6,621 matches
-
a folosit pseudonimul Robert Cahuleanu. A mai semnat Radu Calomfir, Matei Scutaru, Nicu Grădinaru. A mai colaborat la „Bugeacul” (Bolgrad), „Graiul satelor” (Cahul), „Cuvânt moldovenesc” (Chișinău), „Bacăul”, „Curentul literar”, „Prepoem”, „Vremea”, „Revista literară”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Argeș”, „Ateneu”, „Ramuri”, „Tomis”, „Tribuna”, „Vatra”, „Apărarea patriei”, „Viața militară”, „Urzica”, „Rebus”, „Arici Pogonici”, „Luminița”, „Cutezătorii”, „Cadran”, „Cronica”. Format în perioada interbelică, C. a preluat motive și tehnici de versificație din poezia epocii. Sinceritatea exprimării și dramatismul nesofisticat conferă versului său o sobrietate tulburătoare, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286288_a_287617]
-
tendințele momentului, excepție făcând futurismul și dadaismul, receptate cu oarecare întârziere. În a. de la noi pot fi identificate mai multe „vârste” poetice, chiar dacă suprapunerile, interferențele și discontinuitățile nu ocolesc acest traseu: constructivismul, integralismul și suprarealismul. Prima și cea mai importantă tribună a constructivismului este „Contimporanul” (1922-1932), publicație condusă de Ion Vinea. Inițial revista își propunea, urmând o sugestie a lui Marcel Iancu, să dea corp unui „dadaism constructiv”, dar, în fapt, constructivismul, care promova rigoarea împinsă până la schematizare, cerebralitatea și austeritatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
Psihologie din Cluj al Academiei Române (1970-1972), apoi devine redactor la Editura Dacia din același oraș, unde în 1990 este numit redactor-șef, iar din 1994 director, funcționând în această calitate până în 1997. În 1964 scrie primele articole critice în revista „Tribuna”, colaborând apoi la „Steaua”, „Limba română”, „Limbă și literatură”, „Familia”, iar după 1989 la „Literatură și artă” (Chișinău), „Haiku” (București), „Libertatea” (Novi Sad), „Aurora” (Oradea) ș.a. Debutează editorial ca traducător al romanelor Zeilor le e sete și Revolta îngerilor de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
redactor), „Vremea”, „Tiparnița literară”, „Cuvântul”. Poetul se lansează în 1931 cu volumul de versuri Eulalii, prefațat de Ion Barbu și încununat cu Premiul Socec. Singurele versuri încredințate ulterior presei, până cu puțin timp înaintea morții, când în „Viața românească” și „Tribuna” îi apar tălmăciri din E. A. Poe și șase sonete, sunt cele în limba franceză din „Contimporanul” și „Ulise”. Primele eseuri i se tipăresc în 1932 în „Floarea de foc”, „Contimporanul” și „România literară”. Momentul coincide cu afilierea la gruparea Criterion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
din Spațiul mioritic. În broșura Cazul Blaga (1941), aprigul polemist va strânge tot dosarul acestei dispute. Orgolios și himeric, el lansează în „Duminica” din 1943 un atac dur, rămas fără replică, și împotriva lui Camil Petrescu. Colaborările din 1943 la „Tribuna tineretului” și „Vestul” încheie o etapă, urmată, după război, de ani lungi de penitență. Acum tălmăcește din Shakespeare (Regele Ioan), Ferreira de Castro (romanul Oile Domnului), François Villon (Balade și alte poeme), Sofocle (Oedip Rege) și poemele lui E. A. Poe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
Brașov și face studii de filosofie la Cluj și Viena, absolvind în 1884. Funcționează ca profesor supleant de geografie, istorie și limba maghiară la Brașov (1885-1887), devenind ulterior director al unei tipografii din Sibiu și redactor la publicațiile „Telegraful român”, „Tribuna”, „Foaia poporului”. Va edita revistele „Rândunica” (1894-1895) și „Femeia și familia” (1903). În 1911 este numit director al „Gazetei Transilvaniei”. În toate aceste periodice au apărut sub semnătura sa o serie de studii geografice (unele adunate și în volum), basme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288226_a_289555]
-
or. din Brașov, Brașov, 1902, 588; Silvestru Moldovan, „Almanahul scriitorilor de la noi”, 1914, 111-118; Vasile C. Osvadă, Un vrednic gazetar ardelean: Silvestru Moldovan, „Almanahul presei române”, 1926, 82-84; Petrea Dascălu (Ion Agârbiceanu), Amintiri recunoscătoare, LU, 1935, 46; Ion Breazu, Literatura „Tribunei” (1884-1895), DR, 1934-1935; Dicț. lit. 1900, 585; Dicț. scriit. rom., III, 271-272. C.Bz.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288226_a_289555]
-
Babeș-Bolyai” din Cluj. În 1968 face parte din prima echipă redacțională a revistei studențești de cultură „Echinox”, din 1969 fiind secretar general de redacție, când și debutează cu publicistică, susținând totodată rubrica „Muncile lui Dedal”. După licență este redactor la „Tribuna”, lucrând aici până la sfârșitul prematur. Debutează editorial în 1973 cu romanul Sepia (Premiul Uniunii Scriitorilor), apărut în colecția de proză îndrumată de D. R. Popescu. Colaborează cu proză, eseu și traduceri la „Tribuna”, „Steaua”, „România literară”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Viața românească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
lui Dedal”. După licență este redactor la „Tribuna”, lucrând aici până la sfârșitul prematur. Debutează editorial în 1973 cu romanul Sepia (Premiul Uniunii Scriitorilor), apărut în colecția de proză îndrumată de D. R. Popescu. Colaborează cu proză, eseu și traduceri la „Tribuna”, „Steaua”, „România literară”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Viața românească”, „Familia”, „Ateneu” ș.a. În romanele Sepia și Febră vesperală (1982), ca și în volumul de povestiri Nostalgii secrete (1976), R. dăduse măsura valorii sale scriitoricești. În cea de-a patra carte, Vară indiană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
în 1967. Lucrează ca redactor la revista „Luceafărul (din 1975). Debutează cu versuri la „Luceafărul”, în 1965, prezentat de Ion Gheorghe, iar editorial cu placheta Ninge la izvoare (1967). A colaborat cu poezii, eseuri, cronici dramatice la „Luceafărul”, „România literară”, „Tribuna”, „Steaua”, „Viața românească” ș.a. A lăsat în manuscris Trunchiul și așchia, roman frescă plasat în prima jumătate a secolului al XX-lea. Într-un tablou convențional, R. ar putea fi înscris în al doilea val al poeților apăruți în anii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
Porto-Franco din același oraș (1990-2001). Debutează la „Pagini dunărene” cu schița Noaptea păsărilor albe, semnată V. Aron, iar editorial în 1975 cu volumul O anumită zi însorită, de vară. Colaborează cu proză și eseuri la „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Tribuna” ș.a. În prima carte, O anumită zi însorită, de vară, V. adună scurte povestiri pentru copii, cu întâmplări din lumea satului sau a orașului dobrogean, ancorând frecvent în fantastic, potrivit modului de gândire infantil, și având permanent în vedere efectul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290656_a_291985]
-
ia revendicat ad integrum. Deoarece cunoaștem tipicul unor asemenea companii, nu insistăm. Tot la început de an, Contemporanul reînvie un procedeu publicistic frecvent în perioada romantismului democrației, anume ancheta literară printre scriitori, des întâlnită în coloanele gazetelor din perioada 1944-1946. Tribuna poporului, Democrația, Tinerețea, Scânteia tineretului ș.a. mai apoi și în Contemporanul, Revista literară, Flacăra. Întrebarea aparent inofensivă, cum este și aceasta, lansată la începutul anului de Contemporanul era: „ce planuri de creație aveți în 1952?”. La ancheta literară, susținută mai
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
viață nouă și belșug în satul unde pe vremuri hălăduiau Șuțuleștii (...). Întorci încă o pagină din primul număr al Flacării și privirile îți rămân ațintite asupra imaginilor care oglindesc momente de la Congresul învățătorilor: iată-l pe tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la tribuna Congresului: iată-l pe B.P. Eșipov, conducătorul delegației sovietice, rostindu-și cuvântarea, iată aspecte din sala Congresului (...). Dar Flacăra nu este numai o revistă de reportaj șt ilustrațiuni. În coloanele ei întâlnești o seamă de materiale literare, originale și traduceri
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
darnic. Și râzi când îl citești, cu-un râs amarnic...” E-n râsu-acesta o povață grea: Ai doborât o lume! N-o uita! Mihail NOVICOV - Mândria. În: Iașul Nou, nr.4, dec, 1952 Când Stalin a suit la a Congresului tribună În vuiet de urale, Kremlinul tot a fremătat, Din nou s-a zguduit, sub ziduri, istoria străbună Iar globul pământesc părea c-a stat (...) Și-n inimile pline din largul țării mele El a sunat întocmai chemărilor din munți. Mândria
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
unde îl cunoaște pe N. Bălcescu. La începutul anului 1846, Alecu Russo își face debutul ca autor dramatic cu piesa Băcălia ambițioasă, prezentată pe scena Teatrului Național din Iași. Alecu Russo a înțeles importanța teatrului în viața unei națiuni, ca tribună de răspândire a ideilor înaintate și a fost gata să ajute prietenii ajunși în 1840 la direcția Teatrului Național din Iași, adică pe Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri și Costache Negruzzi, contribuind prin comedii la îmbogățirea repertoriului încă atât de sărac
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Democratică. La mitingul din 12 aprilie 1991, pentru care s-au zbătut foarte mult Stelian Tănase, Mihai Petre Băcanu și Emil Hurezeanu și care a avut loc în Piața Palatului (Revoluției) din București, pentru prima dată au apărut la aceeași tribună Corneliu Coposu (PNȚ) și Sergiu Cunescu (PSDR). Noi eram adunați la sediul PSDR de atunci, din apropiere, de pe strada Onești. La insistențele noastre, și după ce i-a văzut pe cei doi lideri politici la aceeași tribună, a apărut și Radu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
au apărut la aceeași tribună Corneliu Coposu (PNȚ) și Sergiu Cunescu (PSDR). Noi eram adunați la sediul PSDR de atunci, din apropiere, de pe strada Onești. La insistențele noastre, și după ce i-a văzut pe cei doi lideri politici la aceeași tribună, a apărut și Radu Câmpeanu (PNL) și atunci s-a petrecut în fapt realizarea Convenției. Atunci am cunoscut-o pe Doamna Doina Cornea, care a venit la miting direct de la aeroport și care m-a fascinat de-a dreptul, fascinație
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
din București (1962-1968). Debutează în ziarul „Steagul roșu” din Bacău (1956), iar editorial, cu volumul de versuri Indulgențe (1969). Colaborează cu versuri și reportaje la „Luceafărul”, „Viața Buzăului”, „Munca”, „Scânteia tineretului”, „Contemporanul”, „Amfiteatru”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Viața românească”, „Cronica”, „Tribuna” ș.a. Devine doctorand în filosofie, dar starea sănătății îl obligă să se pensioneze la vârsta de douăzeci și cinci de ani. Ținând de aripa „modernistă” a noului val al anilor ’70, prin comparație cu Virgil Mazilescu N. pare de-a dreptul minor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288446_a_289775]
-
și controlul executării acestora în scopul cunoașterii rezultatelor și furnizării datelor necesare fundamentării deciziilor privind gestiunea unității patrimoniale și altele. Pornind de la întrebări la care se caută răspunsuri, obiectivele contabilității sunt definite în lucrarea “Contabilitatea analitică de gestiune” editată de Tribuna Economică, 1998 de către autorii Constanța Iacob și Raluca Mihaela Drăcea, astfel: *Un prim obiectiv se referă la calculul costurilor în scopul urmăririi contribuției activității desfășurate la obținerea rezultatelor și a rezultatelor ca atare, dar în mod analitic (ca un răspuns
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
sociale și la fondul de șomaj. I. Cheltuieli directe; e) cheltuieli cu întreținerea și funcționarea utilajului; f) cheltuieli generale ale secției; II. Cheltuieli comune; III. Cost de producție; g) cheltuieli generale de administrație; 29 Oprea, C(coordonator), Contabilitatea de gestiune, Tribuna Economică, București, 2000, p.p. 16-25 h) cheltuieli de desfacere; i) cheltuieli financiare (dobânzile aferente împrumuturilor la unitățile cu ciclu lung de fabricație); IV. Cost complet Costurile producției pot fi clasificate după mai multe criterii: 1) după conținutul și natura economică
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
poduri de aur / peste furtuni, peste-ntuneric”, un „drept, neprihănit voievod”, „crai / pe-un împărătesc și furtunatic grai”, „steag al timpului vânt”, un „nou Adam” și un „Dante valah”. La prima vedere, discursul dezlănțuit al lui C., apropiat oratoriei de tribună, debitor tehnicilor explozive de forum, are aparența oralității, deși, practic, totul este elaborat, construit la modul scriptic. Cuvântătorul (constata Vladimir Streinu) cultivă „modul prozei, modul discursiv și enumărător”, poemele lui sugerând comparația cu „niște coarde de violoncel, de bună calitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
deveni ministru, rector al Universității ieșene (1913-1916), S. cere reforme radicale (largă împroprietărire a țăranilor, vot universal etc.). Odată cu declanșarea conflagrației mondiale, el se plasează pe o poziție diferită de aceea a Partidului Liberal și a opiniei publice, militând de la tribuna Parlamentului și în paginile „Vieții românești” (România și războiul european, Pentru ce sunt un trădător..., „Puhoiul”, Discursul d-lui Take Ionescu, ultimele trei sub genericul Din carnetul unui solitar) pentru intrarea în război de partea Puterilor Centrale, împotriva Imperiului Țarist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
în antiteză șarjată cu comportamentul tineretului intelectual român, inclusiv cel socialist, totul culminând într-o expunere vibrantă a crezului propriu. Prioritatea vădită a obiectivului privitor la intelectualitate îl determină să treacă imediat la propovăduirea lui, pentru care găsise și o tribună adecvată, la nou-apărutul „Evenimentul literar”, unde e secondat de câțiva tovarăși de idei, între care foarte activ se arată G. Ibrăileanu. Cu referire la limba literară, S. observă că aceasta trebuie să fie „un rezultat al lucrării împreună pe terenul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
poetizare, reluată în Narațiune și poezie (2000; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române). Funcționează ca lector de limba română la Universitatea din Pisa (1996-2001) și ca profesor de limba și literatura română la Università della Calabria (Cosenza). Debutează în 1979 la „Tribuna României”, iar editorial în 1986, în volumul colectiv Analize și texte poetice. Prima carte alcătuită de Z., antologia Poezia simbolistă românească, apare în 1996. Mai semnează, pe lângă studii de lingvistică în publicațiile de specialitate, articole în „Caiete critice”, „Revista de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290684_a_292013]
-
Cluj, unde se înscrie fără bacalaureat. În 1944 primește ordin de încorporare în armata maghiară, dar se refugiază la București. Întors la Cluj, îndeplinește diferite slujbe, în ultimii ani ai vieții fiind bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară. A colaborat la „Tribuna Ardealului”, „Calendarul «Tribuna Ardealului»”, „Viața ilustrată” (Cluj), „Săptămâna” (Bistrița) și „Almanahul «Săptămâna»” (Bistrița), „Plaiuri năsăudene” (București), „Abecedar literar”, „Tribuna” și „Steaua”. Debutează editorial în volumul colectiv Versuri din Transilvania Nordică, apărut la Cluj, în 1941, sub îngrijirea lui Gh. Dăncuș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]