8,805 matches
-
picioare sfioasă, ca la fotograf, încercând fără succes să-și ascundă sânii rotunzi, în planul secund David al lui Michelangelo într-o cu totul altă poziție decât cea cunoscută pe soclu, dar tot David al lui Michelangelo rămâne, efectul e straniu, auriul stins din nudul femeii într-un contrast fascinant cu albul strălucitor al statuii, am consimțit cu greu să-i vând lui Boris acest al treilea tablou, numai afurisita nevoie de bani, trebuie să ajung la Paris! 21 februarie, Paris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
brățări de piele împletită, veste de piele cu franjuri, un instrument muzical ciudat, făcut probabil din trunchiul mai subțire al unui copac scobit pe dinlăuntru și astupat la ambele capete, scuturat sau întors cu susul în jos scoate un sunet straniu de revărsări de ape, mai dulce sau mai clocotitoare după cum, diverse semințe sunt în interior, îmi explică Marius, semințe uscate, de diferite mărimi și cum se lovesc de pereții inegali, sunt hotărât să cumpăr acest instrument, în coșul de nuiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Flori multicolore împodobeau poienița cu iarbă verde ca smaraldul, iar cântecul mierlei și al privighetorii se auzea pretutindeni și te fermeca. După o vreme de admirație, un sunet prelung se auzi de nicăieri. Am luat-o la fugă prin pădurea stranie, până ce am ajuns în vârful unui munte, pe stâncării. Acolo, o pasăre cu pene ca spuma laptelui, de o frumusețe neimaginată a venit din depărtare. S-a așezat lângă mine și a stat așa în tăcere, până ce soarele, coborând pe
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
împodobite cu diamante. Deodată am tresărit. Nu știu de unde a apărut un slujitor îmbrăcat în straie albe. M-a întrebat ce caut acolo, iar eu iam răspuns că m-am rătăcit și că aș vrea să cunosc stăpânul acelui palat straniu. Dintr-o altă încăpere s-a auzit un glas care m-a poftit la masă. Era prințul, care era așezat la o masă lungă, aflată în mijlocul sălii. În fața lui era prințesa pe care o sorbea din ochi de dragă ce
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
ce îi era. Mi-au spus că pot rămâne acolo cât vreau eu. I-am refuzat politicos, gândindu-mă la mama care ar fi fost îngrijorată. M-am trezit brusc în camera mea și m-am gândit la visul acela straniu pe care l-am avut. Am alergat la mama și i-am povestit totul. File rupte Ilinca Pricop O zi toridă de vară. Fugim de arșița soarelui la umbra copacilor de pe aleile răcoroase din Parcul Copou. Acolo, împreună cu alți copii
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
file. Povestea mi se părea cunoscută. De asemeni și personajul Nemo. Bucuroasă, am scos filele găsite din sertar. Erau de acolo, le-am lipit cu grijă la loc bucuroasă că am salvat cartea și am citit întreaga poveste. Ce întâmplare stranie! Un vis neobișnuit Andreea Prisacariu Într-o zi frumoasă de primavară, am ieșit afară că să mă joc cu Toto, animăluțul meu preferat. Ne jucam cu mingea cea roșie pe care el o adoră. Eu o aruncam departe și Toto
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
printre ele. Lesbiana din spatele barului îmi turnă o cinzeacă de whisky și mi-o puse în față. — Ești de la Controlul Băuturilor Alcoolice? mă întrebă ea. Avea ochi sfredelitori, deschiși la culoare. Lucirea neonului îi făcea să pară aproape translucizi. Aveam strania senzație că-mi citește gândurile pe care le-am avut pe drum. Am dat pe gât băutura și i-am răspuns: — LAPD. De la Omucideri. Nu prea suntem în jurisdicția ta, dar cine-a mierlit-o? M-am scotocit după fotografia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
în glezna mea chiar când voiam să destind atmosfera cu o glumă. Ramona Sprague luă o îmbucătură, o mestecă delicat, apoi mă întrebă: — Știați că Ramona Boulevard a fost numit după mine, domnule Bleichert? În timp ce rosti cuvintele cu o demnitate stranie, chipul schimonosit al femeii deveni cumva vâscos. — Nu, doamnă Sprague, n-am știut. Am crezut că a fost numit după sărbătoare. — Eu am fost botezată cu numele sărbătorii, preciză ea. Când Emmett m-a luat de nevastă pentru banii tatălui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Erau niște mici spectacole, cu fetele îmbrăcate în salopete și costume de animale. Le lăsam pe Linda și Carol să participe, deși știam că Ramona e ușor dezechilibrată psihic. Când fetele au crescut - adică în adolescența lor -, spectacolele au devenit stranii. Ramona și Maddy se pricepeau la machiaj, iar Ramona punea în scenă niște... piese care reconstituiau aventurile lui Emmett și ale prietenului lui Georgie Tilden în timpul Primului Război Mondial. Așa că-i punea pe copii să poarte kilt-uri ostășești, le pudra fețele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
că este însărcinată... Ei bine, am fost de acord. Caporalul Dulange a așteptat pe hol, iar eu i-am luat pulsul și tensiunea drăguței de Beth și i-am spus că, într-adevăr, e însărcinată. Răspunsul ei a fost ușor straniu: părea în același timp tristă și ușurată. După părerea mea, avea nevoie de un motiv ca să-și justifice promiscuitatea evidentă, iar copilul exact asta-i oferea. Am oftat. — Iar când moartea ei a ajuns pe prima pagină a ziarelor, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
că el n-avea o halbă frumușică de Dark Island, ci un pahar mare de Sémillon Chardonnay lângă somonul său În crustă. Logan Îl privi pe reporter sorbind delicat din vin și zâmbi. Ca să fie sincer, Miller era un ins straniu. Lui Logan Începuse să-i placă. Chiar dacă trecuse la mustață de concedierea inspectorului Insch. Hainele și vinul și croasantele și bijuteriile masive din aur erau un element În plus la pantomimă. Logan așteptă ca repoterul să aibă gura plină cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
controla gesturile chiar și când era singur, închis în camerele lui. Ca urmare, începu să fie invitat la prânzul funcționarilor de rang înalt; îl întrebau despre lecturile lui, iar el le dădea explicații cu o minuțiozitate confuză, care îi uimea. Straniile povești astrologice îi amuzau, de aceea mulți îl ascultau; apoi el pleca liniștit, se așeza sub portic. Ciudat însă, într-o zi găsi aruncat pe o masă din biblioteca extrem de ordonată un codex mic, elegant, cu închizători din argint aurit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
disperată: Oderint dum metuant, să asculte și să știe, ca să le fie frică. Îi convocă pe senatori. Așteptă ca, după sosirea lui și salutul ritual, să se așeze cu toții. Se vedea că erau neliniștiți, pentru că circulaseră tot felul de informații stranii. În cele din urmă, în Curie intră un fost sclav, ajuns acum în cancelaria imperială, pe nume Protogenes. „Uite încă unul dintre greco-egiptenii crescuți de Cleopatra“, șopti cineva, omițând mai multe date. Pe un soi de platou, Protogenes ducea, ținând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Nilus și nisipuri sau printr-o evocare a împărăției infernale - un lung cortegiu de oameni străini purtând tunici albe de in, ce mergeau pe un covor de flori, cu torțe și făclii, cu cădelnițe și parfumuri, în sunetele unor instrumente stranii și al cântecelor corurilor. Mulțimea aceea urcase încet pe corabia de aur, pe care se ridica un templu de marmură și care se mișca în chip miraculos, fără vâsle și fără vele. Iar corabia de marmură nu se scufundase. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
se crede că a fost reprezentată după ce a murit prin înfometare, la porunca fiului său ajuns împărat. Mai există și alte reprezentări, venite toate de la Roma, odată cu imensa colecție a principilor Farnese. Colecția Farnese a făcut o călătorie lungă și stranie. Descendenții lui Paul al III-lea, papa cu numărul 222 - cel care l-a excomunicat pe Henric al VIII-lea al Angliei, a aprobat Compania lui Isus și a structurat Inchiziția, mort în 1544 -, au adunat, la Roma și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
obiecte mânjite de pământ și deteriorate descoperite în timpul săpăturilor; era intactă și fusese păstrată în taină. Vreme de câte secole? Unde anume? Jefuitorii au pus-o în vânzare, și un făurar pe nume Bruno a fost încântat de aspectul ei straniu. A cumpărat-o și a curățat-o; de sub stratul de praf s-au ivit niște pătrate cu incrustații de aur și argint veritabil: personaje ce purtau veșminte nemaivăzute, în niște posturi pe care nimeni nu le putea explica, dar care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
universitate către conventul din Matei Basarab, după ce am dat Colțul Bărăției, am avut o pierdere inexplicabilă de mine Însumi; n-am reușit să intru pe strada noastră, deși m-a obsedat impresia, de mai multe ori, că observ figura aceea stranie lăbărțându-se fantomatic la fereastră, chiar dacă nu i se vedeau brațele fleșcăite aplecate ca de obicei cu disperare În afară, spre misterele străzii și ale lumii. Poate că nebuna se odihnește și nu mă mai pândește din dosul perdelei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
nu am achiziționat-o citind À la recherche du temps perdu: o aveam din copilărie când nu auzisem Încă de Proust) mă face să trăiesc Într-o continuă reverie amoroasă. Nu revăd decât acele imagini trăite legate de un fior straniu, când dintr-odată corpul ți se Încarcă de un potențial magnetic anormal, dându-ți acea senzație uscată de leșin; ți se Împăienjenesc ochii, ți se Înmoaie genunchii, oasele ți se scutură scurtcircuitate, iar În gură Îți vine brusc un lichid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de universală. Se votează. Studentul din anul mai mic părăsește sala din jenă. Sunt sancționat În unanimitate. Mi se promite ridicarea sancțiunii imediat după repartiție. Quod erat demonstrandum! (Înainte de repartiție) În timp ce citesc, pe balconul de vizavi Îmi atrage atenția mișcarea stranie a doi tineri. Îi descriu: ea este Înaltă, cu părul lung desfășurat pe spate, dar de la această distanță nu reușesc să-i văd trăsăturile feței; el este un tip sportiv, Îmbrăcat Într-un costum de culoare Închisă. Au gesturi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
copilul la piept, Îi spune că tatăl lui trebuie lăsat să se joace, În timp ce el trebuie să mănânce bucata de pâine pe care i-o pune În mână. „Dar nu are nici un gust, nu are nici un gust...“, scâncește micuțul. (Aveam strania senzație că eu jucam, pe rând, personajele acestui vis, schimbându-mă În funcție de importanța rolului asumat, prin simpla punere a unor măști; masca tatălui, masca copilului, masca femeii; pe fiecare mască În parte scria cui anume aparține, era ușor să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mine trenciul ponosit de student sărac, ies din convent pe Matei Basarab spre Călărași; când să dau cotul, se deschide o fereastră chiar În nasul meu, „Afurisitule!“, aud aproape de ureche ca un miorlăit „nu mă lași să dorm!“; niște ochi stranii mă fixează din găurile unei figuri arse de vârstă. (Nebuna din colț mă confiscă din nou de la Întâlnirea cu destinul meu planetar.) (dimineața) Am devenit scriitor de scrisori amoroase când eram În clasa a X-a. Zina, o colegă brună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
nu mai flecărea interminabil În stilul ei cam plebeu; dintr-odată, devenise mai serioasă, se Îmbrăca mai cu gust, Își schimbase modul de a vorbi; se vedea că-și controla vocabularul și căuta să fie mai firească și mai profundă. Straniu, mi-am zis, iată că scrisorile mele au schimbat-o pe această gâsculiță, au scos-o din starea de feminitate latentă, au trezit-o spre o activare a energiilor nedivulgate, au maturizat-o brusc. Mă miram Însă că era posibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
instantaneu cât de Îngrozitor ar fi să nu mai fii. Mă uit la surâsul Giocondei și constat complicitatea imaginii vii cu starea secretă a celui care a creat-o. Ceea ce uimește la Leonardo Da Vinci aste acest strigăt reținut, această stranie preconștiință a existenței, Întrevăzută fulgurant În figurile pictate de el, pe care n-o descoperi la foarte mulți artiști. Tensiunea magică, ce se țese complicitar Între cel ce privește și imaginea Giocondei, vine din impresia firească a vieții reale; simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
se Întrerupe atunci cu o anecdotă, pentru a ne da prilej să ne odihnim spiritul, ca apoi să continue simfonia de idei, În tonalități din ce În ce mai Înalte. Mă opresc să mai notez ceva; ascult desfășurarea muzicală a ideilor. Inflexiunile vocii sunt stranii, atunci când urcă În zone neatinse de nimeni, acolo unde azurul se materializează; devin coloană, ogivă, vitraliu; apoi acestea se transformă Într-un vaer, pierzându-se treptat și prăbușindu-te În gol prin Întreruperea studiată a melosului retoric. Odată Început discursul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
acestora, deși nu se scrie În cărți, probabil că Încornorații aud un asemenea strigăt sfidător de plăcere și, geloși că acest lucru nu li se Întâmplă și lor, se reped În mare grabă (simțind cu al șaselea simț acel miorlăit straniu) ca să omoare pe preafericiții parteneri, incapabili să se mai apere, Înmuiați de voluptatea plăcerii. Hai, recunoașteți și voi, ipocriților, că vă enervează la culme miorlăiala asta a neamului pisicesc, că sunteți aproape invidioși pe lipsa de prefăcătorie cu care natura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]