9,918 matches
-
ridicarea a două fragmente osoase (frontotemporal și orbitozigomatic) (fig. 4.239, 4.240). Indicațiile majore ale acestui abord deosebit de larg sunt procesele expansive mari ale bazei de craniu, eventual cu extensie intraorbitală secundară, leziuni sfenocavernoase sau cavernoase, tumori ale osului temporal, fosei infratemporale, leziuni paraselare, tumori ale clivusului superior sau inferior. Contraindicațiile sunt cele ale intervențiilor de mare amploare și durată lungă. EXENTERAȚIA DE ORBITĂ Constă din îndepărtarea chirurgicală a conținutului orbitei. Are două variante principale - exenterația orbitală subtotală și exenterația
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
volumului sanguin cerebral („creier congestiv”). Edemul cerebral și/sau parenchimul cerebral congestiv determină creșterea presiunii intracraniene. Creșterea volumului sanguin cerebral apare în cazul unui aport sanguin arterial crescut intracranian sau în scăderea ori blocarea drenajului venos [1,4,5]. Relația temporală etiologică împarte cauzele hipertensiunii intracraniene în: - cauze acute ce determină creșterea acută a presiunii intracraniene cu instalarea rapidă a sindromului de HIC și care includ traumatismele cranio-cerebrale, leziunile ischemice acute sau hemoragia intracerebrală; de asemenea, infecții ca encefalita sau meningita
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
anticoagulante. V. În stroke-ul ischemic determinat de ocluzia sau stenoza vaselor cerebrale mari se pot folosi substanțe cu acțiune fibrinolitică: tromboliza intravenoasă, enzime ce degradează fibrinogenul etc. Ocluzia trombotică de arteră sylviană poate beneficia de o anastomoză extra-intracraniană cu artera temporală superficială. Endarterectomia carotidiană și angioplastia, cu îndepărtarea mecanică a coagulului sanguin ori cu montarea unui stent arterial, s-au practicat în urgență, dar unele procedee se prezintă mai ales ca tratamente chirurgicale profilactice pentru infarctul cerebral la pacienți cu accidente
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
asumat de găsire a unei frunze de smochin din ce în ce mai sofisticate, care să acopere trupul unei ființe umane din ce în mai sofisticate. Veriga lipsă nu lipsește. Apariția și existența omului reprezintă un tot unitar, minuscul într-o înțelegere cosmologică, spațio- temporală. Trăim în mijlocul unui univers împins înainte de forțe motrice cărora încă nu le cunoaștem natura. Natura umană este asemeni universului care a creat-o; este trecătoare, conform principiului al II-lea al termodinamicii, este schimbătoare, este instabilă și puternic dependentă de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
la o rată anuală de 3-4%. Dar această modificare în raport cu reprezentanții mai vechiului Chicago nu este decât una exclusiv tehnică, provenită din înțelegerea de către Friedman a faptului că manipularea cotidiană, pe termen scurt, de către FED, va suferi inevitabil de decalaje temporale, ceea ce va face inevitabil mai mult decât să amelioreze ciclul economic. Dar trebuie să recunoaștem că politica inflaționistă automată a lui Milton Friedman nu este decât o nouă variațiune în activitatea lui de urmărire a aceluiași vechi obiectiv al școlii
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
evoluând într-o "viziune ciclică mirifică"887 și concepția iudeo-creștină. "În Epopeea lui Ghilgameș istoria nu merge în nicio direcție. Totul este o reprezentare ciclică, cu variațiuni minore, așa cum vedem în natură, iar poveștile au loc într-o stranie buclă temporală: povestea lui Ghilgameș se termină acolo unde a început"888. Spre deosebire de această viziune, la evrei există noțiunea de progres. Pe această linie civilizația occidentală de azi moștenește un alt tip, diferit de cel oriental, de raportare la cosmos și la
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
București, 2012, p. 31. 47 Vom admite pe parcursul întregii dezbateri o relație de cauzalitate între fenomenele și procesele de tip social, în conformitate cu legea cauzalitații universale enunțate de către Bertrand Russell:,,Există între diferite evenimente, petrecute în același timp sau în momente temporale diferite, astfel de relații invariabile încât, dată fiind starea întregului univers de-a lungul unui interval finit de timp oarecare, oricât de scurt, orice eveniment anterior sau posterior poate fi teoretic determinat ca o funcție de evenimente date în cursul acelui
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
bază teoretică - aplicarea teoriei relativității generalizate .În zilele noastre au fost măsurate deplasările spre roșu ale câtorva zeci de mii de galaxii, care confirmă vasta mișcare universală de expansiune.(...) Marea necunoscută a cosmologiei este legea expansiunii cosmice, care exprimă variația temporală a proprietăților spațiului și care guvernează comportamentul universului . Această lege exprimă creșterea în timp a unei lungimi cosmice: orice lungime crește proporțional cu o cantitate R(t) aleasă ca etalon al lungimii cosmice pentru a reprezenta legea expansiunii (...). Singura observație
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
nu știau că este Isus”. Isus se prezintă în zori, adică într-o lumină învăluită, în acel moment al dimineții în care se vede și nu se vede. Truda nopții a trecut, dar soarele nu strălucește încă. La această indicație temporală, fizică se adaugă alta: că discipolii nu și-au dat seama că era El. Isus se prezintă dar este puțin misterios. Nu se știe cine este, se întrevede cineva, o figură confuză, ceva asemănător unui presentiment pe care se întâmplă
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
sufletului unui neam, și anume limba acestuia." Vasile Proca: Dragă poete Lucian Vasilescu, cu niște ani în urmă afirmai că, inginer chimist fiind, ai "dezertat în literatură". Iată motivul (dorința) de-a înfăptui un dialog, fiindcă "suntem un dialog determinat temporal, un dialog care începe în chip istoric" (Martin Heidegger). Un dialog "confort doi îmbunătățit". Cel puțin... Așadar, se iau trei nume: Caragiale (responsabil cu starea nației), Nichita Stănescu (starea poeziei), Eugen Simion (starea criticii). Trei stări ale spiritului românesc. În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
vorba ("evadarea"), adăugînd acestei informații o precizare impusă de legea ziaristicii de a dramatiza: "tragică". Apoi precizează cine sînt actorii principali ("deținuții") și unde s-a petrecut scena ("în America"). Primul paragraf-subtitlu reia aceste trei elemente precizîndu-le și adăugînd indicația temporală care lipsea: "Oklahoma" și "închisoarea din Mac-Alester" (Unde?), "20 ianuarie" și "azi dimineață" (Cînd?), "trei deținuți" (Cine?) și "au evadat" (Ce?). Ultima indicație ("în condițiile următoare") deschide continuarea articolului, anunțînd în același timp răspunsul la întrebarea: Cum? și probabil o
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sau orală, jurnalistică sau literară etc.), limba impune enunțurilor propriile ei determinări microlingvistice (de la fonetică la morfosintaxă, trecînd prin nivelul lexical). La majoritatea textelor pe care le vom studia, va fi vorba de limba franceză, fără a neglija totuși variațiunile temporale: franceza lui La Bruyère, care amestecă uneori franceza cu latina, nu este și franceza lui Éluard sau a generalului de Gaulle. Spaniola argentinianului Borges (cap. 8) se poate amesteca cu greaca și să pună probleme de traducere. În plus, limba
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Trîntindu-l la pămînt pe afișorul Ahile, ei îl tîrîră de-a lungul întregii pasarele din Alfortville, apoi îl azvîrliră. În decupajul structurii acestui mic text, CD constituie o unitate textuală la fel ca și următoarele două unități, separate de organizatorul temporal APOI: [e1] Trîntindu-l la pămînt pe afișorul Achille, [e2] ei îl tîrîră de-a lungul întregii pasarele din Alfortville, APOI [e3] îl azvîrliră. Pronumele personal EI, în ciuda vidului referențial care-l caracterizează și care arată contrastul între necunoașterea identității agresorilor
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
se pot apropia [e2'] v. 13: Ei îi găsesc pe deținuți morți cu trupurile ciuruite de gloanțe [e3'] Construcția gerunzială din P8 [e1] permite exprimarea anteriorității unui enunț și deci o înlănțuire de predicate succesive. Astfel este introdusă o succesiune temporală de acțiuni și de legături de la cauză la efect (cum nu este totuși cazul circumstanțialului din P5). Cu acest tip de construcție intrăm într-un domeniu care va fi abordat ceva mai departe, și anume problema segmentării enunțurilor minimale. În
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lui T4 este semnalată nu atît prin punct, cît prin virgulele care marchează frontierele propozițiilor elementare. T4 [pn1] Trîntindu-l la pămînt pe afișorul Ahile, [pn2] ei îl tîrîră de-a lungul întregii pasarele din Altfortville, [pn3] apoi îl azvîrliră. Organizatorul temporal apoi și verbul conjugat la perfect simplu induc o succesiune temporală a acțiunilor. Trebuie să-l considerăm pe apoi îl azvîrliră ca pe o propoziție narativă [pn3] care conține numai o elipsă a subiectului ei (am putea foarte bine să
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care marchează frontierele propozițiilor elementare. T4 [pn1] Trîntindu-l la pămînt pe afișorul Ahile, [pn2] ei îl tîrîră de-a lungul întregii pasarele din Altfortville, [pn3] apoi îl azvîrliră. Organizatorul temporal apoi și verbul conjugat la perfect simplu induc o succesiune temporală a acțiunilor. Trebuie să-l considerăm pe apoi îl azvîrliră ca pe o propoziție narativă [pn3] care conține numai o elipsă a subiectului ei (am putea foarte bine să scriem: apoi agresorii lui îl azvîrliră). În ciuda absenței verbului conjugat și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
să scriem: apoi agresorii lui îl azvîrliră). În ciuda absenței verbului conjugat și a agentului, construcția detașată Trîntindu-l la pămînt pe afișorul Ahile constituie, așa cum am văzut mai sus, o altă propoziție narativă [pn1]. Construcția completă cu gerunziu introduce o legătură temporală (t) de anterioritate între acțiunile (a) agresorilor: trîntirea la pămînt a nefericitului Ahile [a1-t1 = pn1] apoi tîrîrea [a2-t2 = pn2] înainte de a-l azvîrli [a3-t3 = pn3]. Segmentarea acestei lungi fraze tipografice prin trei virgule întărește efectul semantico-stilistic datorat ștergerii subiectului-agent al
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
France [...] porte maintenant vers vous" [dacă ați ști cîtă încredere își pune acum Franța în voi ] (ANC), este totodată o urmă de scoatere din contextul situațional al enunțării proprie scriiturii și o modificare importantă a sensului. Această suprimare atenuează decupajul temporal între un înainte și un după acum. Să reținem mai ales restabilirea foarte gramaticală și normativă a ordinii nume + adjectiv + nume propriu în "la ville française de Montréal" [orașul francez Montréal] (INT) acolo unde de Gaulle, așa cum bine au reținut
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sînt cuprinse aici între fiecare după și alineatul fiecărui sfîrșit de paragraf. Faptele menționate sub influența fiecărui după sînt prezentate ca neaparținînd experienței sensibile sau cognitive a enunțătorului. La valoarea mediatoare a lui conform și după-nach se adaugă o distanță temporală (după). Enunțătorul relatează faptele totodată conform și după. Distanța temporală dintre faptele relatate și enunțarea prezentă o situează pe aceasta din urmă într-un raport de distanță față de cele patru adevăruri ale tradiției. Gradele acestei distanțe nu sînt semnalate. Cele
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de paragraf. Faptele menționate sub influența fiecărui după sînt prezentate ca neaparținînd experienței sensibile sau cognitive a enunțătorului. La valoarea mediatoare a lui conform și după-nach se adaugă o distanță temporală (după). Enunțătorul relatează faptele totodată conform și după. Distanța temporală dintre faptele relatate și enunțarea prezentă o situează pe aceasta din urmă într-un raport de distanță față de cele patru adevăruri ale tradiției. Gradele acestei distanțe nu sînt semnalate. Cele patru micro-povestiri corespund unor PdV succesive a patru enunțători-tradiții ce
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ta/sa/noastră/ voastră), de la invocarea unei ființe absente sau a unui lucru (ultimul vers din poemul de Baudelaire T18, citat mai jos), pînă la numele de calitate (trădător, trădătorul ăla de X, zăpăcitul ăla de Y). • Deicticele spațiale și temporale care comportă o referință absolută (precisă sau vagă) sau o referință relativă la cotext (anaforică) sau la context (situațională). Înglobînd clasa ambreiorilor, această categorie foarte largă este formată din elemente care fac referire la situația în care este produs enunțul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mărturie prin evidența sensibilă a observației vizuale comune. Întreaga descriere este aparent factuală și se prezintă sub forma unui adevăr general admis (tu cu valoare de adevăr), doxa subliniată prin prezentul iterativ. Secvența se deschide cu o ezitare categorială și temporală (falsul subiect tu și prezentul continuu, dilatat în raport cu momentul enunțării, introduc un obiect de discurs al cărui determinant anumite semnalează caracterul nedefinit). Textul fiind inserat în secțiunea cu titlul "Despre om", ne așteptăm la o izotopie umană, or textul se
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
adevărată. Ca să înțelegem această deplasare argumentativă, trebuie să înlocuim distincția gramaticală dintre Propoziție principală (q) și Propoziție subordonată (dacă p) prin distincția protază (așezată logic înainte) și apodoză (care decurge). Această ultimă distincție pune în evidență ordinea logică, și nu temporală, a propozițiilor. Urmarea [q, Dacă p] este posibilă, căci această ordine nu afectează anterioritatea logică a lui [Dacă p], neatașată la suita liniară a enunțurilor. În relația [Dacă p atunci q ], p și q aparțin unui domeniu comun care nu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
scurtă de text. Este ceea ce numim incidență: incidență la stînga (<) și/sau incidență la dreapta (>). Astfel se întîmplă în acest fragment dintr-un poem de Guillaume Apollinaire (Poeme pentru Lou XII), care combină exemplar un conector (DACĂ) și un organizator temporal (PE URMĂ): T45 DAC-aș muri acolo pe front în primul rînd [Dacă p> Tu Lou o zi întreagă ai sta mereu plîngînd [q PE URMĂ amintirea mea va pieri cum moare <Pe urmă>q' Obuzul care cade pe front
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nu articulează decît propozițiile q și q': [q < PE URMĂ > q']. Vedem clar diferența dintre DACĂ ipotetic care introduce o protază ficțională la condițional și anunță o apodoză tot la condițional care se întinde de la q la q', și organizatorul temporal PE URMĂ, a cărui funcție este mai mult aditivă decît argumentativă. Utilizările și frecvența conectorilor variază în funcție de genurile discursului. Textele juridice, de exemplu, integrează foarte puțini conectori, comparativ cu genurile argumentației (Sabatini 1990). Funcționarea morfemelor de conectare variază și în funcție de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]