15,122 matches
-
înainte de a primi o scrisoare entuziastă de la Charles Wilde, lectorul de la Canongate, în care îmi spunea că Scottish Arts Council îmi va subvenționa costurile de tipărire. Cu opt-nouă ani înainte apăruseră capitole în Scottish International, o revistă literară care a rezistat puțin, dar care era foarte citită, așa că nordul Angliei era mai pregătit pentru ea decît sudul. în cele din urmă am semnat un contract cu Canongate pe 20 martie 1978. î Lanark a fost publicat trei ani mai tîrziu. De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
De fiecare dată când această coordonare, sau "integrare" nu se realizează, avem de-a face cu o personalitate confuză: victimă a hiperemotivității și, în fapt, a tuturor tipurilor de nevroze. Însă, atunci când integrarea cortico-talamică s-a realizat, sistemul nervos poate rezista aproape la orice șoc. Gosseyn se opri, amintindu-și de șocul la care a fost supus, nu de multă vreme, propriul său creier. Fata îl întrebă imediat: ― Ce-i cu tine? S-a întâmplat ceva? ― N-am nimic. Și adăugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
recipiente de voiaj, din plastic. Aveau suc concentrat de portocale, cornflakes, smântână într-un borcan separat, bușeuri calde cu rinichi, cafea cu frișcă, ambalată de asemenea separat. Cinci dolari, aprecie el. Un adevărat lux pentru un cuplu care trebuia să reziste 30 de zile cu foarte puțini bani. Pe de altă parte, o fată care ar fi avut cinci dolari, în mod sigur i-ar fi dat proprietăresei, ca s-o mai adăpostească o noapte. Pe deasupra probabil că avusese și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
timp de pierdut. Nimeni nu obiectă. Gosseyn văzu degetele lui Thorson meșterind contactorul mașinii de pe masă. Degetele răsuciră în forță ceva. Se auzi un declic, urmat de un zumzet. Mai întâi nu se întâmplă nimic. Gosseyn se încordase, pregătit să reziste unui flux de energie. Dar acesta nu se manifestă. Cu o privire lipsită de viață, examina mașina. Aceasta sfârâia și zumzăia. Ca multe altele era dotată cu niște tuburi electronice speciale. Acestea erau necesare controlării vitezei motoarelor invizibile, amplificării unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
adresa lui direct. ― Gosseyn, îți vorbește Mașina. NU TE SINUCIDE! ― "Să mă sinucid. Sunt un nimeni. Toți mă urăsc. De ce să mai trăiesc?" ― GOSSEYN, NU TE SIUNCIDE. CEL DE-AL TREILEA CORP A FOST DISTRUS DE BANDĂ. GOSSEYN, NU MAI REZIST MULT! ÎN PRIMA JUMĂTATE DE ORĂ AM FOST ATINSĂ DE OBUZE CONVENȚIONALE. ACUM ÎNSĂ TRAG ÎN MINE CU TORPILE ATOMICE! BLINDAJUL MEU EXTERIOR ESTE DIN OȚEL ȘI ARE O GROSIME DE 30 DE METRI, GOSSEYN, DAR DEJA EL A FOST
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
un asemenea întuneric copleșitor, păreau a fi simple atingeri materiale percepute de o entitate fără trup. Obscuritatea deplină făcea ca orice substanță, indiferent de natura ei ― umană sau nu ― să devină o noțiune aproape lipsită de vreo semnificație. "Pot să rezist ― își spuse Gosseyn ― două săptămâni fără mâncare, trei zile fără apă." Dar tot el admise, în sinea lui, că situația nu este chiar atât de disperată, în ciuda amintirii kilometrilor de tunele cufundate în beznă. Aceasta deoarece, în mod sigur, tubul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
baza fără îndoială pe mult mai multe informații decât deținea el. O parte din scopul urmărit ― obligarea "șahistului" misterios să se demaște ― compensa într-o oarecare măsură finalul jalnic al acțiunii sale întreprinse cu atâta îndrăzneală. Se va preface că rezistă, dar se va lăsa prins imediat. Nu încape îndoială că vor urma momente neplăcute, mai ales dacă îl vor examina cu detectorul de minciuni. Era un risc, dar nu-l putea evita. Din fericire, detectoarele nu furnizau niciodată informații din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
un bici. Nimeni nu scosese nici o vorbă și totuși cuvintele îi răsunaseră atât de clar în minte, de parcă el însuși le pronunțase. "Gosseyn, plăcile de metal ale fiecărui coridor și ale fiecărei camere includ un reflector de energie prevăzut să reziste la mii de volți". Nu mai încăpea nici o îndoială. În ciuda celor spuse de Prescott în legătură cu obligativitatea stabilirii unei sincronizări până la a douăzecea zecimală între două creiere pentru a realiza efectul de telepatie, el recepta totuși gândurile altcuiva. Momentul culminant al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
neintegrați de teapa lui Thorson, care l-ar fi privit ca pe un mijloc de acaparare a puterii supreme..." Ideea redeveni confuză și în minutele care urmară fu clar că celulele își pierdeau unitatea și personalitatea. Ici, colo, probabil mai rezistau mici grupuri de celule care funcționau haotic, mase de neuroni, care formulau imaginea proprie a morții iminente. În cele din urmă, captă un ultim gând coerent: "...am descoperit baza galactică și am vizitat universul... m-am întors și am supervizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
sora ei nu dormiseră niciodată în pădure, că nu auziseră niciodată miile de crengi vuind laolaltă și de aceea... Țineam geamul cu palmele deschise, era o sticlă frumoasă, ușor curbată în afară, cu irizații sidefii. Lemnăria părea solidă, putea să reziste. Fetița gemea, voia să vomite, Maria îi sprijinea capul, nu știa ce să facă. Asta a durat un timp, n-aș putea spune cât, fetița s-a mai liniștit, „Mă duc s-o culc“, a spus Maria, a ajutat-o
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
la ea, o simțeam cum frige, ca soarele, de la distanță, cu toate că era blondă. Când m-a văzut gol, pe mal, și-a scos din lighean mâinile pline de spumă și a început să-mi facă semne. N-am putut să rezist. Mi-am pus palmele la gură și am început să-i strig, cam așa...“ și Constantin a început să strige cumplite porcării, acolo, la colțul străzii Batiștei, n-am să le repet. Am să spun doar că trecătorii, destul de rari
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
capătul acesta, care poate că era capătul celălalt, și nu voiam să alunec încă în albăstriul tubului. „Sunt cuminte“, i-am spus și am zâmbit amândoi. Simțeam cum abisul fără sfârșit al tubului încerca să mă aspire, dar izbuteam să rezist. Lângă fruntea mea, Dragoș dormea neclintit și moale. Vedeam cum genele i se lungeau și fâlfâiau în undele luminoase. „Poate că ne vedem pentru ultima oară“, i-am spus, „poate că nici nu exiști, dar tot mai am timp să
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
planului. Unu, doi, trei", numără el cu siguranță: și fără să mai aștepte, o similariză în spațiul strâmt cu formă de umră. Izbucni o flacără mai albă decât soarele. Materia obscură o absorbi fără efort. Înghiți până la ultimul watt și rezistă, tremurând puțin, dar fără probleme. Rezista. Discipolul spuse atunci: - Se pare că ajungem la un impas. Această realitate se impunea și pentru Gosseyn, prea lămurit de propriile deficiențe. Fără să arate, Gilbert Gos-seyn era ridicol de vulnerabil. O descărcare neașteptată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
cu siguranță: și fără să mai aștepte, o similariză în spațiul strâmt cu formă de umră. Izbucni o flacără mai albă decât soarele. Materia obscură o absorbi fără efort. Înghiți până la ultimul watt și rezistă, tremurând puțin, dar fără probleme. Rezista. Discipolul spuse atunci: - Se pare că ajungem la un impas. Această realitate se impunea și pentru Gosseyn, prea lămurit de propriile deficiențe. Fără să arate, Gilbert Gos-seyn era ridicol de vulnerabil. O descărcare neașteptată de la o sursă de energie nestăpânită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
de momente ca acestea. Avea un plan foarte simplu: Să rămână în această încăpere până când Enro îi va da un ordin precis. Și atunci, să refuze să se supună. Sesiză frisonul lui Ashargin la ideea acestui joc mortal. Dar Gosseyn rezistă la această slăbiciune și se gândi conștient în interesul sistemului nervos al celuilalt: "Prințe, de fiecare dată când îndeplinești un act pozitiv pentru a preveni un act negativ, se și stabilește o parte dintr-un reflex condiționat. Din suma acestor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
Deși aceasta era îndrăzneala lor, diferită de a lui, dar bazată pe faptul particular al înrudirii Patriciei cu Enro. Apoi Gosseyn se făcu critic. Această metodă prezenta aceeași lacună ca și opoziția adoptată de el în acest moment. Cum vor rezista? Gosseyn îi puse această întrebare. - Mi se pare, zise el încet, că. adoptând această atitudine voi doi vă restrângeți mult libertatea de acțiune. Poate că greșesc? - Parțial, zise Crang. În acest sistem solar, drepturile legale ale soției mele sunt aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
șaselea decant, că a fost distrusă capitala Tuul cu câteva ore în urmă de către invincibila noastră flotă. Aceasta nu este decât o victorie dintr-o listă interminabilă a celor repurtate de oamenii noștri și armele noastre asupra unui dușman care rezista cu înverșunare. Continuă lupta, amirale. Inima poporului și încrederea guvernului dumitale te însoțesc." Tuul? Gosseyn, cu ajutorul amintirilor lui Ashargin, recunoscu numele. Tuul, fortăreața celui mai puternic stat din grupul Ligii. O planetă dintr-o mie... dar eticheta de "capitală" va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
privească, ea îl rupse. - Domnilor, iată ce fac eu cu sugestiile voastre. Se ridică în picioare. Era palidă. - A venit vremea, Enro, zise, ca tu și călăii tăi să puneți capăt masacrelor astea necugetate împotriva oricărui are curajul să vă reziste. Oamenii de pe Venus și Pământ sunt inofensivi. - Inofensivi? zise involutar Rour. Dacă sunt inofensivi cum de au învins armatele noastre? Ea se întoarse spre el, cu ochii scăpărând. - Raportul declară că nu a fost o înfrângere. Că retragerea a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
să știi ce să faci. Speranțe peste tot și strivitoarea majoritate a echipajelor pentru Enro. Când era ministru de război, avusese ocazia să-și plaseze oamenii în toate pozițiile cheie. Căpitanul Free dădu din umeri. - Foarte puțini dintre noi au rezistat. Se executau oameni în stânga și-n dreapta, după cum făceau sau nu remarci, ceea ce părea să fie singurul criteriu. După un test cu detectorul de minciuni am fost plasat ca persoană dubioasă, și avertizat. Dar am fost lăsat în viață pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
despre caracterul marginal al locului. Sub schimbătorul de cale de la poarta La Chapelle, care pune în legătură bulevardele Mareșalilor, perifericul și autostrada de nord, un embrion de scuar stă pitit la adăpostul podurilor. Cîteva bănci, puțin rîvnite, o vegetație care rezistă în orice condiții. Pietonul, a cărui prezență contrastează cu peisajul, este respins de acest univers de fier și de beton, unde vehiculele în mers sînt stăpînele spațiului. Poarta La Chapelle și metroul său par foarte familiare și liniștitoare după această
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
De fiecare dată când această coordonare, sau "integrare" nu se realizează, avem de-a face cu o personalitate confuză: victimă a hiperemotivității și, în fapt, a tuturor tipurilor de nevroze. Însă, atunci când integrarea cortico-talamică s-a realizat, sistemul nervos poate rezista aproape la orice șoc. Gosseyn se opri, amintindu-și de șocul la care a fost supus, nu de multă vreme, propriul său creier. Fata îl întrebă imediat: ― Ce-i cu tine? S-a întâmplat ceva? ― N-am nimic. Și adăugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
recipiente de voiaj, din plastic. Aveau suc concentrat de portocale, cornflakes, smântână într-un borcan separat, bușeuri calde cu rinichi, cafea cu frișcă, ambalată de asemenea separat. Cinci dolari, aprecie el. Un adevărat lux pentru un cuplu care trebuia să reziste 30 de zile cu foarte puțini bani. Pe de altă parte, o fată care ar fi avut cinci dolari, în mod sigur i-ar fi dat proprietăresei, ca s-o mai adăpostească o noapte. Pe deasupra probabil că avusese și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
timp de pierdut. Nimeni nu obiectă. Gosseyn văzu degetele lui Thorson meșterind contactorul mașinii de pe masă. Degetele răsuciră în forță ceva. Se auzi un declic, urmat de un zumzet. Mai întâi nu se întâmplă nimic. Gosseyn se încordase, pregătit să reziste unui flux de energie. Dar acesta nu se manifestă. Cu o privire lipsită de viață, examina mașina. Aceasta sfârâia și zumzăia. Ca multe altele era dotată cu niște tuburi electronice speciale. Acestea erau necesare controlării vitezei motoarelor invizibile, amplificării unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
adresa lui direct. ― Gosseyn, îți vorbește Mașina. NU TE SINUCIDE! ― "Să mă sinucid. Sunt un nimeni. Toți mă urăsc. De ce să mai trăiesc?" ― GOSSEYN, NU TE SIUNCIDE. CEL DE-AL TREILEA CORP A FOST DISTRUS DE BANDĂ. GOSSEYN, NU MAI REZIST MULT! ÎN PRIMA JUMĂTATE DE ORĂ AM FOST ATINSĂ DE OBUZE CONVENȚIONALE. ACUM ÎNSĂ TRAG ÎN MINE CU TORPILE ATOMICE! BLINDAJUL MEU EXTERIOR ESTE DIN OȚEL ȘI ARE O GROSIME DE 30 DE METRI, GOSSEYN, DAR DEJA EL A FOST
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
un asemenea întuneric copleșitor, păreau a fi simple atingeri materiale percepute de o entitate fără trup. Obscuritatea deplină făcea ca orice substanță, indiferent de natura ei ― umană sau nu ― să devină o noțiune aproape lipsită de vreo semnificație. "Pot să rezist ― își spuse Gosseyn ― două săptămâni fără mâncare, trei zile fără apă." Dar tot el admise, în sinea lui, că situația nu este chiar atât de disperată, în ciuda amintirii kilometrilor de tunele cufundate în beznă. Aceasta deoarece, în mod sigur, tubul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]