6,816 matches
-
În Domina bona) ca fiind caracteristică pentru scriitorul român. La Alecsandri latura decorativă a lucrurilor nu este niciodată ignorată. Templul său este Îmbrăcat În lumini de intensități diferite. Universul În totalitate este valorizat acum prin capacitatea lui de a produce strălucire. Luna luminează ca un far tainic tabloul măreț, fantastic. Soarele este, Într-o oră a zilei, „rotund și palid”, apoi, cînd ninsoarea Încetează, „doritul soare” apare și „strălucește și desmiardă oceanul de ninsoare”. Plopii pierduți În clăbuci albi de fum
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nuanțează această pregătire pentru facere. O vastă figură a fecundității se profilează: lumina devine caldă, cîmpia scoate aburi, pîraiele se umflă, mugurii se desfac, lunca „clocotește” de seve regeneratoare. Elementele materiale nu-și pierd, În acest obscur proces al creației, strălucirea și limpiditatea: pîraiele sînt „cristaline”, aerul e „viu și proaspăt”, „valuri limpide de aer” trec deasupra luncii, iarba coaptă, mustoasă, „strălucește”, norii sînt „albi, ușori, mărunți”. O furtună pe cerul primăverii se aude ca o „veselă fanfară” (Tunetul), natura, În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
indică o preferință, un atașament, o asumare revelatoare. Din cîteva detalii (aerul viu și proaspăt, valurile limpide din văzduh, nourii ușori, albi) am putea la rigoare deduce un simț al volatilității, lîngă acela, mai substanțial liric, al transparenței și al strălucirii. Materia respiră prin aburii calzi ce se pierd În văzduh. Lumina plutește peste pămîntul reîntinerit, rouă se evaporă, peste lucruri calde, Încă o dată, „un rîu falnic de lumină”. Matinalul din natură (primăvara Însăși fiind o dimineață a naturii) este văzut
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ușor... Cele opt părți ale poemului au o desfășurare epică prin alternanță. După visul nesăbuit al craiului leșesc urmează prezentarea oștilor, cu insistență asupra simbolismului genealogiei („Toporski veteranul ce poartă barbă albă”, „Zeiusko neîmpăcatul”, „Biela cel nalt”, Gorow și Zablatovski...). Strălucirea personalității este completată de strălucirea armurii. Alecsandri exagerează aceste semne exterioare ale trufiei pentru a pune, prin contrast, În valoare eroismul simplu al taberei românești. Eminescu nu procedează altfel În același fel În Scrisoarea a III-a. Urmează al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
poemului au o desfășurare epică prin alternanță. După visul nesăbuit al craiului leșesc urmează prezentarea oștilor, cu insistență asupra simbolismului genealogiei („Toporski veteranul ce poartă barbă albă”, „Zeiusko neîmpăcatul”, „Biela cel nalt”, Gorow și Zablatovski...). Strălucirea personalității este completată de strălucirea armurii. Alecsandri exagerează aceste semne exterioare ale trufiei pentru a pune, prin contrast, În valoare eroismul simplu al taberei românești. Eminescu nu procedează altfel În același fel În Scrisoarea a III-a. Urmează al doilea termen al ecuației (Țara În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
robi vor fi În țară, dar vecinie nu stăpîni! Decît Moldova-n lanțuri, mai bine ștearsă fie, Decît o viață moartă, mai bine-o moarte vie!” Discursul folosește aproape toate formele retoricii. Lipsește doar invectiva, pe care o utilizează cu strălucire, În astfel de cazuri, Eminescu. Alecsandri o Înlocuiește cu moralismul lui grav. Eticismul sever și grandios stă și la baza poemelor ocazionale din Ostașii noștri. Modelul era mai vechi (Sentinela romană, Deșteptarea României), În spiritul și cu mijloacele lirice ale
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În care se Încorporează spiritul celest. În nemilostiva Catinca trăiesc toate aceste elemente, cruzimea, răceala ei o plasează În categoria divinităților fecioare născute din tîmpla unui zeu: „Iar, de ești din cer zidire Cu fire dumnezeiască Și porți a ta strălucire Supt sîmțîrea Îngerească...” Duhul altei femei, Casandra, legiuiește pravile morale, Marioara - „minune [a] lumii” - are darul de sus de a scoate „de la moarte”, cu alte cuvinte: de a Învia pe cel ucis de iubire. Într-o alegorie (Visul Antonului) apare
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Îi oferă, atunci, moartea ca semn de iubire și slavă: „Primești a mea moarte?”... CÎnd, În fine, Catinca se arată milostivă, cerurile se deschid, universul strălucește și omul Îndrăgostit uită să mai moară: „Puteri cerești, Îngeri, soare ............................................... Ce-arătați ca strălucire...” De la Casandra așteaptă cu răbdare aceeași decizie de milostivire (Nume). Altei femei, nenumite, Îi recomandă: „...ori te schimbă În fire Ori fii cu milostivire”.... Însă de regulă femeia arată neîndurare, plecăciunile rămîn fără ecou și, forțînd nota, Îndrăgostitul flutură steagul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nr. 2 sunt prezentate variațiile lunare ale temperaturii in anul 2005, evidențiindu-se temperatura maximă înregistrată în luna iulie (360C) iar temperatura minimă a fost înregistrată în luna februarie (-100C). Umiditatea relativă a aerului este de 70% iar durata de strălucire a soarelui este de 46%. În tabelul nr. 2 este prezentată suma precipitațiilor în anul 2005 în orașul Iași, iar din figura nr. 3 care prezintă variațiile precipitațiilor reiese că, precipitații abundente au fost înregistrate în luna mai iar precipitații
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Năvodari, Mamaia, Constanța, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costinești, Olimp, Neptun, Jupiter, Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai, Vama Veche. Climatul este propice dezvoltării unui sezon turistic prelungit (mai -septembrie), acest sector românesc fiind caracterizat printr-o durată mare de strălucire a soarelui, număr mare de zile senine și precipitații medii anuale reduse cantitativ. Poarta de intrare în litoralul românesc este orașul Constanța, care s-a dezvoltat din colonia grecească Tomis, fondată în secolul 6 î.Hr. Orașul este un important centru
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
mărite popoare ale Europei vom fi. Aspirația spre culturalizare este organică Iluminismului românesc și ea impune tuturor țărilor românești ca punct esențial de program: Să îmbrățoșeze cu cea mai desăvârșită sârguință întâi învățăturile de tot feliul, care acestea aduc luminarea, strălucirea, lauda și toate îmbunătățirile la un neam, carele voiește să fie în numărul neamurilor celor luminate și mărite, iară nu să voiască a să vedea în veci cufundați în întunerecul neștiințelor și în lațurile ticăloșii. Mișcat de același impuls pedagogic
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
orândui după modelul Academiilor europene. În acest curent de emulație se resimte, fără îndoială, influența Academiei grecești din București. Colonia elenă întreține de altfel în străinătate bursieri, care, după ce se vor reîntoarce de la studii, vor da o și mai mare strălucire școlii: Dacă nu să ambiționeze întâietatea, dar măcar să se așeze alături cu cele mai faimoase Universități ale Europei. Iluminiștii români urmăreau obiective identice. Gh. Asachi dorea un învățământ la nivel european. prin Regulamentul organic, școlile naționale sunt așezate pe același
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
la această dată, chiar dacă numai fugitiv și într-o formă embrionară, teoria era pe deplin constituită în spiritul și chiar în litera sa. Maiorescu n-a făcut în fond altceva decât s-o reia, să-i dea sistematizare, prestigiu și strălucire polemică. Meritele sale nu sunt știrbite prin proiectarea concepțiilor sale pe un fundal ideologic mai larg, anterior, în perspectivă istorică. Ce reprezintă în esență această teorie a formelor fără fond în vechea noastră ideologie? Nimic altceva decât chintesența criticii adaptării
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Langues Orientales Vivantes din Paris (1959 - 1962); * Rector al Institutului Pedagogic din Suceava (1962 - 1965); Șeful Catedrei de Literatură Română și Comparată (1963 - 1983); * Director al revistei „Cronica“ (1966 - 1970); * A participat la numeroase manifestări științifice în țară, și cu strălucire, la reuniuni științifice în străinătate: Franța, Italia, Polonia, Belgia, Marea Britanie, Elveția, Olanda, Austria, Cehoslovacia, Grecia, Germania, Turcia, Rusia, Mexic, S.U.A.; * Din 1990 până la trecerea în neființă, a participat la reuniunile literar-știintifice ale Iașului, precum și întâlnirile din mai toate orașele Moldovei
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
1985; a îndrumat elevi la faza județeană a concursurilor școlare, care au obșinut rezultate. Profesorul, Herghelegiu Gheorghe, a fost o figură remarcabilă a învățământului pășcănean,cu merite deosebite, cu generații de excepție pe care le-a șlefuit,dându-le o strălucire aparte. Pentru noi, generația ’80 a fost o șansă să-l avem ca profesor și un punct de sprijin în acele vremuri tulburi. Un om modest, corect, exigent (nu te ierta dacă nu îți făceai datoria), bun profesionist...lecții clare
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
un afectiv, dar și un ironic, iar ironia o îndreaptă spre sine ca și spre alții, textul critic fiind, nu de puține ori, subiacent polemic. Toate aceste trăsături se exprimă nespectaculos, într-o frază aparent ternă, prin mici inflexiuni, prin străluciri mărunte care pot încânta. Ele sunt reunite sub arcul unei inteligențe remarcabile și al unei adânci sensibilități. Din păcate, după plecarea din țară, frecvența scrierilor lui R. a scăzut. Cea mai importantă carte a sa, cea despre Gogol, a fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
fără rezerve, poporului muncitor, fără să păstreze În fundul strofelor lui de nou trubadur, amărăciunea izolării intime, caracteristică multora din strămoșii lui, baladiști de „castel”. Bucuria lui e azi total eliberată În chiot, cum face Dan Deșliu: «Înainte să-i laud strălucirile-n cânt, Înainte să-mi chiui bucuriile-n strună, zăbovesc o frântură, Încercând să frământ amintirea vechimii de venin și minciunăă». Amintirea vechimii de venin și minciună» este În adevăr „frământată” și urmărită În toată sluțenia ei tiranică. Stoarcerea poporului
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ale anilor ’70, în special de structuralism, cele două lucrări, elaborate la Paris sub îndrumarea profesorului Alain Guillermou, încearcă să surprindă esența ultimă a artei poetice la Mihai Eminescu și Lucian Blaga. Dacă studiul dedicat poetului național nu depășește - în pofida strălucirii sale - un anume tehnicism, cantonându-se într-o cercetare limitativă a metricii și ritmicii, pentru a percepe astfel „arhitectura interioară” a creației eminesciene, lucrarea despre Lucian Blaga constituie una dintre cele mai profunde analize dedicate operei acestuia. Familiarizat deopotrivă cu filosofia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285635_a_286964]
-
stimulului”, ce se referă la intensitatea stimulului, a fost folosită pentru elucidare (decodificarea stimulului). Cu creșterea clarității, TR general este mai scurt, această schimbare este atribuită creșterii în viteză a procesării din etapa identificării stimulului. O variabilă numită ,,intensitatea stimulului” (strălucirea unui stimul luminos ori tăria unui stimul de sunet ), afectează decodificarea în aceste sarcini a TR. Tipul Recunoașterii În activitatea practică, stimulii intrați în sistem sunt rareori grupați, așa cum sunt în sarcinile RT, iar noi trebuie să ne obișnuim să
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
în care ea este confruntată cu lumi noi pe care tocmai le-a descoperit. Apoi Franța s-a răspîndit ea însăși prin oamenii săi sau prin ideile sale în Europa și în lume, prin participarea sa la marile descoperiri, prin strălucirea limbii și literaturii sale în epoca clasică, a ideilor sale în secolul Luminilor, prin răsunetul Revoluției franceze și al principiilor de libertate, de egalitate și de fraternitate, prin întinderea colonizării făcute din umbre și lumini, prin influența savanților, a scriitorilor
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Constantin, creștinismul pătrunde în orașele Galiei. Organizarea sa se calchiază pe cadrul politic existent. *Episcopul este ales de comunitatea creștină din castelul principal al cetății și, în multe cazuri, limitele vechilor cetăți vor servi drept cadru viitoarelor dioceze ecleziastice. Prin strălucirea sa, episcopul de la Poitiers, Sfîntul Hilaire, domină viața religioasă a epocii sale. Trebuie să-i alăturăm cealaltă mare figură a creștinismului galic, Sfîntul Martin (document 2, p.81-82), fost soldat care i se alătură lui Hilaire și fondează pe la 360
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
o simbolizează încoronarea imperială a lui Carol cel Mare în anul 800. Astfel sînt fixate în secolul al IX-lea cele trei componente ale lumii medievale: Imperiul Bizantin, Islamul și creștinătatea latină. Dar, față de primele două, care cunosc o mare strălucire, cea de-a treia arată ca o lume subdezvoltată. Aceasta explică fără îndoială dificultățile marelui Imperiu franc care, la mai puțin de 30 de ani de la moartea fondatorului său (814) este împărțit între nepoții săi prin tratatul de la Verdun în
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la puritatea primitivă după regula sfîntului Benedict, punînd accentul pe sărăcie și pe fuga de lume, cu ctitoria de la Cîteaux, în Burgundia, în 1098. Reușita cistercienilor este legată în același timp de o inserare perfectă în spiritualitatea timpului și de strălucirea personalității Sfîntului Bernard, din 1112 pînă în 1153. La moartea sa, ordinul numără 343 de mănăstiri, și 530 în 1200. Astfel desprinsă de lumea laică, această Biserică purificată se consacră și poate pentru prima dată în profunzime creștinării societății: operă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
foarte mare, ceea ce este un indiciu al îmbogățirii țărănimii. 11. Marele regat capețian (1180-1328) Între 1180 și 1328 și mai ales sub domniile lui Filip August, Ludovic cel Sfînt și Filip cel Frumos, regatul capețian atinge apogeul, apogeu dat de strălucirea pesonalității regilor, de buna funcționare a instituțiilor, de dinamismul economiei în ciuda sufocării care se manifestă spre sfîrșitul perioadei și de avîntul cultural care face ca întregul Occident să urmeze exemplul civilizației franceze. Secolul al XIII-lea reprezintă apogeul în sensul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Lagny, Bar-sur-Aube devin piața permanentă a Occidentului. Marea epocă a tîrgurilor din Champagne este secolul al XIII-lea, dar, puțin cîte puțin, comerțul cu mărfuri este subminat de comerțul cu argint, foarte legat de mediul bancherilor și al *trocherilor parizieni. Strălucirea franceză Civilizația franceză. Secolul al XIII-lea, așa cum mai tîrziu secolul XVIII-lea, este o mare epocă de strălucire a civilizației franceze. Dintre toate domeniile în care s-a manifestat această strălucire am putea începe cu cel al idealului cavalerului
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]