6,863 matches
-
o propagandă dușmănoasă în legătură cu această vizită. Toate unitățile pe a căror zonă de responsabilitate se găsesc aeroporturi organizate sau câmpuri de aterizare, folosite de aviația sanitară și utilitară, vor controla măsurile de asigurare a aeronavelor de toate tipurile și respectarea riguroasă a normelor care reglementează condițiile de efectuare a zborurilor. II.SARCINI SPECIFICE UNITĂȚILOR 1.Inspectoratul General al Miliției, prin unitățile și formațiunile subordonate, va intensifica măsurile specifice pentru asigurarea ordinii și liniștii publice, apărarea avutului obștesc și personal, prevenirea unor
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
din partea elementelor parazitare sau cu manifestări antisociale. În acest scop, prin unitățile de specialitate va acționa pentru: -intensificarea măsurilor de apărare a avutului obștesc, activizarea măsurilor de prevenire a faptelor antisociale, de depistare și prindere a infractorilor; -asigurarea unui control riguros și o prezență activă în toate locurile publice și la obiectivele care ar putea constitui obiect al unor acțiuni de anarhie și dezordine, a unor acte cu caracter extremist ori de tulburare în orice mod a ordinii și liniștii publice
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
măsurilor de prevenire a faptelor antisociale, de depistare și prindere a infractorilor; b.controlul sistematic al stării de legalitate și ordine în obiectivele economice, în mod deosebit în cele ce fac obiectul Decretului nr. 400/1981; c.asigurarea unui control riguros și o prezență activă în toate locurile publice și la obiectivele care ar putea constitui obiect al unor acțiuni de anarhie și dezordine, a unor acte cu caracter extremist ori de tulburare în orice mod a ordinii și liniștii publice
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cadrele de evidența populației și pază-ordine vor organiza controale la unitățile hoteliere unde vor fi cazați delegații, precum și în imobilele din apropierea obiectivelor unde se vor desfășura activitățile prevăzute. Prin unitățile de miliție teritoriale va lua măsuri de asigurarea unui control riguros și permanent asupra tuturor persoanelor suspecte care prezintă interes pentru acțiune, prevenind orice încercări de deplasare a acestora spre Capitală. III. MĂSURI PENTRU COMANDAMENTELE DE ARMĂ 8. Comandamentul trupelor de securitate și Comandamentul pompierilor vor acționa pentru executarea ireproșabilă a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
acțiuni, asigurându-se măsuri ferme de prevenire în locurile, mediile și obiectivele din competență, pentru zădărnicirea oricăror fapte, fenomene sau manifestări negative de natură a afecta în orice mod, securitatea și ordinea de drept. 2.Se va face o selecție riguroasă a elementelor din baza de lucru, pe toate liniile de muncă, asigurându-se controlul preventiv asupra persoanelor potențial periculoase, iar cele predispuse sau cu intenții de tulburare a activităților planificate, vor fi date în răspundere nominală. 3.În toate municipiile
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ca generalizare a unor experiențe practice, pe baza unor studii empirice. Cu toate acestea, multe astfel de studii au fost realizate fără un cadru (referențial) teoretic, după cum multe teoretizări au fost făcute fără un suport empiric; or, realizarea de cercetări riguroase care să ducă la construcții teoretice presupune simbioza dintre aceste două planuri. În educația adulților, G. Foley (2004) distinge între teoriile formale și teoriile informale. Teoriile formale sunt corpusuri de cunoștințe organizate și codificate, pe baza cărora disciplinele își afirmă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
anumită problemă identificată. Așadar, cunoașterea este obiectivă, poate fi verificată empiric, în realitatea concretă. Aplicată în educația adulților, această abordare a dus, de exemplu, la elaborarea de „reguli” asupra predării, în urma unor observări și experimentări sistematice. Abordarea științifică se vrea riguroasă și orientată practic (în sensul că dă indicații de acțiune); - paradigma interpretativă (numită uneori comunicativă sau umanistă), care vede cunoașterea ca fiind subiectivă și construită social, pornind de la asumpția că indivizi diferiți înțeleg lumea în mod diferit. Interpretativiștii consideră că
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Skinner etc., explică învățarea ca pe un set de răspunsuri condiționate de stimulii externi, scopul educației fiind de a oferi stimulii care să dezvolte comportamente adecvate, dezirabile social. Aceasta a dus la dezvoltarea practicilor educaționale care presupuneau un design instrucțional riguros, cu obiective clar stabilite în termeni demanifestări comportamentale, procesul instructiv-educativ fiind detaliat programat. În educația vocațională, s-a mers mult în direcția achiziționării de deprinderi tehnice pe această idee. Orientarea cognitivistă (gestaltistă) vede învățarea ca fiind determinată de structura cognitivă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
inteligențe pragmatice (care se bazează pe învățarea socială) și care este în ascensiune pe toată durata maturității. Chiar dacă problema modului în care se configurează inteligența la vârsta adultă medie este mult frământată, inferența care se impune este aceea că descifrarea riguroasă și pertinentă a ei reclamă cu fermitate elaborarea unor probe special destinate acestei vârste. Referitor la capacitatea de învățare și, mai ales, la ritmul acesteia, notabilitățile domeniului subscriu la constatarea că aceasta declină odată cu trecerea anilor. Pentru a disipa orice
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
metode de identificare a cunoștințelor anterioare ale participanților, metode de identificare a intereselor de învățare ale participanților, proiectarea situațiilor introductive, însușirea materialelor de predare deja existente sau crearea altora noi, alternarea activităților de grup cu cele frontale sau individuale, planificarea riguroasă a timpului, utilizarea aparaturii, evaluarea progresului în învățare (Siebert, 1997). Demersul de proiectare este complex și tocmai de aceea se recomandă realizarea sa în echipe de experți, în funcție de scopul, formatul, conținutul activităților de formare. Aceste echipe pot fi alcătuite din
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mutuală frecventă, suprapunerea „oricum” și „oricât” a repertoriul de semne ale formatorului cu cel al cursantului adult sau mai ales cele ale cursanților adulți, între ei, nu asigură însă, de la sine, eficiența actelor comunicaționale respective, pentru că nu asigură întotdeauna o riguroasă rezonanță comunicativă. Și aceasta pentru că zona comună a celor două repertorii de semne „adulte” (de așteptat fecundă și germinativă pentru o autentică intercomunicare), obținută însă spontan, la întâmplare, poate implica în mod nefericit tocmai subzone „diluate” din „vocabularul activ” ori
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ca generalizare a unor experiențe practice, pe baza unor studii empirice. Cu toate acestea, multe astfel de studii au fost realizate fără un cadru (referențial) teoretic, după cum multe teoretizări au fost făcute fără un suport empiric; or, realizarea de cercetări riguroase care să ducă la construcții teoretice presupune simbioza dintre aceste două planuri. În educația adulților, G. Foley (2004) distinge între teoriile formale și teoriile informale. Teoriile formale sunt corpusuri de cunoștințe organizate și codificate, pe baza cărora disciplinele își afirmă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
anumită problemă identificată. Așadar, cunoașterea este obiectivă, poate fi verificată empiric, în realitatea concretă. Aplicată în educația adulților, această abordare a dus, de exemplu, la elaborarea de „reguli” asupra predării, în urma unor observări și experimentări sistematice. Abordarea științifică se vrea riguroasă și orientată practic (în sensul că dă indicații de acțiune); - paradigma interpretativă (numită uneori comunicativă sau umanistă), care vede cunoașterea ca fiind subiectivă și construită social, pornind de la asumpția că indivizi diferiți înțeleg lumea în mod diferit. Interpretativiștii consideră că
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Skinner etc., explică învățarea ca pe un set de răspunsuri condiționate de stimulii externi, scopul educației fiind de a oferi stimulii care să dezvolte comportamente adecvate, dezirabile social. Aceasta a dus la dezvoltarea practicilor educaționale care presupuneau un design instrucțional riguros, cu obiective clar stabilite în termeni demanifestări comportamentale, procesul instructiv-educativ fiind detaliat programat. În educația vocațională, s-a mers mult în direcția achiziționării de deprinderi tehnice pe această idee. Orientarea cognitivistă (gestaltistă) vede învățarea ca fiind determinată de structura cognitivă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
inteligențe pragmatice (care se bazează pe învățarea socială) și care este în ascensiune pe toată durata maturității. Chiar dacă problema modului în care se configurează inteligența la vârsta adultă medie este mult frământată, inferența care se impune este aceea că descifrarea riguroasă și pertinentă a ei reclamă cu fermitate elaborarea unor probe special destinate acestei vârste. Referitor la capacitatea de învățare și, mai ales, la ritmul acesteia, notabilitățile domeniului subscriu la constatarea că aceasta declină odată cu trecerea anilor. Pentru a disipa orice
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
metode de identificare a cunoștințelor anterioare ale participanților, metode de identificare a intereselor de învățare ale participanților, proiectarea situațiilor introductive, însușirea materialelor de predare deja existente sau crearea altora noi, alternarea activităților de grup cu cele frontale sau individuale, planificarea riguroasă a timpului, utilizarea aparaturii, evaluarea progresului în învățare (Siebert, 1997). Demersul de proiectare este complex și tocmai de aceea se recomandă realizarea sa în echipe de experți, în funcție de scopul, formatul, conținutul activităților de formare. Aceste echipe pot fi alcătuite din
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mutuală frecventă, suprapunerea „oricum” și „oricât” a repertoriul de semne ale formatorului cu cel al cursantului adult sau mai ales cele ale cursanților adulți, între ei, nu asigură însă, de la sine, eficiența actelor comunicaționale respective, pentru că nu asigură întotdeauna o riguroasă rezonanță comunicativă. Și aceasta pentru că zona comună a celor două repertorii de semne „adulte” (de așteptat fecundă și germinativă pentru o autentică intercomunicare), obținută însă spontan, la întâmplare, poate implica în mod nefericit tocmai subzone „diluate” din „vocabularul activ” ori
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
faza ei inițială, e de factură eseistică. Are drept scop descoperirea și extragerea unor teme cu aderență imediată la preocupările și sensibilitatea spectatorilor. O altă etapă constă în conceperea și elaborarea formei ca act de identitate al spectacolului. Inventive și riguroase, toate spectacolele lui Alexa Visarion, din punct de vedere al formei, nu se confundă cu ficțiunea dramaturgică, deși o radiografiază cu transparență, fără să o complice sau obscurizeze printr-un barochism imaginar excesiv, ci au o ficțiune a lor, distinctă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de insidioasă teroare în care se desfășoară dialogul-luptă dintre procuror și anchetator. Regizorul a condus cu fermitate pe actorii tineri și cu maximă consecvență pe cei mai vârstnici, obținând un joc omogen, de performanță în prim-plan, și de corectitudine riguroasă în fundal: Ștefan Sileanu (Procurorul) confirmă că, atunci când e condus de un regizor care știe exact ce vrea să obțină, poate desfășura un joc de forță și inteligență dublat de emoție. Liviu Rozorea vine la această nouă întâlnire cu Alexa
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
În acest rămășag Visarion mai mizează și pe marele său talent de a lucra cu reputați actori de teatru, capabili de a intui firescul cerut filmării. Vasile Lazăr devine în interpretarea lui Ovidiu Iuliu Moldovan un arhetip al generației sale. Rigurosul autocontrol al actorului operează cenzorial fiecare trăire, protejând adâncul personajului de orice privire indiscretă. Alura conferită lui exprimă forță, personalitate, vitalitate, virilitate. Filmat de aproape, în prim-planuri îndrăznețe Ovidiu Iuliu se lasă iscodit de privirea contemporanilor dar niciodată descoperit
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
împreună cu colegii mei "Societatea Creatorilor de Cinema" din cadrul Uniunii Cineaștilor. Ea este condusă de Mircea Daneliuc-președinte, având ca vicepreședinți pe Stere Gulea și Petre Sălcudeanu. Inițiată de câțiva dintre colegii mei, această societate își propune o selecție după criterii artistice riguroase. Ea nu se conturează ca o frondă față de Uniunea Cineaștilor, ci își caută un drum propriu, specific creației filmului de ficțiune. Bineînțeles că orice idee minunată poate fi distrusă de lipsa de experiență a oamenilor, de incapacitatea lor de a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
relaxare și cele sugestive nu trebuie ignorate, la acest capitol. Explicația este relativ ușor de formulat, căci influența gândurilor asupra stării corpului nostru are vechi și multiple dovezi, recent confirmate de cercetătorul japonez dr. Masaru Emoto (2005), care după o riguroasă și îndelungată muncă de laborator a demonstrat cum forma și dimensiunea cristalelor de apă (adică a celui mai răspândit element din compoziția trupului nostru și a planetei Pământ) diferă în funcție de ideile și emoțiile care se exercită asupra lor, indiferent de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
le au obținut prin diminuarea anxietății, îmbogățirea gamei de emoții pozitive și creșterea imunității organismului. La rândul său, P. Ekman, reputat profesor și doctor în psihologie, la Facultatea de Medicină a Universității California din San Francisco a constatat, prin mijloace riguroase de laborator, că utilizarea obstinantă a meditației, sporește capacitatea individului respectiv de a depista semnificația unor expresii faciale (prezentate într-un ritm alert de imagini), ceea ce implicit sugerează că a fost stimulată și capacitatea lui empatică. în plus, cercetările lui
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
credeam că există o viață după moarte. Acum însă cred într-o astfel de viață, dincolo de orice umbră de îndoială”. Prin contribuțiile concertate ale tanatologiei, psihologiei transpersonale, biologiei moleculare, fizicii cuantice etc. s-au sedimentat o serie de argumente, din ce în ce mai riguroase din punct de vedere metodologic, care atestă că moartea nu înseamnă distrugere integrală, neantizare, deoarece spiritul uman supraviețuiește corpului. Desigur nu vom invoca exhaustiv aceste dovezi (amplu ilustrate în literatura de specialitate), ci vom proceda la decuparea celor mai importante
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
medicamente și pentru eliberarea de acte doveditoare). Ca punct de plecare, există două modalități complementare de a ne adresa problemei plăților informale: - diminuarea motivației pacienților de a face plăți informale, precum și a cadrelor medicale de a le primi; - un sistem riguros de urmărire și pedepsire a unor astfel de plăți. O probabilitate mare a pedepsei va duce la scăderea motivației de a face/primi plăți informale. O parte a diminuării motivației pentru plăți informale o constituie creșterea finanțării pentru sectorul de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]