8,296 matches
-
se transpiră mult), așa cum se arată în GALR II: 146. În ceea ce privește reflexivul, Pană Dindelegan 2008e [2005e]: 164/161 în GALR II se arată că există verbe ergative și eventive cu reflexiv obligatoriu: Carnea se arde/se rumenește/se scumpește/se strică, El se îmbolnăvește/se îngrașă/se însănătoșește și că anumite construcții, ca: Prăjitura se coace, Profitul se dublează, Bogăția se repartizează inegal, Averea se risipește, admit atât o interpretare ergativă (din care lipsește sensul pasiv), cât și una pasiv-reflexivă (Prăjitura
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se rumeni, a se rupe, a se schimba, a se scoroji, a se scrânti, a se scumpi, a se scurta, a se sfâșia, a se sluți, a se sparge, a se stabiliza, a se stafidi, a se strâmba, a se strica, a se subția, a se șifona, a se șubrezi, a se tăia, a se toci, a se topi, a se transfigura, a se transforma, a se trezi, a se tulbura, a se turti, a se uda, a se umezi, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
coc, strugurii se stafidesc tranz.: Ion stafidește struguri în cuptor part. stafidit, ă nom. stafidirea, stafiditul A SE STRÂMBA Cuiul s-a strâmbat pentru că peretele era tare tranz.: Ion a strâmbat cuiul part. strâmbat, -ă nom. strâmbarea, strâmbatul A SE STRICA Televizorul se strică din cauza oscilațiilor de tensiune tranz.: Ion strică televizorul part. stricat, -ă nom. stricarea, stricatul A SE SUBȚIA Buzele Ioanei se subțiază odată cu vârsta tranz.: Ioana își subțiază buzele part. subțiat, -ă nom. subțierea, subțiatul A SE ȘIFONA
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
stafidesc tranz.: Ion stafidește struguri în cuptor part. stafidit, ă nom. stafidirea, stafiditul A SE STRÂMBA Cuiul s-a strâmbat pentru că peretele era tare tranz.: Ion a strâmbat cuiul part. strâmbat, -ă nom. strâmbarea, strâmbatul A SE STRICA Televizorul se strică din cauza oscilațiilor de tensiune tranz.: Ion strică televizorul part. stricat, -ă nom. stricarea, stricatul A SE SUBȚIA Buzele Ioanei se subțiază odată cu vârsta tranz.: Ioana își subțiază buzele part. subțiat, -ă nom. subțierea, subțiatul A SE ȘIFONA Mătasea se șifonează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
part. stafidit, ă nom. stafidirea, stafiditul A SE STRÂMBA Cuiul s-a strâmbat pentru că peretele era tare tranz.: Ion a strâmbat cuiul part. strâmbat, -ă nom. strâmbarea, strâmbatul A SE STRICA Televizorul se strică din cauza oscilațiilor de tensiune tranz.: Ion strică televizorul part. stricat, -ă nom. stricarea, stricatul A SE SUBȚIA Buzele Ioanei se subțiază odată cu vârsta tranz.: Ioana își subțiază buzele part. subțiat, -ă nom. subțierea, subțiatul A SE ȘIFONA Mătasea se șifonează ușor tranz.: Ion își șifonează hainele din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nom. stafidirea, stafiditul A SE STRÂMBA Cuiul s-a strâmbat pentru că peretele era tare tranz.: Ion a strâmbat cuiul part. strâmbat, -ă nom. strâmbarea, strâmbatul A SE STRICA Televizorul se strică din cauza oscilațiilor de tensiune tranz.: Ion strică televizorul part. stricat, -ă nom. stricarea, stricatul A SE SUBȚIA Buzele Ioanei se subțiază odată cu vârsta tranz.: Ioana își subțiază buzele part. subțiat, -ă nom. subțierea, subțiatul A SE ȘIFONA Mătasea se șifonează ușor tranz.: Ion își șifonează hainele din neatenție part. șifonat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mult mai bune. În respectarea regimului alimentar sunt interzise grăsimile animale, tocăturile, mezelurile, sosurile, conservele și alcoolurile tari. Regimul de viață Întrucât icterul este o boală contagioasă care se transmite cu ușurință la persoanele din preajmă, se impune o izolare strică a bolnavului, fie Într- un spital de boli contagioase, fie la domiciliu. În intervalul de evoluție a bolii, pacientul va fi scutit de eforturi fizice și intelectuale. În icterul infecțios este posibil să apară prurit, o mâncărime de piele și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
sarcasm se ridica Împotriva „eului” meu „fabricat, puberal”, incapabil de a se dezlipi, la o vârstă matură, de fantasmele și reflexele ideatice ale primei tinereți. Și atunci, când pe la „mijlocul vieții” totul părea că „se aranjase”, Încă o dată, „cineva” „a stricat jocul” și totul a trebuit luat iarăși de la Început. Sigur, aproape două decenii, Într-un fel, comunitatea În mijlocul căreia mă formasem și care-mi abilitase, de bine, de rău, calitățile specifice „mi-a dat dreptate” d.p.d.v. politic, dar... dreptatea mea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
chivernisească. Nietzsche a țintuit drastic aceste „pături” sub denumirea infamantă de tschandala, intușabilii Indiei, și a prezis că „dacă aceștia vor face revoluție, ea se va Îneca Într-o baie de sânge!”. Intușabilii Europei care, după autorul lui Zarathustra, „vor strica buna ordine a lumii”, răvășind straturile sociale vechi, acel patos al distanței, principiu care a făcut din Roma antică stăpâna lumii (cunoscuteă; vreun mileniu, cel mai amplu, mai stabil, mai redutabil imperiu pe care l-a cunoscut omul civilizat. Toate
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
altfel!Ă are oroare de neînțelegere - cea mai mare insultă la Români este nu să-l acuzi de hoție, ci de prostie! -, mulți se aruncă cu capul Înainte În diverse și extrem de „pitorești” analize ale textelor cioraniene. Și, cum graba strică nu numai treaba, dar și caracterul omului, toți acești „analiști”, comentatori sau filozofi improvizați trec cu brutalitate din zona clișeului, ce abundă pe marginea „teribilismului” istoric și civic al textelor sale, În concluzii care mai de care mai abracadabrante. Aș
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
analiză mai atentă. Cioran, Însă, maestru al paradoxurilor de orice tip, a cucerit probabil mințile franceze nu numai printr-o limbă literară iscusit dezgropată din straturile clasice ale literaturii de pe malurile Senei (Într-un moment când Céline și alți „moderniști” „stricau” - de fapt, Îmbogățeau - limba literară cu cea orală și, mai ales, cu argoul!Ă, dar, cred eu, mai ales, a surprins și apoi a sedus, a uimit dezabuzatul lector francez, față cu textul unui „metec” venit de pe undeva din Estul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
probabilităților pe axa existențială a identității numerice (?!), deși nu o face ca specialist" (sic!). Cu asemenea probe se poate lesne cădea în desuetudine... Când exegetul renunță la pagina aglomerată de nume, lecuindu-se de panica protocronică și se consacră asimilării strice a textelor, rezultatele sunt demne de toată atenția. Hyperion, ademenit de magia cuvântului, trimite la poema După melci de Ion Barbu ("Melcul, ca și Luceafărul se lasă abandonat vrajei cuvântului; Hyperion iese aidoma din cochilia lui de stea. Dar, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
propria familie". Theodor Codreanu are, încă la această vârstă, acces la planul înalt al ideilor, oferind nu de puține ori formulări memorabile. Iată câteva: "Boala scrisului vindecă celelalte boli". Sau: " Fără iluzii suntem cadavre". Sau: " Unui om inteligent nu-i strică și puțină deșteptăciune". Încă două întru totul remarcabile: "Pentru ca să te aprecieze la justa valoare, oamenii așteaptă răbdători să pleci dintre ei" și atenție! "Proștii sunt pe cale de dispariție. Azi, toată lumea e deșteaptă". Oare noi, ceilalți, cum de n-am aflat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
eminesciană și cu posibilitățile poetice ale limbii române, apropierea creației barbiene de cea blagiană, prin remarcabilul capitol 15 "Întocma-dogma" etc., Theodor Codreanu a preferat să rămână discret și profund, asumându-și până la capăt "victoria în înfrângere". Atitudine care n-ar strica în subiectivismul critic fățiș din zorii unei extramodernități căreia îi putem zice, cel puțin până când exterioritatea o va numi altfel, transmodernitate. "Curtea de la Argeș", nr. 8, august 2014 EMINESCU ÎN CAPTIVITATEA "NEBUNIEI", CHIȘINĂU, EDITURA UNIVERSUL, 2011; IAȘI, EDITURA TIPO MOLDOVA
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dublu referențial, fără a manevra exclusivist doar referențialul nebuniei. Or, "spargerea referențialului unilateral" (vol. cit., p. 73) presupune a conjuga perspectivele (patologică și ideologică), luând în calcul conjunctura geopolitică și implicarea masonică. Înțelegem de ce, citit în rama epocii, incomodul gazetar, "stricat cu toată lumea", trebuia anihilat, "uitat", purtând stigmatul nebuniei. Evident, publicistica l-a epuizat, procurându-i adversități ireconciliabile; după cum predispoziția ereditară părea a-l fi condamnat unui "drum prescris" (recunoștea poetul, într-o epistolă din 3 mai 1880), asumându-și soarta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
atunci când aș fi numită. Doamna directoare mi-a promis că voi fi aici, dar nu știu sigur. I-am scris Lenuței, în cazul când mi-a găsit undeva post, curs secundar, și poate să mi-l ție în suspensie, nu strică. Dacă nu voi fi aici, mă voi prezenta unde va fi. Ție nu ți-a scris? Mă mir, ea este foarte punctuală. Măndica îmi scrie și ea. Întreabă și de tine, ca de obicei. De acasă nu mai știu nimic
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
făcută și mă simt de la distanță mai ocrotit de dragostea ce-mi porți. O altă chestiune ce trebuie pusă la punct este aceea a concediului care neapărat trebuie să-l obții cu orice preț. Sunt de părere că nu ar strica să fie restul lunii februarie, adică până la Mărțișor. Poate Dumnezeu ne va îngădui să putem gusta și noi cu toată bucuria din taina căsniciei ale cărei hotare le-am păstrat neîntinate. Deși nu vom fi așa cum trebuie, totuși vom fi
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
îmi spusese că ți-a scris. Sandy dragă, am o rugăminte, știu că pe la tine se găsește unt. Mi-ar trebui, deși nu facem prea mare nunta, tot aș face ceva bun. Dacă ai posibilitatea să strângi, nu ne-ar strica. L ai trimite pe adresa de aici, pe 1 sau 2 februarie. Am să pregătesc și aici din prăjituri. Ouăle, cum le aduce? păsări n-ar mai fi nevoie. În cazul când Domnica vine, trebuie să vină din timp și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
miercuri o vei avea. Te voi mai anunța după fiecare examen. Parcă am un pic de siguranță pentru că din discuția cu tovarășa de la Râmnic ne dăm seama că tot știm ceva materie. Doar numai un ghinion ar putea să ne strice socotelile, dar credem că de data asta ghinionul să se ducă pe pustii iar noi să reușim Termin îmbrățișându-te cu tot dorul și dragul. Pa! Sandy. Și, după cum se știe, nimeni nici chiar ghinionul, nu i-a încurcat socotelile
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
putem răspunde invitației voastre. Ne pare foarte rău. Aceasta s-a adăugat necazurilor enumerate mai înainte, plus că acum 10 zile s a abătut asupra noastră o grindină cu bucăți de gheață colțurată, unele cât oul de cioară și a stricat viile și pe a mea. Ne bucură însă că suntem bine așa cum suntem. Doamna mea a fost la Vatra-Dornei 21 de zile, Ion a stat acasă. acum pleacă și Ion, nume de slugă, la Câineni-Buzău să facă vreo 10-12 băi
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
la o altă dată, dar nu mi-a spus care, că nici ei nu o știu! Așa legi, mai zic și eu ! Am avut plan să mergem 2-3 zile la București dar a început greva feroviarilor, apoi vremea s-a stricat, și noi am rămas tot în doi. Credem că și de Anul nou tot în doi vom fi, totuși este bine și așa decât, ferească sfântul, în unu... Cu dragoste, Victoria și Vasile Balosin, Călieni. De la familia Grigore Negură, rar
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Călimănești nr. 75, localitatea Mărășești, Vrancea, făcea cunoscut prietenului și colegului său, „Îmi pare foarte rău că nu pot lua parte la întâlnire că mă simt tare extenuat, ca să nu zic bolnav”. Și mai spunea Iov I. Gheorghe: „Nu ar strica întru nimic să mai petrec încă odată clipe din tinerețea noastră, dar și eu și nevastă mea ne simțim prea aproape de ușa de intrare în neființă, și de-abia ne mișcăm”. După care adăuga ceea ce mai spusese: „Doi copii îi
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
bogată ca formă și fond. În ce privește persoana ta, i-ai lăsat o impresie plăcută, de om cult, serios și oarecum afectuos față de ea. Ne-a scris ce răspuns ți-a dat la propunerea făcută. Părerea noastră este că n-ar strica să-i mai faci o vizită, să mai stați de vorbă. Ni s-a părut nouă, din scrisoarea ei, că ar mai fi loc de discutat. Dacă între timp, ai tratat problema cu altcineva procedează în consecință și ne scrie
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 469 Proprietarul se presupune că a așezat către fond în perpetuu efecte mobiliare*), când acestea sunt întărite cu gips, văr sau ciment, sau când ele nu se pot scoate fără a se strică sau deteriora partea fondului către care sunt așezate. Oglinzile unui apartament se presupun așezate în perpetuu, cănd parchetul pe care ele stau este una cu boaseria**) camerei. Aceasta se aplică și la tablouri și alte ornamente. Statuile sunt imobile când
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 528 Dacă uzufructul cuprinde lucruri care, fără a se consumă îndată, se strică după o vreme prin întrebuințarea lor, precum rufele, mobilele casei, uzufructuarul are dreptul de a se sluji de dânsele pentru întrebuințarea la care ele sunt destinate, si nu este obligat de a le înapoiă la sfarsitul uzufructului decât în starea
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]