulgaria vor deveni pentru Apusul german o a doua Ungarie și Moldova cu Basarabia vor deveni o a doua Galiție, când forțele economice vor fuziona, ceea ce a fost
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și perfectibilă”, adevărul având a sluji binele general (abusus non tollit usum !) în temeiul cunoașterii fără prejudecăți și fără patimă. „Nici geneza - spune Alexandru Zub - nici devenirea faptelor istorice nu s-ar înțelege dincolo de raportarea continuă la adevărul vieții, ceea ce reclamă, deopotrivă, bun simț imaginație”, iar adevărul vieții nu se cuvine căutat numai în faptele diplomatico-militare, ci în toate registrele existenței colective. Multe din interogațiile lui Alexandru Zub sunt de „veșnică actualitate”, astăzi mai arzătoare ca oricând. Istoricul, fiind și el
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
-i sînt impuse prin tratate, încît la orice încălcare a lor, toate Cabinetele să-i ceară să le respecte; 2) este vădită greutatea de a pune de acord respectul datorat autorității suverane a sultanului bazată pe legea musulmană cu menajamentele reclamate de interesele populației creștine din imperiu; populația creștină este supusă acum persecuțiilor și vexațiunilor, iar puterile europene nu pot rămîne indiferente; de aceea, se cuvine, pe de o parte, să i se atragă atenția Porții, iar pe de alt parte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
În fine, deși literatura de specialitate nu menționează explicit, așa cum există pacienți care refuză să ia în considerare medicamentele, se întîlnesc și pacienți care nu doresc să urmeze un program TCC. ținînd cont de faptul că succesul unui program TCC reclamă participarea activă, soluția pentru ultima categorie de pacienți rămîne tratamentul medicamentos. Combinarea tratamentelor medicamentoase și nemedicamentoase Nu este deloc ușor să examinăm efectele combinării tratamentelor. Orice încercare de grupare implică posibilitatea selectării unor categorii diferite (de exemplu, diverse medicamente din
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
1997; Ladouceur et al., 2000a). În plus, este posibil ca rezultatele terapiei prin relaxare ca tratament complet să se datoreze consecințelor generate de oferirea unei strategii alternative la îngrijorare, în momentul apariției stimulilor declanșatori. Cu toate acestea, deoarece mulți pacienți reclamă nivelul ridicat de tensiune și consecințele acesteia, relaxarea este o tehnică utilă, care îi ajută să-și controleze simptomele somatice. Practica regulată a exercițiilor de relaxare este întotdeauna încurajată, însă nu se recomandă ca o ședințele de tratament să fie
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de revolu?ia agriculturii care punea �n mi?care statele, �n Europa. Pentru a resorbi criză social? pe care o cuno?teau vechile societ??i occidentale, nici industria nu ap?rea că o solu?ie credibil? pe termen scurt. Unii reclamau mai cur�nd liberă circulă?ie a produselor �ntre regiuni, �ntre ??ri, pentru c? inova?iile pe care le-au cunoscut agricultură ?i comer?ul cereau o l?rgire a spa?iilor ?i a pie?elor (Necker, 1775). Aceste reac
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
-i exploateze toate poten?ialit??ile. �n acest caz, semnifică?ia pozitivismului se l?mure?te: el nu se limiteaz? nici un moment la decretarea superiorit??îi empirismului asupra ra?ionalismului (care nu trebuie confundat cu ra?ionalitatea din care se reclam? cu ț?rie) ?i nu se mul?ume?te nici s? pun? din principiu unitatea ?tiin?ei. �ntr-un mod cu totul nou, el clasific? ?tiin?ele dup? gradul lor de pozitivitate sau, dac? prefer?m, �n func?ie de capacitatea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ul a numeroase dificult??i care ?în de spargerea doctrinei. Dincolo de dezacordurile mai pu?în �n privin?a fondului c�ț a importan?ei acordate unui element �n raport cu un altul �n edificarea socialismului, to?i cei care se reclam? de la socialism consider? produc?ia bunurilor ?i a serviciilor unul dintre obiectivele esen?iale ale vie?îi �n societate care presupune muncă laolalt? ce nu se reduce la activitatea economic? desf??urat? de c?tre indivizii �n?i?i. Sociali
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
f?cut?, sociologia a fost asimilat? �?tiin?ei morale� pe care pozitivi?ții voiau s? o substituie moralei tradi?ionale. La r�ndul s?u, organicismul a ap?rut ca fiind curentul cel mai original, dar lucr?rile ce se reclamau de la el nu prezentau nici o unitate, fiecare autor dezvolt�ndu-?i ideile f?r? a se preocupă prea mult de cele ale vecinilor. A?a c? nu este deloc uimitor s? constat?m c?, �n lipsa acumul?rilor, teritoriul sociologului
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sociale (1878) III. Disputa pentru autoritate �ntre Fran?a ?i Germania (1890-1918) Na?terea sociologiei � că ?tiin?? specific? a socialului � poate fi identificat? cu u?urin??. �ntre 1890 ?i 1900, �n numeroase ??ri s�nt difuzate opere majore care se reclam? ca fiind ale ?tiin?ei sociale, apoi ale sociologiei, �n timp ce se creaz? reviste, societ??i savante, catedre �n facult??i, ?coli ?i institu?îi diverse care dau disciplinei o prim? a?ezare institu?ional?. Inso?ind aceast? mi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
s? depind? succesul s?u pe termen lung. Problemele edit?rîi sociologiei Pu?ini cercet?tori aveau o idee clar? � �n afară durkheimienilor � �n privin?a a ceea ce trebuia s? fie aceast? ?tiin?? a socialului de la care mul?i se reclamau. Publicul cu at�ț mai pu?în, chiar �n frac?iunea lui mai luminat?. Editorii �n?i?i se ar?tău circumspec?i �n fă?a unei �mode�, c?reia, �n fond, nu-i sesizau bine sensul. �ns? la sf
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1918-1920) i-au dat scrisori de noble?e fiind socotit? capital? �n revelarea raporturilor �ntre un individ ?i mediul s?u (Thomas, 1923; Znaniecki, 1936). c? majoritatea acestor lucr?ri r?m�n descriptive ?i adesea ele nici nu se reclam? de la �ecologia urban?� dec�ț pentru a accede la un statut academic. Nu este mai pu?în adev?raț �ns? c? ele caut? s? dovedeasc?, prin grijă cu care �?i situeaz? obiectul empiric �ntr-o problematic? global?, autonomizarea cercet?rîi empirice
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ce va marca o lungă perioadă de timp destinul acestei ramuri de drept. Noul Cod civil a valorificat atât achizițiile ce se constituie în constante atemporale ale oricărei reglementări de drept substanțial (norme și principii rezistente timpului), cât și normele reclamate de imperativele unui prezent dinamic, de realitățile vii, complexe, în continuă prefacere. Obiectivul prioritar, al reformării reglementărilor de drept privat, l-a constituit structurarea noului Cod civil pe o concepție monistă care presupune că, în sistemul nostru legislativ, noul Cod
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
debitor a unui scop (a unui rezultat), cum ar fi obligația de a preda un bun cert sau obligația cărăușului de a transporta marfa la locul stabilit. Obligația de mijloace (de diligență, prudență) impune debitorului numai strădania pe care o reclamă urmărirea unui anumit scop (a unui anume rezultat) fără ca însăși realizarea acestui rezultat să constituie obiectul obligației. De aceea, în măsura în care debitorul a săvârșit ceea ce era necesar pentru înfăptuirea scopului urmărit, el și-a îndeplinit obligația sa indiferent dacă acest scop
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
reglementării în art. 1202 al. 2 din Codul civil de la 1864, care prevedea că: "Nici o dovadă nu este primită împotriva prezumției legale, când legea, în puterea unei asemenea prezumții, anulează un act oarecare, sau nu dă drept de-a se reclama în judecată, afară numai de cazurile când legea a permis dovada contrarie și afară de aceea ce se va zice în privința jurământului și mărturisirii ce ar face o parte în judecată". Dispoziția reapare într-o altă formulare, în art. 328 al
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]