6,610 matches
-
Joanna Porawska și Kazimierz Jurczack, să zicem, cum îi văd acum pe Walesa, Geremek și Mazowieski? Liviu Antonesei: În mod firesc, prietenii mei, dar și foarte mulți polonezi, dintre care unii nici nu au votat cu ei!, îi privesc cu recunoștință, ca pe niște oameni care au reușit să zdruncine din rădăcini comunismul, să-l arunce la lada de gunoi a istoriei și să inițieze procesul de renaștere a Poloniei ca țară liberă și democrată, plecată deja pe drumul bunăstării. Nu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
dezvoltării regionale în România”. Pentru deosebita colaborare de care m-am bucurat pe tot parcursul cercetării, pentru satisfacția pe care mi-o oferă lucrarea de față și pentru meritul însemnat pe care îl are la desăvârșirea acesteia, exprim o profundă recunoștință pentru doamna Profesor Doctor Elisabeta Jaba, căreia doresc să-i mulțumesc. Mulțumesc celor care mi-au oferit o parte din inspirația necesară, sfaturi de mare folos, îndrumări și înțelegere, precum și celor care vor citi și vor folosi această carte pentru
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
prietenul și primul biograf al lui Leeuwenhoek, Gerard von Loon, încât în aceste contemplații și în altele el a petrecut nu mai puțin de două ceasuri, iar la plecare i a strâns mâna lui Leeuwenhoek și 1-a asigurat de recunoștința lui pentru că i-a permis să vadă niște creaturi atât de mici. Născut la Delft, în Olanda Unită, pe 24 octombrie 1632, Anton van Leeuwenhoek a fost fiul lui Philips Antonyszoon van Leeuwenhoek și al Margarethei Bel van den Berch
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
i-a fost utilă în strângerea unei averi imense. O parte a acestei averi a fost dăruită de Lais Corintului, loc cunoscut pentru numărul mare de curtezane și de prostituate de rând, pentru numărul mare de bordeluri. În semn de recunoștință, pentru generozitatea hetairei, corintenii i-au ridicat, ca amintire, o statuie. Neera (sec. IV î.H.) Celebrul orator Demostene (384-322 î.H.) a fost atras de farmecele Neerei și s-a delectat în compania ei. Înainte de a se fi remarcat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
o trezise oamenilor de rând s-a alăturat intervenția Evei Duarte care, cu popularitatea ei de vedetă radio, a creat atitudini de susținere a colonelului expulzat. În urma unei greve de guvern, colonelul a fost readus în țară. Din dragoste și recunoștință, colonelul Perón a luat-o în căsătorie, în 17 octombrie 1945. Devenită Eva Perón, prima doamnă a Argentinei s-a implicat în campania prezidențială și, având susținerea armatei și a poporului, colonelul Perón a fost ales președinte al Argentinei, în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
situații emoționante, și proslăvește o tragedie în proză după modelul teatrului shakespearian. Ah mamă ! ah fiule ! ah frate ! ah soră! Numai aceste exclamații dacă ar fi și ne dau siguranța lacrimilor; și, fără să ne mai ostenim să aflăm dacă recunoștința se aseamănă cu altele, nici dacă este țesută cu destulă justețe, ne lăsăm antrenați de emoția personajelor; căci, cu cât sunt ele mai emoționate, cu atât mai puțin ne lasă libertatea de a reflecta dacă au motiv să fie. Filosofii
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
va fi lăsat fără a primi un titlu; și la fel cum în poemul epic se spune coborârea în infern, jocurile funebre, numărul oștenilor din armată, apariția umbrei; s-ar numi, în genul dramatic, actul bănuielilor, actul furiilor, cel al recunoștinței sau al sacrificiului. Sunt mirat că Anticii nu și-au dat seama de asta: acest lucru este cu totul și cu totul pe placul lor. Dacă și-ar fi intitulat actele, ar fi făcut un serviciu celor moderni, care nu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pomi (Papirusul din Bulaq, nr. 17). Un alt imn, sculptat pe o stelă de doi frați sculptori, Horusxe "Horus" și Suti2, se adresează zeului numindu-l „mamă binefăcătoare a zeilor și a oamenilor”, cu un limbaj plin de Încredere și recunoștință care nu datorează nimic teologiei oficiale. În această direcție se formează, chiar spre sfârșitul dinastiei, cel mai cunoscut text religios din literatura egipteană, Imnul lui Aton1 - „soarele” În sens fizic, spre deosebire de Raxe "Ra", „soarele” mitologic -, care constituie „Învățătura” predicată de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Ti³mat iar din trupul ei alcătuiește cerul și pământul; apoi creează aștrii și stabilește locuințele zeilor. Tot lui Îi aparține și ideea de a crea omul și Îi Încredințează această misiune tatălui său Ea, zeul Înțelepciunii. Zeii Își exprimă toată recunoștința față de Marduk și Îi ridică prestigiosul templu din Babilon, numit Esagila „Casa/Templul care Își ridică fruntea În Înălțimi”. Zeii Îi acordă apoi oficial „domnia (asupra) zeilor” și „stăpânirea cerului și pământului”. În final, Îl preamăresc cu cele 50 de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a visului revelator obținut prin incubație. Credinciosului care doarme În interiorul sanctuarului zeul i se manifestă În formă directă sau prin diferite mijlociri și Îi dă indicații care, interpretate de personalul sacru, vor oferi Îngrijirea potrivită pentru fiecare caz. Devoțiunea și recunoștința credincioșilor, atestate de numeroasele inscripții de la Epidaur și din celelalte sanctuare ale lui Asclepios, capătă adesea În epoca elenistică forma aretalogiei sau a compoziției literare mai mult sau mai puțin răspândite care celebrează puterea vindecătoare, În sens larg mântuitoare, a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
reușită a noastră nu suntem decât medii sau, cel mult, părtași. Gândul că nu totul depinde de noi, că nu noi am hotărât în cele din urmă în privința noastră este temeiul umilității. Umilitatea este felul de a se manifesta al recunoștinței care nu are o adresă precisă. Ea este omagiul recules adus unui fond anonim, unei instanțe care, oricum am numi-o, va persista în depărtarea inaccesibilității ei. Umilitatea este reverența în fața a ceva care ne este superior altfel decât în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
cel ce comandă, ca liber, și cel ce se supune în vederea propriei lui eliberări se șterge treptat și cei doi se desfac din cercul puterii și rămân, unul în fața celuilalt, egali în libertatea lor. Mândria celui care a eliberat și recunoștința celui care a fost eliberat se întâlnesc în punctul comun al eliberării reciproce din strânsoarea relației comandă-supunere. Răspunderea celui puternic față de cel care se supune nu este însoțită decât de frica lui că nu va reuși să și piardă puterea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
profesorului N. Iorga și speranței că în secolul al XXIlea naționalismul lui cultural va fi interpretat așa cum se cuvine. Va fi astfel posibil să clădim un viitor mai bun pentru omenire. Avertisment Aș vrea în primul rînd să-mi exprim recunoștința, imposibil de transpus în cuvinte, față de familia Pippidi-Iorga; față de doamna Liliana, fiica profesorului Iorga, și față de dr. Andrei Pippidi, nepotul profesorului Iorga, pentru informațiile, ajutorul, sfaturile și vastul material documentar pe care mi l-au oferit. Pe parcursul anilor în care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1937, cînd Garda de Fier era puternică, băieții de la Cămășile Verzi au colindat pe la birouri adunînd fonduri pentru partid. Firmele evreiești le-au dat de două sau chiar de trei ori mai mulți bani decît românii. Și care a fost recunoștința?" Soția lui adăugă: "La universitate, băiatul nostru a fost aruncat pe geam și și-a fracturat coloana. Acum e într-un sanatoriu în Elveția. Fata noastră era studentă la medicină. Băieții i-au scos hainele în laborator și au bătut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
al lui Iorga). Iorga scria că "nu era loc pentru el printre învingătorii de astăzi, care sînt trădătorii de ieri". Ajuns acum conducătorul țării, Brătianu considera că Iorga era ultima persoană pe care voia să o vadă. Așa cum comenta Iorga: "Recunoștința lumii nu este ceva pe care poți conta"123. NOTE TRIUMFUL NESIGUR Vreau să cînt muzica ce-mi place mie, sau nu cînt deloc. Bismark Bismarck știa că politica este arta posibilului. Nu se putea imagina o contradicție mai mare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și pentru România au fost extraordinare. La începutul lui 1930, Iorga a întreprins o călătorie importantă: a plecat în Statele Unite, vizita durînd pînă în aprilie. Ca admirator dintotdeauna al Americii, Iorga nu a încetat niciodată să-și exprime cu emfază recunoștința față de Președintele Wilson pentru principiul autodeterminării al acestuia, care făcuse posibilă înfăptuirea României Mari. Înainte de plecarea lui Iorga, în cea mai bună tradiție a politicianismului, Vintilă Brătianu a început să-l împroaște cu noroi: Cine plătește călătoria lui Iorga?" Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
supui cuceritorilor, dar nimeni nu-i ascultă pe profitori"134. Trezirea s-a produs atunci cînd un ziarist italian, Zingarelli, cunoscut pentru grosolănia lui, l-a atacat pe Iorga în paginile ziarului "La Stampa". Zingarelli nu punea mare preț pe recunoștință, identificîndu-l clar pe Iorga cu poziția oficială a României. Bădărani de teapa lui Zingarelli sau Virgilio Gayda se remarcaseră (la ordinul personal al lui Mussolini) în galeria rezervată presei de la Liga Națiunilor huiduindu-l pe Haile Selassie în timpul discursului acestuia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să rămînă uman. Iar ceea ce este uman, indiferent de formă, trebuie să-și păstreze structura umană de bază". Iorga încheie în stilul său din trecut: "Orice observații privind detaliile, orice comentarii și orice critici le voi înregistra ca întotdeauna cu recunoștință. Dar dacă cel care prezintă (criticile) nu are educație sau maniere alese, voi trimite pe cineva să adune ce este mai bun din noroiul insultelor și (voi avea grijă) să fie folosit. Așa am procedat în trecut și așa voi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Poate că în anarhia bucureșteană se va găsi mai devreme sau mai tîrziu un glonte și pentru ucigașii lui Iorga"52. Ziarul "Popolo di Roma" (un important cotidian fascist italian) era mai interesat de justificarea "acțiunii directe" decît de exprimarea recunoștinței față de un prieten de o viață al Italiei. Deși asasinarea ar putea fi ilegală, ea poate fi justificată pe baza dreptății și a trecutului"53, comenta ziarul. Aceste crime legionare constituiau o linie de demarcație în istoria Statului Național Legionar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
astfel de compromisuri erau inevitabile. Colapsul moral și amploarea distrugerilor din 1945 Însemnau că puținul care mai rămăsese trebuia folosit ca piatră de temelie pentru viitor. Guvernele provizorii din lunile de eliberare erau aproape neputincioase. Cooperarea necondiționată (și plină de recunoștință) a elitelor economice, financiare și industriale era vitală pentru a asigura alimente, haine și combustibil unei populații neajutorate și Înfometate. Epurarea economică risca să fie contraproductivă, chiar paralizantă. Prețul plătit a fost cinismul politic: o pierdere abruptă a iluziilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
real al lui Stalin era cel din urmă - pentru el, Berlinul a fost dintotdeauna o pârghie -, dar În final a ratat ambele obiective. Nu numai că Aliații și-au menținut zona În Berlin (oarecum spre propria lor surpriză și spre recunoștința uimită a locuitorilor), dar blocada sovietică, amplificând efectul loviturii de stat de la Praga, i-a convins și mai mult de necesitatea de a crea o Germanie de Vest; Între timp, populația germană accepta treptat divizarea țării. Franța s-a alăturat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
evreii fuseseră uciși de nemți, iar nemții și ucrainenii - expulzați de ruși. Dacă Polonia era mai „poloneză” decât fusese vreodată În cursul complicatei sale istorii, era meritul Moscovei. Dar relațiile interstatale, mai ales În blocul sovietic, nu se bazau pe recunoștință sau pe lipsa acesteia. Polonia era utilă Moscovei mai ales ca zonă-tampon În calea agresiunii germane sau aliate. Era de dorit ca Polonia să devină socialistă, dar și mai important era ca ea să rămână stabilă și puternică. În schimbul calmului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Adunarea Națională a hotărât prin vot să Îi confere puteri depline. Prima sa acțiune a fost să zboare la Alger, unde pe 4 iunie a anunțat oracular, unei mulțimi entuziaste, formată din soldați care Îl aclamau și europeni plini de recunoștință:Je vous ai compris („V-am Înțeles”). Noul lider francez Îi Înțelesese Într-adevăr pe suporterii săi algerieni, chiar mai bine decât Își imaginau ei. Era foarte popular printre europenii din Algeria, care vedeau În el un salvator: la referendumul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
regele și înaltele fețe stăteau de obicei în casa episcopală când se opreau în oraș, iar vinul necesar pentru a-i trata pe aceștia cum se cuvine provenea din beciul episcopului 21. Ca mulțumire pentru ospitalitatea lui, oaspeții plini de recunoștință îi ofereau episcopului diverse daruri. Această recunoștință se putea materializa prin oferirea unui teren care să înlesnească extinderea podgoriei episcopale, sau putea fi chiar concesionarea unui drept care să faciliteze circulația și comerțul vinicol. Prim personaj al orașului, episcopul, era bineînțeles
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
în casa episcopală când se opreau în oraș, iar vinul necesar pentru a-i trata pe aceștia cum se cuvine provenea din beciul episcopului 21. Ca mulțumire pentru ospitalitatea lui, oaspeții plini de recunoștință îi ofereau episcopului diverse daruri. Această recunoștință se putea materializa prin oferirea unui teren care să înlesnească extinderea podgoriei episcopale, sau putea fi chiar concesionarea unui drept care să faciliteze circulația și comerțul vinicol. Prim personaj al orașului, episcopul, era bineînțeles considerat a fi pater vinearum (părintele podgoriilor
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]